14,936 matches
-
moneda de un pol. Tata, când era bine dispus, își alegea câte un solz mai mare și fluiera din el diferite melodii de muzică populară. Când era supărat sau nu era în apele lui, începea să fluiere cântecul preferat al bunicii Floarea, mama sa: “Bulgăraș de gheață rece, N-am cu cine îmi petrece, Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
bunicii Floarea, mama sa: “Bulgăraș de gheață rece, N-am cu cine îmi petrece, Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai atunci când era supărat. În acele clipe, trebuia să eviți să fii
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
părinții mamei, megieși[ Megieși = vecini. (n.aut.)] cu noi și apoi venea acasă pe furiș, să nu-l prindă milițienii și să-l aresteze. Eu, fiind în vacanța de vară, păzeam lotul nostru de vie, ca și pe cel al bunicilor din partea mamei, care aveau un hectar la 50 m distanță de al nostru, împreună cu bunica Floarea, în vârstă de 103 ani atunci. Dormeam în bordeiul construit din lemne de salcâm și paie, iar ca pat aveam ușa de la beci, pe
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
să nu-l prindă milițienii și să-l aresteze. Eu, fiind în vacanța de vară, păzeam lotul nostru de vie, ca și pe cel al bunicilor din partea mamei, care aveau un hectar la 50 m distanță de al nostru, împreună cu bunica Floarea, în vârstă de 103 ani atunci. Dormeam în bordeiul construit din lemne de salcâm și paie, iar ca pat aveam ușa de la beci, pe care era așternută o saltea umplută cu paie și care se sprijinea pe câțiva chirpici
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
o experimentez. Era vară, după treierat și aveam vreo șapte-opt ani, când tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă lase, bunica având cam 97-98 de ani pe-atunci, ea decedând la 104 ani, am
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă lase, bunica având cam 97-98 de ani pe-atunci, ea decedând la 104 ani, am aflat că plecăm la lac, la Tatlageac, să spălăm oile și cele puse în căruță de către mama. Mi se împlinea
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă lase, bunica având cam 97-98 de ani pe-atunci, ea decedând la 104 ani, am aflat că plecăm la lac, la Tatlageac, să spălăm oile și cele puse în căruță de către mama. Mi se împlinea astfel și mie, dorința de-a ajunge
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau [ A năvădi = (la războiul de țesut) - a trece firele urzelii prin ițe și spată, în ordinea cerută de modelul țesăturii și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
undițele noastre nu venea niciun pește, am început noi să-l prindem cu mânuțele. Aceștia erau de fapt mormoloci de broască, pui cărora nu le dăduseră încă piciorușele. Cu un asemenea trofeu m-am prezentat mândru în fața mamei și a bunicii, care locuia atunci cu noi. Când au văzut ce am în mână, cele două femei au început să râdă cu poftă și mi-au spus că o să mi-i prăjească mie la masa de prânz, ca să-i mănânc. Bunica Floarea
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
a bunicii, care locuia atunci cu noi. Când au văzut ce am în mână, cele două femei au început să râdă cu poftă și mi-au spus că o să mi-i prăjească mie la masa de prânz, ca să-i mănânc. Bunica Floarea, mama tatei, mi-a explicat că sunt pui de broască, nu pește. Dezamăgit, i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne bosolea [ Bosoleală = călcat mărunt și apăsat pe spate, cu mâinile sau picioarele, frământat - regionalism (n.aut.)] cu picioarele pe tot spatele. Mama și bunica se distrau văzându-l pe Samson cu câtă sârguință își îndeplinea misiunea. Cum începea să ne doară spatele de greutatea lui, sau din cauza ghiarelor care pătrundeau prin cămășile noastre subțiri, încercam să fugim, însă când ne ridicam să scăpăm de
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
