3,082 matches
-
pozițiile actuale, mult timp după împrăștierea discului protoplanetar. Prin această, acest scenariu diferă de modelele mai vechi de formare a Sistemului Solar. Această migrare planetară este folosită în simulările dinamice ale Sistemului Solar pentru a explica evenimentele istorice precum este bombardamentul masiv târziu al Sistemului Solar interior, formarea Norului lui Oort, existentă populațiilor de mici corpuri din Sistemul Solar incluzând Centura Kuiper, asteroizii troieni ai lui Jupiter și ai lui Neptun, și numeroase obiecte în rezonanță transneptuniană dominate de Neptun. Se
Modelul de la Nisa () [Corola-website/Science/332453_a_333782]
-
discul primordial, deposedându-l de 99% din masa, un scenariu care explică absența actuala a unei populații dense de obiecte transneptuniene. Unele dintre aceste planetezimale sunt proiectate în Sistemul Solar interior, producând un aflux neașteptat de impacturi pe planetele telurice: bombardamentul masiv târziu. În sfârșit, planetele gigante își ating orbitele actuale. În aproape 50% din modelele inițiale propuse de Tsiganis et al., Neptun și Uranus își schimbă și ordinea după un miliard de ani (o cincime din vârstă Sistemului Solar). Totodată
Modelul de la Nisa () [Corola-website/Science/332453_a_333782]
-
Sistemului Solar, care sunt configurate cu condițiile inițiale ale scenariului de la Nișă coresspund cel mai bine numeroaselor aspecte ale Sistemului Solar observat. Lista și caracteristicile craterelor de pe Lună și de pe Terra noastră constituie una din mărturiile puternice care atestă un bombardament masiv târziu: o intensificare a numărului impactorilor, circa 600 de milioane de ani după formarea Sistemului Solar. Numărul planetezimalelor care ar fi atins Luna potrivit "modelului de la Nișă" este coerent cu lista și cronologia craterelor de impact observate pe Lună
Modelul de la Nisa () [Corola-website/Science/332453_a_333782]
-
o intensificare a numărului impactorilor, circa 600 de milioane de ani după formarea Sistemului Solar. Numărul planetezimalelor care ar fi atins Luna potrivit "modelului de la Nișă" este coerent cu lista și cronologia craterelor de impact observate pe Lună în timpul "Marelui bombardament târziu".
Modelul de la Nisa () [Corola-website/Science/332453_a_333782]
-
s-a terminat în data de 26 aprilie 1939, sărbătoarea Sf. Iosif, fiind sfințita de către arhiepiscopul Alexandru Cisar, în cinstea lui Cristos Rege. Din nou biserica s-a deteriorat din cauza cutremurelor din 1940, 1977, 1986 și 1990. De asemenea nici bombardamentele din 1944 n-au cruțat-o. Lucrările de reparație au fost coordonate de părintele paroh Alexandru Cobzaru și mai târziu de pr. paroh Ilie Sociu. Lângă biserică se află casa parohială. Cu sprijinul unui grup de prieteni din Cremona (Italia
Biserica Cristos Rege din Ploiești () [Corola-website/Science/333925_a_335254]
-
identificare a observatorilor aerieni și a celor radar, KG 2 a reușit să lovească aeroportul fără să fie interceptat. KG 2 a revendicat distrugerea la sol a 10 avioane de vânătoare Spitfire. De fapt, britanicii nu au pierdut în acest bombardament niciun avion al RAF Fighter Command. Pentru o anume perioadă de timp, această revendicare greșită a convins serviciile de informații germane că Eastchurch aparținea aviației de vânătoare și "Luftwaffe" avea să lanseze încă șapte raiduri inutile în săptămânile care au
Adlertag () [Corola-website/Science/333891_a_335220]
-
