4,389 matches
-
le sunt interzise comiterea actelor de tortură, aplicarea unor măsuri degradante sau inumane, precum și executarea ordinelor vădit ilegale. Articolul 34 În îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, jandarmii folosesc armamentul din dotare, scuturi de protecție, căști cu vizor, bastoane de cauciuc, bastoane cu energie electrostatica, mijloace cu substanțe iritant-lacrimogene, arme albe, jeturi de apă sau coloranți, cătușe, câini de serviciu, dispozitive sonore și luminoase, mijloace blindate de protecție, precum și orice mijloace de protecție și de imobilizare, aflate în dotare, în următoarele situații
LEGE nr. 116 din 5 iunie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121020_a_122349]
-
alfa și omega colonizării comerciale. Grecia captivă (a devenit provincie romană în 146 î.Hr.) a captivat Roma, în timp ce Mare Nostrum devenea o mare a vinului, iar legiunile romane se mobilizau la cea mai mică tulburare sub semnul butucului de viță-de-vie, baston de comandă al centurionului. În acest sens, comerțul cu vin nu a fost fără îndoială străin de anumite războaie. Este adevărat că la Roma negustorii de vin (negotiatores vinarii) au fost printre cei care au contribuit la sprijinirea cruciadei pe
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
am făcut Colegiul în perioada asta. I-am impresionat cu un show la închiderea primului exercițiu cooperativ cu NATO, la Sibiu, când am adus muzica noastră, militari în termen din Cehia, și-au făcut un spectacol din acela cu aruncat bastoane în sus și viori. Și Ministrul Tinca zice: "Nu ești întreg la cap. Ce faci?" Cioflină era Șeful Statului Major și i-a zis: "Domnule Ministru, ajunge cât a fost pedepsit doi ani, lăsați-l pe dumnealui înapoi la trupe
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
în diferite etape de corectare, în scopul marcării progreselor atinse, pentru ascultarea propriei vorbiri, dar și a unei vorbiri corecte, înregistrate; - videoendoscop pentru evidențierea vibrațiilor corzilor vocale; - încăperea va dispune de o oglindă mare, scaune și canapea medicală, saltea și bastoane necesare exercițiilor de respirație și gimnastică generală. Instrumentarul logopedic se va folosi în funcție de vârstă, de înțelegerea logopatului, de tipul de tulburare și prin adaptare la fiecare caz în parte. î343) „Limba iscusită este singura unealtă tăioasă care se ascute pe măsură ce
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
eludeze dimensiunea psihologică a acestora. Se știe că personajul comediei nu este În mod necesar și personaj comic, după cum un personaj comic nu apare doar În comedie. De un comic substanțial, dintre toate personajele caragialiene feminine, este, considerăm noi, Mița Baston din D-ale carnavalului. Câtă energie animă femeia aceasta, cât luptă ea pentru amorul ei ilicit și toxic și cât orgoliu tăinuiește replica știe orice lector atent al comediei scriitorului. Iar câtă Încrâncenare vecină cu patologia există În zbuciumul ei
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
vecină cu patologia există În zbuciumul ei comico-tragic e de ordinul evidenței. De altfel, inițial lucrarea aceasta, care avea ambiția de se constitui Într-o schiță de psihologie / psihopatologie a personajului feminin caragialian, trebuia să se intituleze - Mă recomand. Mița Baston. «Ființă de hârtie» (R. Barthes), personajul are propria viață, dăruită de puterea de creație a scriitorului. Iar puterea de creație este teoretic inepuizabilă, ca Însăși viața. ... În fine ca să Încheiem doamnele mele voi răspunde Încă o dată scurt la Întrebarea noastră
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
VETA: Nebun! (Strigând) Săriți, Chiriac! Spiridoane! RICĂ: Nu striga, madam (se târăște un pas În genunchi), fii mizericordioasă! Sunt nebun de amor; da, fruntea mea Îmi arde, tâmplele-mi se bat, sufer peste poate, parcă sunt turbat.”. Rică, aidoma Miței Baston, crede că iubirea smintește și, vorbind despre propria nebunie din dragoste („mi-am pierdut uzul rațiunii; da! sunt nebun...”), indică astfel intensitatea iubirii lui, considerate peste fire. Rică pare un Trahanache tânăr și aventuros, mai liric prin vârstă și mai
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
idiliza o relație mult prea telurică), Zița e febrilă, febrilitatea ei fiind motivată și de situația incertă În care se află ca femeie dezvorțată și fără angajament amoros. E Însă Înamorată. În taină. Cu vocație de amantă este Însă Mița Baston (din D-ale carnavalului). Ea e energică și Își motivează excesul temperamental prin apartenența la un anume spațiu moral-politic implicat În propria-i biografie. «Revoluția» de la Ploiești i-a influențat decisiv modul de a fi și acțiunile insurgente se prelungesc
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
