5,219 matches
-
lui Leej se întristară. - Suntem izolați, zise ea, tristă. Cineva a dispus un releu care a distrus matricea distorsorului pentru baza cea mai apropiată. S-a întâmplat atunci când ai leșinat, iar matricea nu fusese folosită decât o dată. Cuvintele tehnice sunau bizar în gura ei, dar semnificația rămânea aceeași. Fiind amețit după trezire, nu prevăzuse decât în parte consecințele spuselor ei. Nu pentru că nu ar fi priceput. Dar spiritul său se axase pe ideea conexă - destul de puțin importantă - că aceasta explică de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
liniei fortificațiilor Thiers, construite între 1841 și 1844. Situate la o distanță cuprinsă între unu și trei kilometri de Zidul Fermierilor Generali, unde se sfîrșea Parisul, ele înglobau vaste sectoare ale foburgurilor, precum Ménilmontant, Batignolles sau Bercy, blocate în mod bizar între aceste două frontiere. Acest inel de periferii apropiate va fi anexat în 1860. Bulevardele Mareșalilor, care poartă numele mareșalilor din perioada Imperiului, au fost amenajate, începînd din 1861, pe bulevardul militar care deservea, în interiorul capitalei, linia de apărare. Dincolo de
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
îl remarcă pe unul din locuitorii propriului său sat, un comerciant pe nume Nordegg, stând în picioare lângă intrare. Gosseyn îl salută din cap, surâzând. Omul îl privi uimit și nu-i răspunse în nici un fel. O clipă, Gosseyn găsi bizară o asemenea atitudine. Dar această impresie dispăru din mintea sa când băgă de seamă că restul numeroasei asistențe îl privea. Priviri luminoase prietenești, fețe curioase, amabile, dar cântărindu-l ― iată care fu impresia lui Gosseyn. Își stăpâni un surâs. Fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
o simplă retrăire a unei intolerabile agonii, pentru a deveni o enigmă, un paradox care a priori era inexplicabil în lumea non-A. Groaza de a simți durerea revenind se atenuă în minutele care urmară. Gândurile sale, în această lume bizar semiconștientă în care se afla, începură să se concentreze asupra diferitelor aspecte ale situației. Își reaminti de Patricia Hardie și de tatăl ei. Își reaminti de și de implacabilul Thorson și de conspirația împotriva non-A. Aceste readuceri aminte avură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
-i dezarmeze pe paznici. Oricare ar fi fost cauzele ocaziei ce i se oferise, n-avea timp de pierdut. Odată treaba terminată, se opri și privi din nou strania scenă. Fuseseră nouă gardieni. Acum zăceau pe podea într-o dezordine bizară, ca niște popice doborâte dintr-o singură lovitură. Fără să mai analizeze ce și cum. se mulțumi numai să constate lipsa lui Eldred Crang. Privirea lui continuă să sară de la un corp la altul: două femei și trei bărbați. Prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
iar forțele ce se pot exercita, manifestă propriile lor tendințe, însoțite de efecte deosebit de neplăcute, care mai au și obiceiul de a se dovedi periculoase dacă intră în acțiune în preajma ființelor omenești. Mai puteau fi întâlniți aristotelieni plini de idei bizare cum ar fi "căderea" obiectelor către "în sus", precum și amatori de trăncăneală semantică, după care nimic nu este imposibil. Fizica non newtoniană, fizica lumii reale, admitea "nevoia" a două corpuri să "cadă" unul spre altul ca un invariant al naturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
noi îți căutăm celelalte corpuri. Prima reacție a lui Gosseyn fu de a se depărta de Prescott. Dar rămase pe loc, înghețat. ― Unde le-ați căutat? ― întrebă el. Prescott râse cu cruzime. ― Mai întâi am avut niște idei cu adevărat bizare. Am făcut reperaje aeriene ca să localizăm peșteri și grote, ca să nu spun că am scotocit prin locuri imposibile. Dar acum suntem mai șmecheri... ― Cum adică? ― Problema ― continuă Prescott încruntându-se ― este mult complicată de o lege a naturii de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
tata și cu X. Dacă persoana care se află în spatele tău își ia mâna de pe tine în acel moment, suntem, ca să spun așa, ca și morți. Convingerea pe care o manifesta tânăra femeie îl neliniști pe Goseyn dintr-un motiv bizar. Era vizibil că ea n-avea pic de încredere în el. Să fie oare posibil ca ei să depindă cu toții de cineva care stă încă în umbră? Acest Crang să nu aibă oare nici o soluție pentru ziua în care creierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
