4,680 matches
-
fie imposibilă. Bătălia de la Midway a fost o victorie decisivă pentru Marina SUA și totodată punctul de recul al expansionismului japonez în Pacific. Forțele terestre japoneze au continuat să avanseze în Insulele Solomon și în Noua Guinee. Din iulie 1942, câteva batalioane ale milițiilor australiene (de rezervă), cu mulți luptători foarte tineri și fără o pregătire corespunzătoare, au dus lupte de ariergardă crâncene în Noua Guinee împotriva japonezilor care înaintau pe drumul Kokoda spre Port Moresby. Milițiile, grav afectată de pierderile umane
Războiul din Pacific (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308431_a_309760]
-
Austriecii, deja depășiți numeric, abandonați de aliații lor saxoni, fără protecția cavaleriei, au început să predea. Regimentul Bayreuth Dragoni a învins câteva mii de trupe de infanterie austriacă și a suferit doar 94 de victime. Cavaleria a învins douăzeci de batalioane, a luat 2.500 de prizonieri, capturând 67 de steaguri , precum și patru tunuri. Lupta s-a încheiat cu înfrângerea completă a armatei austro-saxone. Austriecii și saxonii au pierdut aproape 9.000 de soldați (inclusiv răniți), au fost luați 5.000
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
ambele războaie mondiale. În primul a fost comandant de baterie în Regimentul 4 Artilerie, cu care a luptat în Dobrogea. Pe 10 octombrie 1916, pe când bateria sa se afla în spatele Regimentului 51 Infanterie, un puternic atac bulgar a rupt frontul Batalionului III, punând soldații pe fugă. Corneliu Dragalina s-a urcat pe primul cal pe care l-a găsit, și-a scos sabia și a ordonat gorniștilor să sune atacul, pornind în direcția inamicului. Această acțiune a făcut ca infanteria română
Corneliu Dragalina () [Corola-website/Science/307418_a_308747]
-
Berthelot. După război este avansat maior. Apreciat la superlativ de comandantului Corpului Vânătorilor de Munte, Principele Carol, care-l caracteriza în anul 1922 că "un valoros ofițer, de nădejde, înzestrat cu deosebite calități". În 1932 este numit la comanda unui batalion de munte în Sighetul Marmației unde a primit gradul de locotenent colonel, până în 1937, când este avansat colonel. În 1940 este desemnat comandant adjunct al Brigăzii 1 Mixtă Munte. În 1941 pentru curajul și dârzenia de a-si fi condus
Leonard Mociulschi () [Corola-website/Science/307419_a_308748]
-
A 25-a Aniversare a Eliberării Patriei", "Virtutea Militară" clasa I etc.), A încetat din viață la 15 aprilie 1979, la 90 de ani împliniți, si a fost incinerat conform ultimei sale dorințe. Cenușă să a fost împrăștiata de cercetașii Batalionului 21 V.M. peste crestele Carpaților. În anul 2007 Batalionului 21 Vânători de Munte al Armatei Române a primit denumirea onorifica "General Leonard Mociulschi". Astăzi, în România, există mai multe străzi denumite după marele general.
Leonard Mociulschi () [Corola-website/Science/307419_a_308748]
-
clasa I etc.), A încetat din viață la 15 aprilie 1979, la 90 de ani împliniți, si a fost incinerat conform ultimei sale dorințe. Cenușă să a fost împrăștiata de cercetașii Batalionului 21 V.M. peste crestele Carpaților. În anul 2007 Batalionului 21 Vânători de Munte al Armatei Române a primit denumirea onorifica "General Leonard Mociulschi". Astăzi, în România, există mai multe străzi denumite după marele general.