tonalitate punctează gradat tensiunea interioară: „MIȚA: A! (aparte) O femeie! dama de verde! (tare) A! În sfârșit! DIDINA (dând un Țipăt de surprindere, se Întoarce): A! (aparte) O femeie! e republicana! MIȚA (fierbând): V-ați speriat? Pardon! Mă recomand! Mița Baston. DIDINA (cu contenență): Mersi! și eu Didina Mazu. MIȚA (jocul crescendo): Ce cauți aici, madamo? DIDINA (cu un ton mai sus): Da’ d-ta ce cauți aici, madamo? MIȚA (jocul crescendo): Eu sunt la amantul meu! DIDINA (foarte de sus
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
caută Împlinirea maritală, reiterând experiența În condiții avantajoase; despărțirea de Țircădău (agresiv, fără vocație de familist) e o opțiune, căsătoria cu Rică (sentimental, fragil, venind dintr-o lume de dincolo de marginile mahalalei În care viețuiește Zița) reprezintă o Împlinire. Mița Baston, din D-ale carnavalului, se autodefinește tot Într-un moment de criză sentimentală. Înșelată În dragoste (și, la rândul ei, Înșală), ea nu recurge la metode obișnuite de manipulare emoțională. Amenință și vrea să se răzbune desfigurându-și amantul; cumpără
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ca Atenaisa Perjoiu sau ca Leanca, comersanta de băuturi spirtoase). Când găsește amantul «de pungă», care-i asigură traiul, dar nu face pentru el o pasiune, acceptă coabitarea, Însă Își află Împlinirea sufletească În iubirea pentru un altul (ca Mița Baston ori Didina Mazu). Unei aventuri prelungite Îi anexează obișnuit o alta, mai incitantă. Triunghiul sentimental-amoros e modul obișnuit de existență pentru eroina caragialiană din comedie și schiță. Căsătorită, ea are slăbiciuni mai mult (cum e cazul Vetei sau al soție
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de a trăi În limitele standardelor de viață, ale exigențelor pe care ei le atribuie lumii bune. Nu dorm fie din cauza geloziei („Și sunt turbat de gelozie! Toată noaptea n-am dormit...”, se destăinuie Pampon mult Încercatei În amor Mița Baston: „Ah! mie-mi spui ce-i gelozia?... Numai o noapte n-ai dormit? Nu știi nimic! Câte nopți!”) sau a tensiunii din relația amoroasă („Știi tu că de ieri-seară de când ne-am certat, până acum n-am Închis ochii?” Îl
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de un nejustificat sentiment de culpabilitate: „Da de ce nu i-am spus...”; „de ce nu l-am rugat...”; „la ce am plecat...”). Monologul ei interior, centrat pe Îngrijorarea pentru viața lui Chiriac, este sintetizat și redat narativ. Presimțiri are și Mița Baston (din D-ale carnavalului), confirmate Însă În timp. Presimțirea de care-i vorbește Mița lui Pampon e, de fapt, deducție și doar În mică măsură intuiție: „Eu am o presimțire...”. Ea se conduce după semnele cărților de ghicit; e convinsă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de seară cu o damă de verde...”. Cade În cărți..., cade și ea la bănuială. În comparație cu Veta care se mulțumește să deslușească În reacții fiziologice (i se bate tâmpla dreaptă, tâmpla stângă, ochiul drept) indicii ale relației În amor, Mița Baston sondează necunoscutul, Îl provoacă prin magie și ia atitudine. Luptă pentru amorul ei, Înfruntându-și amantul necredincios, cerând o clarificare a situației: infirmarea, prin dovezi de dragoste, că nu e tradusă. Cere credință amantului «de suflet» (Nae), deși ea Îi
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
-și amantul necredincios, cerând o clarificare a situației: infirmarea, prin dovezi de dragoste, că nu e tradusă. Cere credință amantului «de suflet» (Nae), deși ea Îi este necredincioasă celuilalt amant, oficial, amant disprețuit: Mangafaua (Crăcănel). Femeie pătimașă și posesivă, Mița Baston ia cu asalt lumea-carnaval și dă piept cu rivala În amor, Didina Mazu. Negociator abil e Nae, amantul amândurora, plictisit - se pare - de Mița (relația e relativ veche, s-a instalat rutina) și dornic de o nouă aventură amoroasă ce
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
nu face ea legea amorului ilicit și, fiindcă vrea să-l păstreze pe Nae, nu-i rămâne decât să persiste În bănuielile ei, să-și permanentizeze temerile, acum că-și cunoaște rivala. Iscodirile ei nu dau roade și apriga Mița Baston e nevoită să rămână alături de Crăcănel, singurul care, material, Îi poate asigura viitorul. Mai poate Însă să se Întâlnească, clandestin, cu celălalt amant, Nae, pentru care are slăbiciune. Să-și prelungească aventura năbădăioasă, scăldată În apele suspiciunii. Rațională și cu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
femeii care, aderentă la realitate și cu experiență de viață, Înțelege că ar putea pierde totul. Și pentru ea totul Înseamnă situație socială, dar mai Înseamnă și siguranță, stabilitate, protecție emoțională, putere. „am poftă să-i tragem un chef” Mița Baston, căreia Îi e atribuită dorința de a chefui, trăiește - ca toate personajele caragialiene - după un cod sui generis, al poftei: pofta de a iubi, de a călători, de a domina, de a petrece, de a pierde vremea la taclale. Pofta
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