și pierderile nu sunt cunoscute. KG 27 a abandonat de asemenea la cele mai multe operațiuni. III./ KG 27 a încercat să bombardeze docurile din Bristol și a pierdut un bombardiere He 111 doborât de un pilot al Escadrilei 87 RAF. Rezultatele bombardamentului au fost neconcludente. Ordinul de oprire a atacului nu a ajuns și la cartierul general al "Luftflotte" 3. Comandantul acestei flote aeriene, Hugo Sperrle, a ordonat executarea atacurilor. La ora 05:00, 20 bombardiere Junkers Ju 88 din I./KG
Adlertag () [Corola-website/Science/333891_a_335220]
-
Escadrila RAF 238 a fost trimisă să intercepteze aceste bombardiere, dar escorta germană a fost prea puternică și eficientă, iar raidul nu a putut fi oprit. Au fost distruse mai multe magazii, inclusiv o hală frigorifică. Toate incendiile provocate de bombardamente au fost puse sub control până la apus. Unul dintre bombardierele din III./ LG 1 și-a lansat din greșeală bombele lângă stația de sector RAF Middle Wallop. Doar aerodromul Andover a fost lovit, dar acesta era folosit de bombardiere, nu
Adlertag () [Corola-website/Science/333891_a_335220]
-
dar acesta era folosit de bombardiere, nu de aviația de vânătoare. III./ LG 1 a pierdut două avioane Ju 88. Grupul 13 de bombardiere Ju 88 a pierdut șase avioane doborâte, iar mai multe dintre aparatele sale au fost avariate. Bombardamentele au distrus o fabrică de biciclete, o magazie de mobilă și un depozit de carne congelată. Serviciile de informații "Luftwaffe" nu identificaseră corect fabrica de avioane Spitfire din Southampton, aflată lângă docuri. Informațiile pe care le aveau germanii indicau că
Adlertag () [Corola-website/Science/333891_a_335220]
-
fost trimise să atace aeroportul RAF Detling. Avioanele de vânătoare din JG 26 au fost trimise în fața bombardierelor să le curețe calea spre țintă. JG 26 a pierdut un avion Bf 109 în zona Folkestone din cauze necunoscute. Avioanele de bombardament în picaj Ju 87 au atac sub acoperirea a 40 de avioane de vânătoare Bf 109. În timpul atacului, comandantul aeroportului, E P Meggs-Davis, a fost ucis. Blocul de operații al aeroportului a fost lovit în plin, provocând pierderi grele personalului
Adlertag () [Corola-website/Science/333891_a_335220]
-
un as al aerului din Primul Război Mondial, Robert J. O. Compston. Pierderile totale ale stației s-au ridicat la 24 morți și 42 răniți. Dar, Detling nu era un aeroport al RAF Fighter Command, ci al Bomber Command, iar bombardamentul nu a afectat în nici un fel capacitatea de luptă a aviației de vânătoare. I./KG 55, II./ KG 55 și III./ KG 55 au efectuat la rândul lor bombardamente. III./ KG 55 a atacat aeroportul Heathrow. Nu se cunosc rezultate
Adlertag () [Corola-website/Science/333891_a_335220]
-
un aeroport al RAF Fighter Command, ci al Bomber Command, iar bombardamentul nu a afectat în nici un fel capacitatea de luptă a aviației de vânătoare. I./KG 55, II./ KG 55 și III./ KG 55 au efectuat la rândul lor bombardamente. III./ KG 55 a atacat aeroportul Heathrow. Nu se cunosc rezultate și pierderile britanicilor. KG 55 au suferit pierderi grele cu o zi mai înainte, astfel că operațiunile de pe 13 august au fost limitate. Pe 12 august, KG 55 pierduse
Adlertag () [Corola-website/Science/333891_a_335220]
-
Nouă membri ai echipajelor britanice au fost luați prizonieri, iar 24 au fost uciși în luptă. După căderea întunericului și acțiunile diurne ale"Adlertag" au trebuit să înceteze, Sperrle a trimis nouă avioane He 111 din "Kampfgruppe" 100 (Grupul de bombardament 100, KG 100) să execute un raid de bombardament strategic împotriva fabricii de avioane Supermarine Spitfire de la Castle Bromwich, Birmingham. În ciuda faptului că grupul era format din specialiști în bombardamentele și în zborul de noapte, doar patru echipaje au reușit
Adlertag () [Corola-website/Science/333891_a_335220]