Leonard Mociulschi () [Corola-website/Science/307419_a_308748]
-
mutat în anul 1924 în comandamentul Diviziei 1-a Munte "Sinaia". Muncind cu pasiune a fost avansat la gradul de locotenent-colonel și promovat, în 1927, ajutor al comandantului Diviziei 1-a Munte. După doi ani a fost numit comandant al Batalionului 2 Vânători de Munte. Avansat la gradul de colonel în anul 1935, Ion Dumitrache a comandat cu multă fermitate Grupul 4 Vânători de Munte din Bistrița Năsăud. În anii 1938-1939, a îndeplinit și funcția de prefect al județului Năsăud. În
Ioan Dumitrache () [Corola-website/Science/307420_a_308749]
-
Mihai Viteazul clasa a II-a. Deoarece generalul von Manstein avea nevoie de trupe care să se deplaseze rapid după pătrunderea în Peninsula Crimeea, a fost organizat Detașamentul Mecanizat Colonel Korne format din: Regimentele 6 și 10 Roșiori Purtați, un batalion anti-tanc, Divizionul 54 Artilerie Grea Moto și o companie de motocicliști. Pe 5 mai 1942, Detașamentul Korne a primit ordinul să se deplaseze la Feodosia unde urma să intre în subordinea Brigăzii Groddek. Acțiunea Brigăzii Groddek, și implicit a Detașamentului
Radu Korne () [Corola-website/Science/307425_a_308754]
-
Urziceni, Glodeanu Sărat și Pogoanele. Pentru faptele sale din această campanie a fot decorat în anul 1917 cu Ordinul Steaua României în grad de Cavaler cu panglică de Virtute Militară. A luat parte la Bătălia de la Mărășești în calitate de comandant de batalion. Pentru faptele sale de arme a primit Ordinul Coroana României, clasa Ofițer cu panglică de Virtute Militară. În anul 1918 a fost numit în Statul Major al Diviziei 1 vânători de munte, deși nu terminase cursurile Școlii Superioare de Război
Gheorghe Avramescu () [Corola-website/Science/307417_a_308746]
-
cele mai mari piese de artilerie concentrate pe un sigur câmp de luptă de germani). Apărarea Sevastopolului era asigurată în principal de marinarii Flotei Mării Negre și de pușcașii marini. Garnizoana orașului era formată din o brigadă, trei regimente și 19 batalioane de pușca marini, în total 23.000 oameni, 150 de tunuri de câmp și de coastă și 82 de avioane. Zona orașului era puternic fortificată cu 82 de cazemate cu tunuri navale, cu cuiburi pentru 220 mitraliere din pământ și
Bătălia de la Sevastopol () [Corola-website/Science/307413_a_308742]
-
an, până la 17 martie 1867. Printr-un decret din 17 martie 1867, maiorul Murguleț s-a retras din armată, fiind înlocuit la conducerea flotilei cu căpitanul Anton Barbieri. În aprilie 1867, a fost rechemat în armată, fiind numit șef al Batalionului al 9-lea din Corpul Grănicerilor, cu reședința la Bolgrad.
Scarlat Murguleț () [Corola-website/Science/307469_a_308798]
-
Lt. Vârtosu". Până în perioada postbelică a lucrat aproape neîntrerupt la Serviciul Hidrografic, cu excepția perioadei 1925-1926. Pe timpul campaniilor de vară a activat ca ofițer cu navigația pe torpilorul "Zborul", ofițer secund pe canoniera "Stihi", respectiv "Cpt. Dumitrescu", comandant de companie în cadrul Batalionului de Recruți al Bazei Navale, șef de cart pe canoniera "Alba Iulia", șeful Serviciului Hidrografic, subdirector la Oficiul Hidrografic și Aerofotogrametric, comandant pe canoniera "Lt. Comandor Stihi", comandantul canonierei "Cpt. Dimitrescu", comandantul canonierei "Stihi", șeful Oficiului Hidrografic, ofițer secund și
Emil Grecescu () [Corola-website/Science/307466_a_308795]
-
