4,934 matches
-
din ele, cineva familiar acum, că mă apropii de vremea părului cărunt, mă tem de mască mai mult decât de țeasta de sub ea. Again (Iar) e un alt joc de-al lui Fainlight cu basmul. Prințul, "care a fost cândva broască țestoasă" și a rămas cu prințesa până la adânci bătrâneți (noțiune pe care poeții Desperado o desființează), redevine broască. Poemul se întreabă: ce va face prințesa? Zâna nu mai e invocată. Cititorul simte din forța interioară a acestui poem că singurul
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
decât de țeasta de sub ea. Again (Iar) e un alt joc de-al lui Fainlight cu basmul. Prințul, "care a fost cândva broască țestoasă" și a rămas cu prințesa până la adânci bătrâneți (noțiune pe care poeții Desperado o desființează), redevine broască. Poemul se întreabă: ce va face prințesa? Zâna nu mai e invocată. Cititorul simte din forța interioară a acestui poem că singurul răspuns posibil este surâsul tandru. Poeta încheie astfel: "Să reînceapă toate". Când bătrânețea se apropia, Yeats a făcut
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o activitate neuronală izolată de influența condițiilor de mediu, care putea fi invocată în prea mică măsură ca suport pentru producerea și dezvoltarea comportamentului (a se vedea Bell, Mangedie, Hall). Diferit de predecesori, Pflüger a încercat să demonstreze experimental, pe broaște, că activitatea cerebrală nu poate fi explicată doar pe baza invocării mecanismului "orb" al reflexului, cel care acționează doar la nivelul cordonului spinal. Această explicație este valabilă și explică doar modurile de comportare automatizate. Pflüger a mers mai departe și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
relativ simple, acesta și-a formulat o opinie diferită. Experiențele sale le-a efectuat în anul 1850 când a procedat la măsurarea timpului necesar transmiterii impulsului nervos la mușchi, în cazul a diferiți receptori. Experiențele au fost făcute inițial pe broaște, pe urmă extinse și la alte animale mai mari și în final aplicate pe oameni. Pe această cale s-au obținut diferențe mari între măsurători, cu deosebire în funcție de lungimea fibrei nervoase implicate. Rezultatul a fost într-atât de surprinzător încât
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de fiecare dată să le verifice pe animale. În acest fel a putut să evidențieze caracterul direcționat universal al reactivității reflexe, care își păstrează valabilitatea inclusiv pe preparatele chirurgicale pe care le-a imaginat. El a lucrat pe preparatele cu broaște spinalizate, unde pielea și mușchii broaștei nu încetează să ofere informații referitor la ceea ce se întâmplă în mediul înconjurător, deși cordonul spinal este scos din funcțiune. Sunt informații potrivit cărora organismul își reglează ansamblul reactivității sale reflexe, fără ca pentru aceasta
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pe animale. În acest fel a putut să evidențieze caracterul direcționat universal al reactivității reflexe, care își păstrează valabilitatea inclusiv pe preparatele chirurgicale pe care le-a imaginat. El a lucrat pe preparatele cu broaște spinalizate, unde pielea și mușchii broaștei nu încetează să ofere informații referitor la ceea ce se întâmplă în mediul înconjurător, deși cordonul spinal este scos din funcțiune. Sunt informații potrivit cărora organismul își reglează ansamblul reactivității sale reflexe, fără ca pentru aceasta să acționeze vreun factor subiectiv, o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
supună principiului funcțional reflex al autoreglării și recuplării. Probleme ca aceea a retrăirii voite și conștiente a acțiunilor, a senzorialității subiective, pe Secenov pur și simplu nu-l interesau. Retoric, Secenov se întreba mereu de ce conștiință poate fi capabilă o broască spinalizată, privată de intervenția formațiunilor cerebrale, care totuși reacționează reflex în acord cu condițiile de stimulare externă? Prin urmare, doar pe baza influențelor externe, experimentatorul poate decide cu obiectivitate asupra sensului acțiunilor psihice. Iar dacă acțiunile psihice de acest fel
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Christie face să apară, ici colo, femei de treabă gata să creadă în mirabilia colecționate din jurnalul de dimineață, printre care se pot afla un drog al adevărului obținut pe cale chimică sau capacitatea savanților de a transforma un om în broască injectîndu-i în glande substanțele potrivite. Totuși, ajuns la vîrsta lui tîrzie, mentalul modern amestecă un pic de moderație în venerația lui față de știință. Obișnuit de acum cu structurile explicative și cu extraordinara tehnologie pe care ea i le pune la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