-
iar 24 au fost uciși în luptă. După căderea întunericului și acțiunile diurne ale"Adlertag" au trebuit să înceteze, Sperrle a trimis nouă avioane He 111 din "Kampfgruppe" 100 (Grupul de bombardament 100, KG 100) să execute un raid de bombardament strategic împotriva fabricii de avioane Supermarine Spitfire de la Castle Bromwich, Birmingham. În ciuda faptului că grupul era format din specialiști în bombardamentele și în zborul de noapte, doar patru echipaje au reușit să găsească țintele. Cele unsprezece bombe de 250 kg
Adlertag () [Corola-website/Science/333891_a_335220]
-
trimis nouă avioane He 111 din "Kampfgruppe" 100 (Grupul de bombardament 100, KG 100) să execute un raid de bombardament strategic împotriva fabricii de avioane Supermarine Spitfire de la Castle Bromwich, Birmingham. În ciuda faptului că grupul era format din specialiști în bombardamentele și în zborul de noapte, doar patru echipaje au reușit să găsească țintele. Cele unsprezece bombe de 250 kg lansate împotriva țintelor nu au produs suficiente pagube pentru ca să oprească producția de avioane. Cinci dintre cele unsprezece bombe au lovit halele
Adlertag () [Corola-website/Science/333891_a_335220]
-
condus cele bombardiere 15 He 111 din bazele din Bretania peste Marea Irlandei ca să atace fabricile Short Brothers din Belfast (Irlanda de Nord). Cinci avioane Short Stirling au fost distruse. KG 27 a luat la rândul ei parte la misiuni, executând raiduri de bombardament nocturn la Glasgow, deși obiectivele atacului nu sunt clare. Alte bombardiere, care au declanșat etapa de noapte a "Adlertag", au zburat de-a lungul și latul Marii Britanii, atacând orașele Bristol, Cardiff, Swansea, Liverpool, Sheffield, Norwich, Edinburgh și Aberdeen. Bombardamentele au
Adlertag () [Corola-website/Science/333891_a_335220]
-
de bombardament nocturn la Glasgow, deși obiectivele atacului nu sunt clare. Alte bombardiere, care au declanșat etapa de noapte a "Adlertag", au zburat de-a lungul și latul Marii Britanii, atacând orașele Bristol, Cardiff, Swansea, Liverpool, Sheffield, Norwich, Edinburgh și Aberdeen. Bombardamentele au produs aproximativ 100 de victime, mai multe căi ferate au fost distruse dar, per total, rezultatele bombardamentelor au fost nesemnificative față de eforturile depuse. Nu există date cu privire la pierderile germanilor. Un membru al unui echipaj german a fost găsit rătăcind
Adlertag () [Corola-website/Science/333891_a_335220]
-
noapte a "Adlertag", au zburat de-a lungul și latul Marii Britanii, atacând orașele Bristol, Cardiff, Swansea, Liverpool, Sheffield, Norwich, Edinburgh și Aberdeen. Bombardamentele au produs aproximativ 100 de victime, mai multe căi ferate au fost distruse dar, per total, rezultatele bombardamentelor au fost nesemnificative față de eforturile depuse. Nu există date cu privire la pierderile germanilor. Un membru al unui echipaj german a fost găsit rătăcind în zona rurală din Balcombe, (Somerset). Nu au fost găsite urmele unui bombardier prăbușit și nu au fost
Adlertag () [Corola-website/Science/333891_a_335220]
-
membru al unui echipaj german a fost găsit rătăcind în zona rurală din Balcombe, (Somerset). Nu au fost găsite urmele unui bombardier prăbușit și nu au fost descoperiți alți membri ai unui echipaj german. Germanii au continuat o campanie de bombardamente asupra aeroporturilor din sud-vestul Angliei, care începuse cu o zi în urmă. Pe 12 august, fuseseră atacate cele mai multe aeroporturi din Kent. Pe 13 august, germanii și-au concentrat atacurile asupra unei a doua linii de aeroporturi de la sud de Londra
Adlertag () [Corola-website/Science/333891_a_335220]
-