de comandant al Comandamentul Forțelor Fluviale (C.F.N.Fl.), având în subordine detașamentele fluviale Dunărea de Sus, Dunărea de Mijloc, Dunărea de Jos (în total 37 de nave între care se aflau 7 monitoare, precum și un număr de baterii de artilerie, batalioane de infanterie marină, grăniceri). La 26 august 1944, contraamiralul Al. Stoianovici, comandantul Forțelor Fluviale s-a deplasat la Ismail și a s-a întâlnit cu contraamiralul rus Gorșkov, comandantul Forțelor Fluviale Sovietice, pentru a-i cere ca navele de război
Alexandru Stoianovici () [Corola-website/Science/307476_a_308805]
-
al ministrului apărării naționale și șef al Marelui Stat Major, general-colonel Gheorghe Ion (1972-1974). În anul 1974 este avansat la gradul de locotenent major . Revenit după doi ani de studii la Academia Militare, , este numit în funcția de comandant de batalion la Regimentul 30 Gardă (1976-1978), fiind avansat la gradul de căpitan în mod excepțional (1977). Devine apoi ofițer de stat major, îndeplinind funcțiile de ofițer 2 în Biroul 1 Operații din Secția Operații a Direcției Operații din Marele Stat Major
Mircea Chelaru () [Corola-website/Science/302988_a_304317]
-
21 august, Lyndon Johnson a lăsat Berlinul Occidental, vizibil întărit, în mâinile generalului Frederick O. Hartel și a brigăzii sale care număra acum 4.224 de ofițeri și trupă. La fiecare trei luni în următorii trei ani și jumate, un batalion american nou era trimis în Berlinul Occidental pe autostradă pentru a face o demonstrație a voinței aliate de a-și folosi drepturile fără contenire. Crearea Zidului a avut implicații profunde pentru ambele Germanii. Prin stoparea exodului către Occident, guvernul est-german
Zidul Berlinului () [Corola-website/Science/303078_a_304407]
-
a luptat în Franța, de asemenea în România ("vezi: Participarea României la primul război mondial") și Italia ("vezi: Campania italiană (primul război mondial)"), inițial ca membru al Regimentului 6 de Infanterie Württemberg, și cea mai mare parte a războiului în batalionul de vânători de munte Württemberg din corpul de armată al zonei Alpilor, "Alpenkorps". Pe durata stagiului din această unitate, a căpătat o reputație prin luarea unor decizii tactice rapide și profitarea de avantajul confuziei inamicului. A fost rănit de trei
Erwin Rommel () [Corola-website/Science/303098_a_304427]
-
Sloveniei - Bătăliile de la Isonzo - frontul Soca. Decorația a primit-o ca urmare a Bătăliei de la Longarone, și a capturării Muntelui Matajur, Slovenia, și a apărătorilor săi, care numărau 150 de ofițeri italieni, 9.000 soldați și 81 piese de artilerie. Batalionul său a folosit arme chimice (gaze) pe durata bătăliei de la Isonzo, acest lucru jucând un rol important în victoria repurtată de Puterile Centrale împotriva Armatei Italiene în Bătălia de la Caporetto. Rommel a servit un timp în același regiment de infanterie
Erwin Rommel () [Corola-website/Science/303098_a_304427]
-
italieni când a realizat că lipsa succeselor acestora în bătălie era cauzată în principal de proasta conducere și dotare tehnică și că atunci când acestea se îmbunătățeau, ostașii italieni deveneau ușor egalii forțelor germane. După război, Rommel a rămas la comanda batalionului iar între anii 1929-1933 a fost instructor la Școala de Infanterie din Dresda. Din 1935 până în 1938 Rommel a fost instructor la Academia de Război din Potsdam. Jurnalul de război al lui Rommel, "Infanterie greift an" ("Infanteria atacă"), publicat în
Erwin Rommel () [Corola-website/Science/303098_a_304427]
-
de la Potsdam. În 1938, Rommel, acum colonel, a fost numit comandant al Academiei de Război din Wiener Neustadt (Academia Militară Tereziană). Aici a început scrierea "Panzer greift an" (Tancul în atac). Rommel a fost transferat după scurt timp, preluând comanda batalionului personal de protecție a lui Adolf Hitler, ("Führer-Begleitbataillon"), desemnat să-l protejeze în trenul special ("Führersonderzug") folosit în perioada vizitelor teritoriilor ocupate din Cehoslovacia și Memel (regiunea Klaipeda). Aceasta este perioada în care îl întâlnește și se împrietenește cu Joseph