când sosea el de la Medgidia, ne pregăteam pentru a doua zi de pescuit și mergeam, ori la Ghiolul Mic de la Mamaia, ori la mare, la guvizi. Când ajungeam acasă, mereu aveam pește suficient pentru a o bucura, mai ales, pe bunica sa Suzana, o unguroaică neaoșă din Transilvania, fostă barmaniță într-un birt din Cluj-Napoca. Ea ne povestea, în timp ce-și bea nelipsita ei cafea și fuma tacticoasă o țigară, că atunci când se îmbăta vreun consumator și avea chef de
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
un picior pe trotuarul din fața porții. -Bine că nu ai plecat la gară, mi-a spus Nuța fericită, pentru că, profitând de neatenția mea, câștigase. -Știți că s-a întors Gigi de la țară? ne-a întrebat Cameluța care stătea în curtea bunicilor lui. Am tresărit și mi-am strâns buzele. Îmi amintisem de ce-mi spuse Mia: „Trebuie să lovesc prima.” -Cu prima ocazie am să-l bat, să-l fac praf! le-am spus pe un ton hotărât. Ne-am așezat
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
să fie ușor convinsă de hotărârea mea. Timp de o oră am făcut planuri cum să-l atragem într-o ambuscadă, să-l fac praf. Gigi era de o vârstă cu mine. Și el stătea mai mult la țară la bunica lui din partea mamei. Mami îl iubea foarte mult, iar maică-sa declara cu fiecare prilej că și-ar fi dorit să fiu fata ei. În schimb noi doi ne uram de moarte. Gelozia era primul dușman al nostru, nici eu
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
așa fel încât să nu devii prea familiar sau să fii acuzat că deși inițial, ai creat pentru copii, totuși, cărțile tale sunt considerate ca fiind pentru adulți? - Am scris pentru copii sporadic și sub influența bucuriei de a fi bunica. Nu știu alții cum scriu, eu când scriu pentru copii, mă transpun categoriei de varsta respective. Încerc să gândesc cum ar gândi un copil. - Sunteți deținătoarea a numeroase nominalizări, distincții, diplome, premii, medalii, printre care Premiul Editurii Minerva pentru Poezie
SINGULARITATEA UNOR TABLETE CONTRA DISPERARII . INTERVIU CU MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360613_a_361942]
-
acest demers. Eu lucrez fără schițe, notițe, etc. Totul vine , se așează, își face loc în întreg. Vorbim peste un an despre acest proiect. Sper să nu mă dezamăgesc singură. Vrei și un titlu? Hersen! Este numele de familie al bunicilor mei dinspre mama. De aici am pornit. Oare poate un nume singur să spună povestea, una europeană, a unefi famiii, fie și doar imaginar? Nu știu, dar sper. - Cum arăta viitorul pentru Melania Cuc? - Viitorul meu personal ține de copiii
SINGULARITATEA UNOR TABLETE CONTRA DISPERARII . INTERVIU CU MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360613_a_361942]
-
așa fel încât să nu devii prea familiar sau să fii acuzat că deși inițial, ai creat pentru copii, totuși, cărțile tale sunt considerate ca fiind pentru adulți?- Am scris pentru copii sporadic și sub influența bucuriei de a fi bunica. Nu știu alții cum scriu, eu când scriu pentru copii, mă transpun categoriei de varsta respective. Încerc să gândesc cum ar gândi un copil.- Sunteți deținătoarea a numeroase nominalizări, distincții, diplome, premii, medalii, printre care Premiul Editurii Minerva pentru Poezie
SINGULARITATEA UNOR TABLETE CONTRA DISPERARII . INTERVIU CU MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360613_a_361942]
-
acest demers. Eu lucrez fără schițe, notițe, etc. Totul vine , se așează, își face loc în întreg. Vorbim peste un an despre acest proiect. Sper să nu mă dezamăgesc singură. Vrei și un titlu? Hersen! Este numele de familie al bunicilor mei dinspre mama. De aici am pornit. Oare poate un nume singur să spună povestea, una europeană, a unefi famiii, fie și doar imaginar? Nu știu, dar sper.- Cum arăta viitorul pentru Melania Cuc?- Viitorul meu personal ține de copiii
