3,080 matches
-
Sfântul soare!". Atât mirele, cât și mireasa trebuie să se uite prin "borta" colacului, în cele patru părți ale lumii 259. În timpul "îmbrobodirii", mireasa ține pe brațe "o pereche" de colaci de la masa mare și "o bucată de sare", pentru belșugul și rodul casei. 260 La un an de la căsătorie, peste tot în Bucovina, este obiceiul ca tânăra familie să ducă nașilor "două perechi de colaci", "ca semn de recunoștință și mulțămită că i-au cununat" 261. La huțulii din Bucovina
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
al zeului vegetației și al ploilor, Perun. Rituri de ploaie asemănătoare au fost răspândite și la romani, serbările și procesiunile numite Robigalia, în cinstea zeiței Robigo, aveau loc pentru a apăra grâul de rugină (mălură), pentru ploaie la vreme și belșug, iar zeița orientală Ma și Cybela feniciană personificau natura roditoare.385 Un alt ritual de invocare a ploii, întâlnit mai mult în părțile sudice ale României (Oltenia, Muntenia, Dobrogea, sudul Moldovei), este Caloianul, practicat în a treia marți după Paști
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
101 Pământul "păcătos" este primenit, periodic, la cumpăna anilor, prin ritualul rostirii colindului: "Sculați, sculați, boieri mari, / Sculați voi, cinstiți plugari, / Florile dalbe, flori de măr, / Că vă vin colindători / Noaptea pe la cântători / Și v-aduc noroc în casă / Și belșug ales pe masă, / Că pe cer s-a arătat / Un luceafăr minunat, / Și-a sosit din răsărit / Un voinic frumos, leit. Iată lumea că-nflorește, / Pământul că-ntinerește. (s. n. ) / Cântă-n luncă turturele, / La ferestre-rândunele. Noi vă zicem să trăiți
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Fetele au secerat / Feciorii clăi a-nșirat. / De unde cununa vine / Mult mi-i drag și-mi pare bine, / Cununa-i de sânziene, / Cu Ilene-Cosânzene, / Cu Mării și Mărioare, / Flori de lăcrămioare. / De unde cununa pleacă / Multe cară se încarcă / Și fac drum belșugului, / Pân-la casa omului! / Cununița florilor, / Din adâncul văilor, / Cununița bradului / De pe culmea muntelui, / Îi ca lacrima curată, / Fetele pe frunte-o poartă, / Cununița-i scuturată / Trebuie adăpată, / Tot cu apă de izvor / Stropită cu drag și dor, / Cununa-i de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu două fețe, una spre trecut și alta spre viitor, unul din cei mai vechi zei romani, moștenit de la etrusci, era venerat cu ocazia calendelor ianuarii care celebrau noul an agrar, timp în care se făceau urări de sănătate și belșug, se prevestea viitorul, se practica aratul și semănatul simbolic.41 Primele 12 zile ale lui ianuarie erau prevestitoare pentru întregul an, fiecare zi identificându-se cu una din lunile anului. În mijlocul acestui ciclu tradițional roman a apărut o sărbătoare de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un car împodobit, tras de patru perechi de boi. Anul vechi prezintă, în versuri sau în proză, împlinirile sau neîmplinirile din timpul său, în timp ce fiecare lună ironizează sau satirizează lipsurile, spre hazul tuturor. La final, Anul Nou rostește urătura de belșug și sănătate.46 În calendarul creștin, există două sărbători ale înnoirii timpului anual, Crăciunul solar și Paștele lunar. Riturile practicate la moartea Moșului Crăciun, între Ignat și Anul Nou, corespund riturilor oficiate în Zilele Babei: deschiderea mormintelor și întoarcerea spiritelor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
paie, imitând forma soarelui, apoi se aprind și se aruncă în aer sau se rostogolesc din vârful unui munte, tocmai pentru preamărirea zeului solar. Se spune că în această noapte magică, focurile pământești se unesc cu lumina solară, pentru asigurarea belșugului casei și rodniciei pământului.99 Miezul verii pastorale este patronat de un alt sfânt solar, Sântilie, ca zeu al focului și al soarelui, identificat cu Hellios, din mitologia greacă, și cu Gebeleisis, din mitologia getă-dacă. Aflându-se între Sângiorz și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se împodobea cu cercei, salbe și mărgele, cu bani, cu basmale de mătase sau de lână, cu flori artificiale, cu beteală și cu o oglindă. Cu această ofrandă, numită Vasilca, mergeau din casă în casă pentru a ura spor și belșug în toate, rostind colindul Vasilcei sau Sivei: "Ce-mi e-n cer și pe pământ? / Sus mi-e luna, soarele; / Jos mi-e dalbă mânăstire, / Iar în dalbe mânăstiri / Jețuri de aur scrise, / Iar într-însele / Șade bunul Dumnezeu, / Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