2l/s).Debite mai mari au izvoarele care apar în fruntea terasei inferioare de la Șipote,fiind utilizate pentru adăpatul vitelor. În zonele de emergență, apa din terase contribuie la dinamizarea proceselor actuale de versant, ca de exemplu,pe stânga pârâului Broaștei ( Foto nr.3 ), la nord-vestul localității sau la supraumectarea șesurilor cu care vine în contact,ca de pildă,șesul Miletinului de la sud de Șipote. Din cele arătate, rezultă că sectoarele zvântate din complexul teraselor, unde apa este la peste 4
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
unitate hidrogeologică este neuniform repartizată, atât în plan orizontal, cât și pe verticală. Adâncimea medie la care se află apa subterană în această unitate hidrogeologică în cadrul localități Șipote,variază, în general între 0-4 m pe versantul stâng al pârâului Broaștei sau între 0-8m pe stânga Văii Stănoaia, unde apar la zi și apele libere din lentilele nisipoase ale Sarmațianului . Izvoarele care deschid aceste straturi acvifere au debite mici (sub 0,1 l/s ) și coeficient de variabilitate foarte ridicat. Aceste
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ajunge la grosimi de 1,5 cm . În dreptul satelor Șipote, Mitoc, Hălceni, unde șesul este mai umed și pe alocuri chiar mlăștinos se creează condiții de sărăturare a solurilor. Șesurile secundare din lungul văilor afluente(Coroleuca,Recea, Valea Odăii, Valea Broaștei, Valea Stănoaiei,Chișcăreni etc.) se includ în aceeași unitate hidrogeologică,apa subterană fiind înmagazinată în depozite aluvio-coluviale, la adâncimi între 0 și 3 m. Variațiile sezoniere mari ale nivelului hidrostatic impun măsuri speciale pentru construcții și instalații, mai ales dacă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și unele păsări răpitoare ca: uliul găinilor (Accipiter gentilis),huhurezul (Strix alupo),cucuveaua (Athene noctua), bufnița (Bubo -bubo). Reptilele sunt reprezentate prin puține specii: șarpele de pădure (Columber longissimus), gușterul (Lacerta viridis), șopârla (Lacerta agilis), iar dintre amfibii se remarcă broasca comună(Rana temporaria),broasca râioasă (Bufo-bufo), brotacul (Hyla asborea). În schimb, lumea nevertebratelor și îndeosebi a insectelor este foarte bogată în specii, cele mai des întâlnite fiind coleopterele (cărăbușii), lepidopterele (fluturii), dipterele(muștele),cinipidele, viermii, miriapodele ș.a. Unele din nevertebratele
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ca: uliul găinilor (Accipiter gentilis),huhurezul (Strix alupo),cucuveaua (Athene noctua), bufnița (Bubo -bubo). Reptilele sunt reprezentate prin puține specii: șarpele de pădure (Columber longissimus), gușterul (Lacerta viridis), șopârla (Lacerta agilis), iar dintre amfibii se remarcă broasca comună(Rana temporaria),broasca râioasă (Bufo-bufo), brotacul (Hyla asborea). În schimb, lumea nevertebratelor și îndeosebi a insectelor este foarte bogată în specii, cele mai des întâlnite fiind coleopterele (cărăbușii), lepidopterele (fluturii), dipterele(muștele),cinipidele, viermii, miriapodele ș.a. Unele din nevertebratele pădurii sunt însă dăunătoare
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
terenuri și culturi agricole. Mai des se întâlnesc iepurii și vulpile. În zona apelor se întâlnesc rațe sălbatice, lișițe, bâtlani. Primăvara, șesurile sunt zonele cele mai favorabile berzelor. În bălți și în lungul pâraielor se întâlnesc unii batracieni, cum sunt :broasca de lac (Rana eoculenta),buhaiul de baltă(Bombinabombina) ș.a. Fauna piscicolă prezentă în iazuri e reprezentată de : crap(Cyprinus carpie), caras argintiu (Carrasus auratus gibelio),roșioară, lin, porcușor. II.6 Potențialul pedologic Învelișul pedologic reprezintă o sinteză a tuturor factorilor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
se strâng în stoluri și croncănesc, zburând neliniștite - pițigoiul se agită și cântă - păsările de curte se scaldă în țărână și se giugiulesc - pisica se spală, mai ales la urechi - câinii se joacă - râmele ies pe uscat, furnicile deasupra mușuroiului - broaștele se agită și orăcăie - rândunelele zboară foarte sus, la înălțime, ciripind Semne care anunță vremea viitoare și rodul: - Dacă în februarie poluă cu piatră și tuneteanul va fi îmbelșugat. - Dacă plouă în aprilie - podgoria va da mulți struguri. - Dacă plouă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
iartă numai trei. Când cocoșul cântă tare în fața ușii sau ferestrei, prevestește sosirea unor musafiri. Când o persoană pleacă la drum și-i iese în cale un iepure sau un preot, nu-i va merge bine. Celui care omoară o broască se zice că-i va muri o rudă sau vreun prieten. Pasărea care va fi pupată de om o mănâncă uliul. Să nu se dea la câini mămăligă fierbinte căci turbează. La gâtul unui animal fătat se leagă u fir