SINGULARITATEA UNOR TABLETE CONTRA DISPERARII . INTERVIU CU MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360613_a_361942]
-
Toate Articolele Autorului Bătătorite palme, cu degete cu noduri, Obraji pe care timpul a adâncit crevase, Spinarea-ncovoiată sub zile nevoiașe, Tu te-ai ales cu truda iar ații cu onoruri. Bătrână și uitată prin sate prăfuite Tu mamă și bunică trăiești în lacrimi clipa, O viața ai trudit și-acum nu ai nimica, Odraslele prin lume ți-s astăzi rostuite. Te chinuiești și-acum printre răzoare, Te roade așteptarea și prietenă ți-e boala, Rămasă să îți porți tu singură
POEMUL MAMELOR UITATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360786_a_362115]
-
impalpabilității sale, o arhitectură, un eșafodaj de rezistență. Trei coagulări, trei nuclee de sens și de interes se conturează, aidoma unor piloni, în acest vacuum, în această cupolă a nimicului. Mai întâi, familia: Bunicul (Pana de pescăruș, Bunul John, Cizmulițele), Bunica (Focul, Otrava), Mama (Deschide, Mămică!), Tata (Revenirea, Focul, Directorii), Fratele (Directorii, Fotografia, Autodialog XI), Mătușa Emilia (Împărtășania, Mimi), copiii (Fotografia, 1 Iunie, Moșii) etc. Apoi, cariera, școala, profesorii, colegii (Aleea personalităților, Tinerii, Lansarea, Ucenicia, Autodialog II, Unchiul Vanea, Doamna Profesoară
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
apoi, spre a clarifica ontologia umanului din acest univers, că insul din prim-plan, cel canonic, cel emblematic, este, întotdeauna, femeie. Un alter-ego declarat al naratoarei (nu, desigur, al autoarei, în ciuda referențialității nestăvilite, chiar ostentative, a relatărilor). Alte femei memorabile: Bunica Lucreția, Mama, Emilia. Vom observa, de asemenea, că, în alcătuirea și în mentalitatea eroinei, cel puțin în prima ei tinerețe (altfel spus, exact invers decât ne-am aștepta), maternitatea prevalează net asupra feminității (Nașterea 1; Nașterea 2; Salvarea sufletului) (deși
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
Toate Articolele Autorului Biografie Angi Cristea Angi Cristea (Dumitrescu)s-a născut în Craiova, pe 25 decembrie în ziua de Crăciun .Copilăria a petrecut-o la Argeș, într-un sat situat în apropiere de barajul Vidraru, cunoscând iubirea protectoare a bunicii , Dochița Stăncescu, dar și tainele munților alături de bunicul pădurar, Ion Stăncescu.O altă perioadă fericită a fost cea trăită la bunicii paterni , macedoneni slavi,care locuiau într-un sat oltenesc cu o mare pondere a etnicilor macedoni. personale A absolvit
ANGI CRISTEA de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358259_a_359588]
-
ai „casei“ tale spirituale. Acum înțeleg de ce Mama te-a iubit atât și a putut trece, alături de tine, râzând pur și simplu prin viață, iar sora ta se simțea la adăpost întotdeauna în umbra ta. Acum înțeleg de ce draga mea bunică, mama ta, era atât de mândră de tine. Eu acum abia reușesc să pătrund adâncimea rostirii lui Exupéry: „Când l-am redat pe tata pământului, n-am avut senzația că-i înmormântez trupul ci... că ascund o comoară, un tezaur
Agenda2005-37-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284183_a_285512]
-
Întâlnirea copiilor cu clovnul, de la ora 11, se va încheia cu festivitatea de premiere a celor mai frumoase desene despre orașul nostru. „Sunt invitați toți cei care au participat în vara aceasta la concursul de desene să vină cu părinți, bunici, prieteni, pentru a lua parte la această manifestare cultural-educativă, organizată de Primărie spre bucuria și folosul timișorenilor“, ne-a declarat doamna Adela Dumitrescu, directoarea Fundației First. din presa vremii acum... 100 ani „Ziar nou în Lugoj. Aflăm că un consiliu
Agenda2005-38-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284198_a_285527]