rămână În spațiul conjugal, În care se integrează și amantul, plăcerea Ziței e să cultive tenace o relație amoroasă, aflată deocamdată În plină tatonare, care să-i confirme puterea de seducție și s-o Împlinească, firesc, marital. În schimb, Mița Baston, temperament vulcanic, asociază cheful alcovului, petrecerea - ieșirii În lume și complicațiile amoroase - carnavalului. Veta e obedientă; femeie cu simțul umorului (se amuză copios pe seama Îndrăgostitului care nimerește din greșeală În casa mitocanului, a lui Jupân Dumitrache, și la reproșul lui
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
centrează atenția asupra amantului. Dar Veta găsește În lectură divertisment, iar versurile pe care le fredonează devin expresia propriei stări sufletești. Și Zița cea cu trei ani de pension citește, citește Dramele Parisului. E greu Însă de imaginat că Mița Baston ori Didina Mazu mai au timp, cu atâtea amoruri oficiale și tăinuite, să citească altceva decât scrisori de amor. Nae frizerul frecventează, se pare, spectacolele de varieteu; el cataloghează o situație melodramatică din viața lui (Încăierarea dintre Mița și Didina
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
trei cincizecuri cu sifon” și o cafeluță, două litre de bragă, doi mititei, turtă dulce, trei gogoși prăjite În ulei, două limonade, două bărdace de floricele calde, cârnați...; apetitul ei este monstruos. În Premiul Întâi pariurile sunt pe mâncare. Mița Baston asociază fidelitatea comestibilului (fidea) și un număr relativ Însemnat de personaje poartă nume cu rezonanță culinară: Brânzovenescu, Trahanache, Bostandache, Perjoiu, Guvide, Zaharescu etc. Când toate modalitățile de a petrece par epuizate rămâne una salvatoare - schimbarea locuinței: „În toate părțile lumii
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
rezolvarea unei afaceri de către soția pe care o laudă pentru spiritul ei persuasiv și aceasta nu Întârzie să apară. „După aerul ei radios, se vede că eminenta diplomată a repurtat un deplin triumf.” (Diplomație). Femeile beau vermut („vermult”, ca Mița Baston) fie pentru a-și sărbători triumful, fie pentru a-și Îneca amarul, pentru a-și tempera focul suferinței cauzate de traducerea În amor. Un vermut vrea și madam Aglae Verigopolu, vermut bând și cei doi bărbați - soțul ei și personajul-
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
moi. „Vesela petrecere” Ține trei ceasuri, până spre ora unsprezece noaptea, când femeia are programată o vizită. Soțul și amicul lui Încep noaptea Într-un birt, unul cere tizană, celălalt preferă berea. Și petrecerea continuă. De fapt, Începe... Pentru Mița Baston vermutul e folosit ca analgezic sentimental: „CHELNERUL (intrând din dreapta): Vine! MIȚA: Un vermult! CHELNERUL: Vine (Iese.) MIȚA: Voi să beau, voi să beau (cadențând), căci nu e-n lume altă durere, decât durerea ce simțesc eu... Chelnerul aduce paharul. Se
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
lui prin publicarea scrisorii de amor; scandal Înseamnă compromitere definitivă, așezarea ei la zidul infamiei. De scandal se teme și Didina: „Ce scandal! O să mijlocească proces, poliție, procuror, și pe urmă la jurați... O să ne dea pân gazete!...”. Mița Baston, În schimb, află În scandal forma manifestării geloziei ei, a instinctului de posesiune. Nu poate trăi fără scandal: „Voi scandal... voi să mor!...”. Și povestea de amor devine circ: Îi „vine rău nebunii” (Îi șoptește Nae lui Iordache), „I-a
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
și actina sunt proteine contractile fundamentale. Există și proteine contractile reglatoare - troponina și tropomiozina, precum și alte proteine contractile. Miozina are un diametru de 100 A și prezintă două subunități: meromiozina grea (HMM) și meromiozina ușoară (LMM). Are o formă de baston de golf, în care LMM este mânerul iar HMM capul și gâtul crosei. Are activitate ATP-azică și interacționează cu actina. Actina are un diametru de 50 A și apare ca un monomer de actină globulară (actină G) și de polimer
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
a rachetelor 6. Armament de infanterie, mitraliere și aruncătoare 7. Arme albe 8. Bombe, torpile, rachete și muniție pentru toate categoriile de armament 9. Mijloace și materiale speciale pentru intervenții și control antiterorist, de împiedicare și neutralizare a acțiunilor agresive (bastoane, scuturi, căști de protecție și veste antiglonț, complete de echipamente antitrauma, aparate cu raze X, detectoare, sisteme de supraveghere a aeroporturilor și alte produse specifice) 10. Tehnică și aparatură specifică activității criminalistice și pentru probarea faptelor infracționale: 10.1. truse
HOTĂRÎRE Nr. 979 din 11 decembrie 1995 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea licitaţiilor pentru achiziţiile publice de bunuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 63/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113528_a_114857]