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ce are să facă cu dânsa. El era dus cu gândurile. Se uita și nu mai vedea, tot da cu nuiaua în apă, și nu știa ce făcea. Nu mai simțea dacă este ori nu mai este. Când, iată că o broască țestoasă ieșise pe luciul apei și se uita galeș la dânsul. Unde lovea el cu nuiaua și unde se deschideau talazurile care înconjurau vârful nuielei, acolo țâșt! și dânsa și ochii de la dânsul nu și-i mai lua. Se
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
talazurile care înconjurau vârful nuielei, acolo țâșt! și dânsa și ochii de la dânsul nu și-i mai lua. Se uita la dânsul parcă să-l soarbă cu privirea. (...) în cele din urmă, cum, cum, băgă de seamă că o broască țestoasă se ține după vârful nuielei lui. Se uită și el la dânsa și parcă îi zicea inima ceva, dar nu pricepu nimic. Când se trezi bine din cugetările lui, văzu că soarele dă în asfințit. Se sculă binișor, fără
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
să-și mai aducă aminte că plecase în pețit. A treia zi, cum se sculă, plecă iarăși la marginea eleșteului. Pasămite îl trăgea ața la ursita lui. și cum sta el acolo și se juca cu nuiaua în apă, iară broasca țestoasă îi tot sărea pe dinainte și se uita la dânsul cu dor, își aduse aminte, la urma urmelor, că el era plecat în pețit și că frații lui erau a se întoarce a doua zi cu logodnicele lor. Tocmai
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
că el era plecat în pețit și că frații lui erau a se întoarce a doua zi cu logodnicele lor. Tocmai când voi să se scoale și să plece spre a merge să-și încerce și el norocul, iată că broasca mai țâșni o dată, iară el își aruncă ochii la dânsa mai cu băgare de seamă. Se uită drept în ochii broaște și simți un nu știu ce, colea la inimioară, pare că îl săgetase ceva. șezu iarăși jos. (...) Se miră de astă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
când voi să se scoale și să plece spre a merge să-și încerce și el norocul, iată că broasca mai țâșni o dată, iară el își aruncă ochii la dânsa mai cu băgare de seamă. Se uită drept în ochii broaște și simți un nu știu ce, colea la inimioară, pare că îl săgetase ceva. șezu iarăși jos. (...) Se miră de astă lâncezeală. și, mai aruncându- și căutătura la broască, văzu ochii ei, pare că străluceau de un foc ce simțea că îl
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
ochii la dânsa mai cu băgare de seamă. Se uită drept în ochii broaște și simți un nu știu ce, colea la inimioară, pare că îl săgetase ceva. șezu iarăși jos. (...) Se miră de astă lâncezeală. și, mai aruncându- și căutătura la broască, văzu ochii ei, pare că străluceau de un foc ce simțea că îl atinge. Atunci își luă inima în dinți și strigă: - Asta să fie logodnica mea. - îți foarte mulțumesc, dragul meu iubit, îi răspunse atunci broasca. Cuvântul tău a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și căutătura la broască, văzu ochii ei, pare că străluceau de un foc ce simțea că îl atinge. Atunci își luă inima în dinți și strigă: - Asta să fie logodnica mea. - îți foarte mulțumesc, dragul meu iubit, îi răspunse atunci broasca. Cuvântul tău a sfărâmat toate farmecele ce mă țineau înlănțuită. Tu ești ursitul inimii mele. Pe tine te voi urma până voi avea viață în mine.” Broasca cea fermecată - text cules de Petre Ispirescu) Limba română 1. Alcătuiește propoziții cu
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
să fie logodnica mea. - îți foarte mulțumesc, dragul meu iubit, îi răspunse atunci broasca. Cuvântul tău a sfărâmat toate farmecele ce mă țineau înlănțuită. Tu ești ursitul inimii mele. Pe tine te voi urma până voi avea viață în mine.” Broasca cea fermecată - text cules de Petre Ispirescu) Limba română 1. Alcătuiește propoziții cu sinonimele expresiilor: de florile mărului, la urma urmelor, își luă inima în dinți. 2. Alcătuiește enunțuri în care cuvintele: vârf, broasca, foc să fie utilizate cu sensuri
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
până voi avea viață în mine.” Broasca cea fermecată - text cules de Petre Ispirescu) Limba română 1. Alcătuiește propoziții cu sinonimele expresiilor: de florile mărului, la urma urmelor, își luă inima în dinți. 2. Alcătuiește enunțuri în care cuvintele: vârf, broasca, foc să fie utilizate cu sensuri diferite de cele din context. 3. Identifică în text un substantiv și o conjuncție folosite cu formă diferită de cea literară și scrie forma lor corectă. 4. Scrie diminutivele a trei substantive din text
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]