urmă. / Și de mare supărare / Îl apucă o boală tare. / Cade pe zăpada albă, / Cu gândul la ciuta-i dragă. Scoală, scoală, cerbule, / Nu boli, iubitule, / Scoală, scoală, să mergem, / Oamenii să-i colindăm, / Să jucăm și să urăm, / De belșug și sănătate, / În orașe și prin sate. Lasă-te de supărare / Și te scoală în picioare, / Altă ciută vei găsi / Cu noi dacă vei veni.../ Joacă bine, cerbule, / Învârtește-ți coarnele / Să se mire mândrele, / Hai s-o facem roată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
indică schimbarea anotimpurilor, iarna cu primăvara și vara cu toamna, este barza despre care se spune că aduce și cucul în spate; barza anunță dacă iarna va fi lungă și grea sau scurtă și ușoară, comunică oamenilor ursita, norocul și belșugul sau anunță incendierea caselor, prin tocănitul ciocului.243 O dată cu sosirea primăverii, se practică, în sudul țării, ceremonialul de fertilizare, denumit Cucii; Îmbrăcați în fuste, cu glugi pe cap, ornate cu pene de cocoș, cu un băț în mână și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
deasupra cenușă sau gunoi; atâtea ouă să fie cât gunoi."258 Ouăle care vor fi împistrite sau înroșite de Paști, se aleg la Miezul Păresimilor, într-o zi de miercuri din mijlocul Postului Mare, și se folosesc pentru frumusețe, sănătate, belșug și rod bogat, pot să lege sau să îndepărteze oamenii, să grăbească măritișul fetelor, să înmulțească vitele: Oul roș de-l dai de pomană, se face măr pe cea lume";259 În ziua de Paști, când te scoli să te
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
n-ar fi putut să-i redea liniștea sufletească atât de mult dorită. David își alcătuiește singur rugăciunea, pentru a-și exprima adevăratele simțăminte de durere. Cuvintele rugăciunii și amărăciunii păcatului izvorăsc din acel suflet păcătos care a gustat din belșug plăcerea și durerea păcatului și dorește acum din toată ființa lui izbăvirea de el și îndreptarea. Proorocul își dădea seama că păcatul îl coborâse în cele mai de jos adâncuri, iar rugăciunea trebuia să-l ridice pe cele mai înalte
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
păcii, dar de prunci, seminție cu viață îndelungată, cununa cea nevestejită a măririi. învrednicește-i pe dânșii a-și vedea pe fiii fiilor lor. Păzește viața lor fără bântuială. Și le dă lor din roua cerului de sus și din belșugul pământului. Umple casele lor de grâu, de vin, de untdelemn și de toată bunătatea, ca să dea și celor lipsiți; și dăruiește și celor ce sunt dimpreună cu dânșii toate cererile cele pentru mântuire. Că Dumnezeu milostiv și îndurat și de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
dogoarea căldurii pentru că le lipsește apa. în locurile unde este apă neîntrerupt, covorul mătăsos al pajiștei crește și înflorește din plin. N-au cum crește bălăriile aici. Dar ce se întâmplă în locurile lipsite de apă, de „ploaie la vreme”. Belșugul firelor de iarbă folositoare și frumoasele flori se răresc și în cele din urmă pier din cauza secetei. Pământul însă nu rămâne de tot sterp. în lipsa plantelor binefăcătoare, o nouă vegetație pune stăpânire pe terenul lipsit de izvorul vieții. De departe
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cuvântul lui Dumnezeu, care înseamnă cunoașterea adevărurilor dumnezeiești și duce sufletul la contemplarea nemaivăzutelor, dumnezeieștilor comori, cu a căror vedere mintea se desfată; iar când harul dumnezeiesc pătrunde în suflet prin dumnezeieștile taine, îi dă lui plinătate și hrană din belșug. în curgerea vieții noastre primim aceste taine: pocăința și, mai cu seamă, împărtășirea cu Sfintele Taine. Tertullian se minunează de înțelepciunea dumnezeiască, care a rânduit să se așeze cereri pentru trebuințele pământești, deși Domnul a spus: „Căutați mai întâi împărăția
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
unele vin, altele trec. îndeplinirea poruncilor trebuie să fie preocuparea fiecărei zile.” Am mai putea înțelege că prin această cerere ne rugăm, pur și simplu, ca să fim ținuți în viață, trupește, în toate zilele, să căpătăm cele necesare întreținerii din belșug sau, dacă nu din belșug, măcar să nu ne lipsească. într-un cuvânt, prin „pâinea cea spre ființă” înțelegem tot ceea ce are nevoie sufletul și trupul în lumea aceasta. Sf. Maxim Mărturisitorul continuă după cum urmează: „Cred că aici cuvântul astăzi semnifică
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
poruncilor trebuie să fie preocuparea fiecărei zile.” Am mai putea înțelege că prin această cerere ne rugăm, pur și simplu, ca să fim ținuți în viață, trupește, în toate zilele, să căpătăm cele necesare întreținerii din belșug sau, dacă nu din belșug, măcar să nu ne lipsească. într-un cuvânt, prin „pâinea cea spre ființă” înțelegem tot ceea ce are nevoie sufletul și trupul în lumea aceasta. Sf. Maxim Mărturisitorul continuă după cum urmează: „Cred că aici cuvântul astăzi semnifică veacul de acum și arată