să nu le privească. Trebuia să clipească mereu din ochi pentru a para semnalele luminoase emise de imaginile de pe pereți. La început, avusese impresia că-i înconjurat de imagini, dar observă curând că siluetele femeiești - unele duble, ceea ce era foarte bizar - ocupau zonele transparente sau translucide ale pereților. Deși existau sute de zone de acest fel, ele erau totuși limitate. Din loc în loc, întâlneau alte victime, înșirate pe coridoare. De două ori dădură peste niște oameni treji. Unul îi privi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
perete, chiar lângă Grosvenor. Acesta reuși totuși să-l dezarmeze pe agresor, doborându-l cu un pumn. Omul - un partizan al lui Kent - îi aruncă o privire rea, mârâind: - Spion afurisit! O să-ți arătăm noi ție! Deși intrigat de purtarea bizară a individului, Grosvenor merse mai departe, dar pe măsură ce se apropia de secția de nexialism, simțea că-i sporește neliniștea. Dacă un chimist putea fi stimulat atât de ușor să-l urască, la ce grad de ură vor fi ajuns ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
masă, odată cu ceilalți șefi de secții, care se înghesuiau să privească obiectul. Acesta părea să fie un aparat fragil, cu o rețea complicată de sârme încolăcite în jurul a trei țevi care traversau trei sfere mici ce răspândeau o lumină argintie, bizară. Această lumină pătrundea prin masă, făcând-o transparentă ca sticla. Dar și mai straniu era faptul ca sferele acelea absorbeau căldură ca niște bureți termici. Grosvenor întinse brațul spre cea mai apropiată dintre sfere, dar simți ca mâna îi înțepenește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
fi consultat cu asistenții mei. Pentru McCann, explorarea acestei planete constituia începutul unei anchete menite să ducă la depistarea inamicului. Pentru Grosvenor, însă, această explorare reprezenta veriga finală a unui lanț întreg de descoperiri și raționamente, prima verigă fiind murmurele bizare pe care le auzise nu demult în spațiu. Cunoștea identitatea acelei inteligente monstruoase și bănuia țelul teribil urmărit de ea. De asemenea, analizase cu grijă ceea ce se cuvenea făcut. Problema lui nu mai era să descopere care-i pericolul. Ajunsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
flori de romaniță, și altul cu floare de tei, se amestecă bine și se pun în săculeț. Încălziți bine săculețul și puneți-l pe partea umflată.“ Se gândi la domnișoara Margulis, pe care tocmai o văzuse, fiindcă a avut ideea bizară să treacă pe la redacție deși avea obrazul umflat, și regretă că n-a apucat să-i spună despre sfatul din gazetă, mai știi, poate folosea. De fapt nu prea credea în sfaturile astea și nici în toate reclamele pe care
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
goi fără expresie. * Se strecuraseră în locuință fără să-i vadă nimeni. Vecinii căruntului, o familie de medici, erau plecați pentru doi ani în Iran. Pășeau totuși în vârful picioarelor. Scarlat cu degetul la buze solicita liniște. Alcătuiau un grup bizar: bătrânii speriați, cu hainele trântite alandala, tinerii murdari, aproape în zdrențe, febrili, mereu atenți. Ochii le luceau în întuneric ca la pisici. Se mișcau precipitat cu o grație sălbatică. Nucu Scarlat avea fața asudată din cauza efortului. Își dădu drumul pe
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
câțiva ani o nuvelă. Nu rețin autorul. Toată istoria se concentrează în jurul unor pași. Urme lăsate în zăpadă, chiar la mijlocul străzii. Trei sau patru. ― Am citit-o și eu, surâse locotenentul. Capek... ― Povestea mi s-a părut fascinantă. Pașii aceia bizari care nu porneau de nicăieri și nu duceau nicăieri, fără început și fără sfârșit... Ridicau o enigmă și atât. ― E o găselniță. ― Firește. Dar sentimentul mi-a rămas. Nu senzația de mister, ci de neputință. Nu inexplicabilul, ci înfrîngerea. Detest
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
că uneori atitudinea mea iese din comun. Vorba lui Florence ― și ea mă menajează ― par cam excentrică. Maiorul avu un gest evaziv din care nu se putea înțelege nimic. ― Nu, nu râse Melania, trebuie să recunoașteți că am unele reacții bizare. Dar poate că o să mă înțelegeți. Esențial mi s-a părut în viață să-ți fii credincios ție însuți. Și atât timp cât nu deranjezi pe nimeni, nu văd de ce nu ți-ai consuma bucuriile la lumina zilei. Abia când le camuflezi
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
privi ceasul. ― 6, 30. Pe unde i-or fi sticlit ochii amicului Vîlcu? Ușa se deschise încet și apăru un bărbat înalt, cu figura obosită. Două riduri adânci, săpate în jurul gurii proeminente, buzele subțiri îi dădeau un aer agresiv, în bizar contrast cu blândețea ochilor. Purta un palton elegant. Gulerul și căciulița de biber prinseseră în gerul de afară o strălucire metalică. Ridică surprins sprîncenele: ― Sînteți matinali astăzi... Valerica Scurtu arătă dezastrul de pe zid. ― Inundație! Nici nu vă imaginați ce balamuc