Erwin Rommel () [Corola-website/Science/303098_a_304427]
-
debandada retragerii către râu. Peste 200 de englezi au fost uciși în această acțiune. Între liniile englezilor se formase o spărtură largă. Generalii ruși au considerat că aceasta este o șansă de a contraataca și au ordonat înaintarea a două batalioane prin respectiva zonă. În momentul în care englezii se pregăteau să întâmpine acest nou atac, au fost date din nou ordine contradictorii de retragere. Colonelul care comanda flancul stâng al englezilor nu a urmat acest ordin pe care l-a
Bătălia de la Alma () [Corola-website/Science/303169_a_304498]
-
de retragere. Colonelul care comanda flancul stâng al englezilor nu a urmat acest ordin pe care l-a considerat absurd, în loc de aceasta a hotărât ca oamenii săi să se retragă pentru a forma un front în unghi drept cu restul batalionului, care acum ajunsese să fie dispus în formă de "L", cu baza "L"-iui sprijinindu-se pe râu. Când rușii au intrat în spărtură, englezii i-au prins în focul încrucișat al celor două aripi ale batalionului. Manevra bine executată
Bătălia de la Alma () [Corola-website/Science/303169_a_304498]
-
drept cu restul batalionului, care acum ajunsese să fie dispus în formă de "L", cu baza "L"-iui sprijinindu-se pe râu. Când rușii au intrat în spărtură, englezii i-au prins în focul încrucișat al celor două aripi ale batalionului. Manevra bine executată a englezilor, bunele lor calități de țintași și focul executat cu noile glonț Minie i-au făcut pe ruși să încetinească atacul. Englezii au contraatacat, iar ruși s-au retras. În scurtă vreme, reduta mare fusese recucerită
Bătălia de la Alma () [Corola-website/Science/303169_a_304498]
-
centrul și stânga frontului rusesc a fost distrusă. Ultimul act al bătăliei s-a petrecut în extremitatea flancului drept al rușilor, unde nu intraseră încă în luptă 10.000 de oameni. Ei au trebuit să facă față atacului a trei batalioane britanice, care înaintau pe două linii primejdios de subțiri, întinse pe aproape 2 km. Ruși nu au reușit să întrevadă prin fumul și confuzia luptei subțirimea atacului britaniic. Englezii, înaintând disciplinat, au înaintat trăgând neîncetat, iar ruși nu au rezistat
Bătălia de la Alma () [Corola-website/Science/303169_a_304498]
-
crezând că acesta este un semn că se va întoarce cât de curând. II. Acolo la Bistrița pregătirile pentru plecarea pe front se fac în grabă. David scrie o scrisoare nevestei lui și pleacă hotarât să-și facă datoria. III. Batalionul lui David pleacă primul, el fiind foarte liniștit, spre deosebire de ceilalti ofițeri, care erau speriați și nervoși. Nici chiar după prima bătălie, după ce a văzut oameni din regimentul său căzuți lângă el nu și-a pierdut calmul. IV. După câteva luni
Catastrofa (nuvelă) () [Corola-website/Science/302334_a_303663]
-
independent. De partea finlandezilor au mai lucrat și Forța Voluntară de Muncă, formată din aproximativ 900 de muncitori și ingineri. Corpul Suedez Voluntar, cu un efectiv de 8.402 de oameni în Finlanda, a început lupta prin înlocuirea a cinci batalioane finlandeze la Märkäjärvi, la mijlocul lunii februarie 1940. Împreună cu cele trei batalioane finlandeze rămase pe poziții, corpurile suedeze au făcut față la două divizii sovietice și au fost gata de atac în martie, dar au fost împiedicați să intre în luptă
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]