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
lămâie, iar dacă este prea vârtos se mai adaugă lapte ca să fie potrivit și se mai lasă să dospească. Nucile se freacă cu zahăr, vanilie, zeama de la o lămâie și stafide, apoi se unge o tavă mare cu unt din belșug, se formează turte cât palma, subțiri cât o muchie de cuțit, care se pun în tavă și se ung cu ou. Se toarnă umplutura pe turte și se ung iar cu ou. Se dau la cuptor ca să se rumenească, iar
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
anii 1907 - 1910 urmează Academia de Arte Frumoase din București * 36 Breslașul Breslașul, organ independent al meseriașilor dorohoieni, apare de două ori pe lună, sub direcția unui comitet, începând din octombrie 1909, cu următoarele ziceri alăturate frontispiciului: „Prin muncă la belșug"; „Prin citire la lumină", dar și povața: „Nu e totdeauna bine să spunem tot ce avem pe inimă, dar trebuie să căutăm să nu avem nimic pe inimă din cele ce nu putem spune". Redacția și administrația: str. Jjiei nr.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cei de la Paloda. Dintre membrii colectivului de redacție de la Steaua enumerăm: Constantin Calmuschi, revizorul școlar al județului Tutova, mai bine zis primul redactor al Stelei. Alături de el: Mitrachi Chiricuță, Vaskov, Pălia, Râmniceanu. * Statutele societăților... Statutele societăților de împrumut și păstrare „Belșugul săteanului" din Puiești Tutova, 1901; „Comoara săteanului" din Șendrești, 1901; „ Grivița" din Odaia Bursucani 1902; „Banul săteanului" din Ivești, 1902; „Albina" din Avrămești, 1902; „Duminica Floriilor" din Pogonești, 1902; „Izvorul Tutovei" din Plopana, 1902; „Răzeșii vechi" din Bălăbănești, 1902; „Sprjinul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
arată, totuși, că în viața obișnuită fericirea este eminamente fragilă. Ea primește o coloratură religioasă și se înscrie în eternitate. Fericirile din Evanghelie fac trimitere la lumea de apoi. Iisus spune că a venit pentru ca oamenii să aibă viață din belșug. Dar aceasta se întâmplă în Împărăția Tatălui. Ideea creștină că această fericire nu are sfârșit a fost pervertită, opunând cerului, unde ne vom găsi consolarea, viața pământească, cu suferințele ei, cu sărăcia și eșecurile. Fericirea spunea Saint-Just este o idee
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
un site dedicat orașului Palermo, le-a găsit Stefano, căruia i-au plăcut, ceea ce m-a făcut să mă umflu în pene pentru că un palermitan aprecia imaginea orașului său, surprinsă de mine, un străin. Stefano făcea comentarii frumoase, presărate din belșug cu grazie, un italian elegant în text ca și în comportamentul virtual. Și tocmai de aceea mie mi-a fost greu să trec de la Lei34 la tu... Mi se mai întâmplase asta atunci când un cosmonaut mi-a devenit prieten și
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
la ce folosesc, trecând pe lângă tarabele unde erau vânduți, și de ce s-ar încălța cineva cu asemenea urâțenii. Mă lămurise Giulia că făceau toți banii, chiar neatractivi cum erau, pentru că te apărau nu numai de colțurile tăioase de pietre, din belșug pe fundul apei, dar și de aricii de mare aflați în zonă, numai buni să te trimită să-ți petreci restul vacanței bandajat, dacă te nimereai cu vreunul în talpă. De văzut în marea Taorminei n-am văzut decât meduze
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
este suficientă pentru a satisface nevoia zilnică de vitamina C. Pe de altă parte, kiwi posedă și alte vitamine și minerale deosebit de interesante În planul prevenției anticancer. Este vorba de vitaminele E, B, provitamina A și magneziu. Vitamina C din belșug Kiwi, ca atâtea alte fructe, conține multă vitamina C. El se distinge În plus prin conținutul său ridicat În provitamina A. Aceste două nutrimente sunt antioxidanți excepționali ce pot inhiba efectele moleculelor de oxigen dăunătoare numite radicali liberi. Aceste substanțe
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
clădire cu șapte etaje și trei niveluri sub pământ este unul care ar fi durat un deceniu), mă întreb, îngrijorat, ce va urma anul viitor. Nu ar fi mai simplu un Mall? Unul cultural, firește, că de celelalte avem din belșug. Poate viitoarea direcție pentru cultură a primăriei, împreună cu ministerul de resort, va găsi o soluție, cine știe... Pentru că, altfel, o spun fără ocolișuri, nu mai merităm cultură europeană în urbea ce se visează capitală europeană a culturii (în 2021, poate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]