raidurilor. Este posibil ca germanii să fi gândit că, după ce atacurile de pe 12 august au neutralizat aerodromurile Manston, Hawkinge și Lympne, ar fi fost posibil avioanele Comandamentului aviației de vânătoare să fi fost mutate pe Detling și Eastchurch. În realitate, bombardamentele de pe 12 august nu au distrus pistele aerodromurilor, iar "Adlertag" nu a reușit să distrugă sau măcar să scoată din uz pentru o vreme Detling și Eastchurch. Datorită informațiilor de proastă calitate, a condițiilor meteo și a rezistenței RAF, atacurile asupra
Adlertag () [Corola-website/Science/333891_a_335220]
-
mare număr de avioane și au dus la pierderi grele în ambele tabere. "Luftwaffe" nu a reușit să dezvolte o strategie coerentă pentru distrugerea RAF Fighter Command. La început, germanii au încercat să distrugă bazele RAF, apoi au continuat cu bombardamente strategice diurne și nocturne. Acestea au încercat să distrugă lanțuri întregi de fabrici britanice în același timp. Bombardamentele au vizat fabricile de avioane, fabricile din industria orizontală, rețelele de transport, gările și porturile maritime și fluviale. Atacurile au vizat și
Adlertag () [Corola-website/Science/333891_a_335220]
-
dezvolte o strategie coerentă pentru distrugerea RAF Fighter Command. La început, germanii au încercat să distrugă bazele RAF, apoi au continuat cu bombardamente strategice diurne și nocturne. Acestea au încercat să distrugă lanțuri întregi de fabrici britanice în același timp. Bombardamentele au vizat fabricile de avioane, fabricile din industria orizontală, rețelele de transport, gările și porturile maritime și fluviale. Atacurile au vizat și distrugerea moralului populației britanice prin bombardarea zonelor rezidențiale. Incapacitatea "Luftwaffe" de identificare a rețelei de radare și confuzia
Adlertag () [Corola-website/Science/333891_a_335220]
-
ale RAF au asigurat o rată a disponibilității avioanelor foarte ridicată, în timp ce numărul echipajelor "Luftwaffe" a fost în continuă scădere în august-septembrie. După eșecul înregistrat în încercarea de distrugerea a RAF, "Luftwaffe" a adoptat o nouă strategie, total diferită, a bombardamentelor strategice cunoscute ca The "Blitz". Totuși, la fel ca în cazul campaniei împotriva RAF, tipurile țintelor alese au variat foarte mult, germanii neconcentrându-se suficient de mult timp asupra unui singur obiectiv. Discuțiile în rândurile principalilor factori de decizie din cadrul
Adlertag () [Corola-website/Science/333891_a_335220]
-
C.F.R., încheindu-și activitatea la vârsta de 78. A murit în 1972 la vârsta de 88 ani. Mama, Cristina Vrăgneanu, de origine sârbă (Vrăgneanu este românizarea numelui sârb Vrgović) s-a născut în comuna Vârciorova și a fost ucisă în bombardamentul american din 4 aprilie 1944, la vârsta de 49 ani. Chiar și înainte de moartea mamei, Ion Popescu - Lac nu avut o viață ușoară, dar norocul său a fost locul de muncă al tatălui. Pe atunci existau unități de învățământ pentru
Ion Popescu Lac () [Corola-website/Science/333918_a_335247]
-
Vianu. Sfârșit de veac în București" a fost publicat pentru prima oară în februarie 1944 de către Editura Socec din București, după ce fusese refuzat de alte edituri. Apariția sa a avut loc în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în perioada bombardamentelor aliate asupra Bucureștiului. Lectura cărții a produs „o savoare particulară și dureroasă în același timp”, după cum afirma Perpessicius într-o cronică publicată cu prilejul tipăririi celei de-a doua ediții a romanului de către Editura „Cultura Națională” în vara anului 1947
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]