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
general, nu m-am omorât cu sfaturile. Oamenii trebuie să-și poarte singuri de grijă. Cine nu știe s-o facă e aprioric condamnat. Trăim însă împrejurări speciale și din nefericire sânt tot atât de amestecat ca și voi în povestea asta... bizară. Sculptorul începu să fredoneze ostentativ: ― Ce cauți tu în viața mea / De ce ai venit să-mi tulburi liniștea... Melania Lupu nu-și lua ochii de la bătrân. Șopti: ― Lăsați-l, domnule Matei, să vorbească. Popa rîse: ― Mă ascultă, n-avea grijă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
strădui și așa mai departe. Femeia replică ferm: ― Astea mi le-a spus aseară. ― Aha! Deci a dispărut în timpul nopții. ― Tot ce e posibil. Putea părăsi locuința fără să o audă nimeni. ― Nu și fără s-o vadă cineva. ― E bizar, desigur, dar asta încă nu înseamnă că noi am omorît-o. ― Vorbiți mereu în numele tuturor... ― Nu sânt singura bănuită. Cristescu oftă. ― Stimată doamnă, Valerica Scurtu nu a plecat de acasă și, ca să fiu mai precis, nici nu intenționa s-o facă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
sa robotică este reflexul neîncrederii sale în loialitatea umană. Oscar, robotul miniatural de care nu se desparte niciodată, este superior oamenilor și indispensabil tocmai prin această absență a scrupulului moral. Misiunile ucigașe sunt duse la capăt cu o exactitate mecanică. Bizar și vizionar, Sanders dă un nou sens, terifiant, obiectelor celor mai nevinovate. Atacurile sale sunt purtate de jucăriile înzestrate cu arme de foc, iar jaful este executat de acoliții înveșmântați carnavalesc. Trecând din apă în mare, „Amiralul” comandă și trimite
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de a se controla. În aceste condiții, persoana comite furturi, escrocherii, mitomanie, nesupunere și vagabondaj, perversiuni sexuale însoțite de agresiuni; * Schizofrenia nu determină în mod special comportamente infracționale, indivizii diagnosticați cu acest tip de tulburare manifestând mai degrabă un caracter bizar, absurd și nemotivat. Aceștia acționează nedeliberat, sub impulsul momentului, fără a evalua consecințele, putând comite crime din cele mai odioase, dar este cunoscut faptul că particularitățile acestor acte denotă caracteristicile tulburării psihice. Acele crime minuțioase, executate cu sânge rece și
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
altfel sunt conștienți de caracterul imoral și antisocial al gestului lor. 3. Criminali psihotici sunt indivizi cu dezordini severe ale personalității care au o percepție complet distorsionată asupra societății, acționează brusc, fără o planificare prealabilă și pot comite cele mai bizare și lipsite de sens acte criminale; 4. Criminali sociopați manifestă o accentuată tendință egocentrică, lipsită de empatie sau afecțiune față de ceilalți, nu simt decât arareori sentimente de teamă sau culpă. V. Dragomirescu consideră că structura personalității poate să aparțină uneia
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
afle amănunte despre cum s-a desfășurat vânătoarea și n-aveam nici un chef să se uite la mine cu simpatie ironică. Preferam să fiu socotit o canalie decât un neajutorat. Prin azil circulau fel de fel de povești despre tăcerea bizară a pescarilor, despre văduvele din cătun care își alungau singurătatea cum puteau, dar vânătorile de cerbi incendiau pur și simplu imaginația unora ca Mopsul și Dominic. "Pe toți dracii, ofta Mopsul, o asemenea vânătoare trebuie să fie ceva de neuitat
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
am zis într-o zi. Hingherul s-a întors spre mine încruntat. Crezuse, poate, că-l înjurasem. Nu-mi plăcea meseria pe care o avusese, de aceea îl mai necăjeam uneori, la început, înainte de a observa că acest bătrân rezervat, bizar, umblând veșnic cu un basc pe cap, avea o slăbiciune pentru câini care inspira teamă și respect. Râdeam când întindea mâna vreunui câine și spunea " Dă laba", iar acesta se executa docil, dar dacă ne auzea și întorcea capul ne
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
APROAPE TOATE DUCEAU COȘURI ÎN SPERANȚA DEȘARTĂ CĂ VOR PUTEA SĂ LE STRECOARE RUDELOR BOLNAVE CU IDEEA ȘI MAI SMINTITĂ CĂ ACEȘTIA AR PUTEA MÂNCA ALIMENTELE LOR. INTRAREA ERA PĂZITĂ DE SENTINELE ÎNARMATE ȘI, DIN CÂND ÎN CÂND, UN STRIGĂT BIZAR STRĂBĂTEA CURTEA CARE DESPĂRȚEA CAZARMA DE UȘĂ. CHIPURILE NELINIȘTITE SE ÎNTORCEAU ATUNCI SPRE INFIRMERIE. Cei trei bărbați priveau acest spectacol când, în spatele lor, un "bună ziua" clar și grav i-a făcut să se întoarcă. În ciuda căldurii, Raoul era îmbrăcat foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]