3,155 matches
-
neapărat valoroși sau recunoscuți, pentru a efectua lucrări importante, de un simbolism public aparte, în România de la cumpăna veacurilor. Articolul, semnat cu un pseudonim, Lys, era intitulat Mânia streinismului și aducea în prim plan faptul că Primăria Capitalei comandă un bust, ce trebuia să-l înfățișeze pe Rege, unui sculptor florentin, un anume Romanelli, destul de modest, în opinia autorului, care nu avea la activ decât un monument al lui Victor Emanuel ridicat pe undeva prin Italia 1. Creațiile acestor artiști străini
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
c‐ am fost o clipă‐n stare să simt în marea lumii armonie, a gândurilor mele întrupar e”. * „O fotografie de la inaugurare adună pe unii dintre iubitorii amintirii marelui om. Distingem pe G. Tutoveanu, care a și vorbit la dezvelirea bustului lui Al. Vlah uță, în septembrie 1924, pe profesorul universitar Virgil Nițulescu, pe medicul literat I. Weinfeld, pe poetul George Pallady, pe actrița de obârșie bârlădeană, Maria Giurgea, pe scriitori i gălățeni Grigore Voja și Emil Maur, pe sculptorul Dimitriu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
monumentale. Și chiar vă invit pe d v. să mergeți să vedeți operele pe lângă care unii trec zilnic, fără să mai știe ale cui sunt și cu câtă pasiune au fost plămădite. În Cișmigiu există superba „Femeie cu ulcior” ș i bustul lui Titu Maiorescu, din Rotondă. În Bușteni se află eroul de război Mușat, „Aruncătorul de grenadă”. În Galați se găsește monumentul lui Cuza. În fața unuia dintre stadioanele bucureștene există un discobol realizat de bunicul meu. Iar în Iași, sper să
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
bunicul meu. Iar în Iași, sper să mai existe „Monumentul infanterie i”. Presa vremii a reținut și alte lucrări ale maestrului Ion Dimitriu - Bârlad: Monumentul Diviziei a II‐ a de cavalerie Iași, Aruncătorul de grenadă la Bușteni, Bârlad și Brăila, bustul lui Alexandru Vlahuță la Bârlad, Haralamb Leca ‐ Caracal, ‐ Avram Iancu, la Tg. Mureș, Eminescu, la Sânnicolau Mare, doctor Vicol, la Herculane, Santinela - la Costești - Argeș. 34 Alte lucrări ale sale au fost achiziționate: busturile lui Arestia (1911) și Octav Băncilă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
grenadă la Bușteni, Bârlad și Brăila, bustul lui Alexandru Vlahuță la Bârlad, Haralamb Leca ‐ Caracal, ‐ Avram Iancu, la Tg. Mureș, Eminescu, la Sânnicolau Mare, doctor Vicol, la Herculane, Santinela - la Costești - Argeș. 34 Alte lucrări ale sale au fost achiziționate: busturile lui Arestia (1911) și Octav Băncilă (1949) de către Ministerul Artelor; busturile lui Alexandru Odobescu (1937) și a lui Petru Poni (1940) de către Ateneul Român. Lucrări ale sculptorului sunt la Muzeul Militar București, Muzeul Aman din Craiova, la Universitatea din Atena
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad, Haralamb Leca ‐ Caracal, ‐ Avram Iancu, la Tg. Mureș, Eminescu, la Sânnicolau Mare, doctor Vicol, la Herculane, Santinela - la Costești - Argeș. 34 Alte lucrări ale sale au fost achiziționate: busturile lui Arestia (1911) și Octav Băncilă (1949) de către Ministerul Artelor; busturile lui Alexandru Odobescu (1937) și a lui Petru Poni (1940) de către Ateneul Român. Lucrări ale sculptorului sunt la Muzeul Militar București, Muzeul Aman din Craiova, la Universitatea din Atena și Muzeul Bizantin din Atena. Marele arheolog Atena (1921) și rectorul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
I”. (Din revista Formula AS nr. 575/2003 și Monografia „Liceul Gh. Roșca Codreanu” / 1971, de Traian N icola). Margareta Pâslaru, nepoata sculptorului Ion Dimitriu) 35 * În anul 1924 i s‐ a ridicat profesorului Ion Popescu, în fața Școlii normale, un bust de bronz, operă a sculptorului Ion Dimitriu - Bârlad, „pentru eternizarea memoriei neobositului profesor și luptător pentru cultura națională” - notase profesorul Mihai D. Mâță în revista „Flacăra” de la Bârlad, nr. 2‐3 - septembrie 1970. Ioan C. Dimitriu - Bârlad, născut la 17
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
că Ion Popescu, 164 profesorul, este grav bolnav de diabet. În numărul său din 19 iulie preciza că murise la 11 iulie la orele 11 și 45 din noapte „venerabilul bărbat și‐a dat nobilul său suflet în mâinile Creatorului” ... Bustul din bronz ridicat în fața Școlii Normale din Bârlad și înfățișând pe profesorul Ion Popescu este opera sculptorului Ion Dimitriu - Bârlad care‐i eternizează memoria... * Astăzi, după 133 de ani de la apariția Semănăto rului, când un „Samuel P. Huntington trasează granițe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
căci într adevăr sfânt a fost pentru țăranul Român, pentru nația Română. Ca vechi amic al scumpului d-stră părinte, te rog a primi sincerele noastre salutări, și să-i fie eternă memoria lui Ioan Popescu.” L. B. din Bârlad 238 Bustul lui Ioan Popescu din fața Școlii Normale - Bârlad avea să fie inaugurat abia la 3 iunie 1924. * Zorile Zorile, ziar democrat, apare de două ori pe lună, sub conducerea unui comitet, la data de 1 noiembrie 1907, redacția și administrația la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Jean Budescu, Lucilius Pârvu, părintele Busuioc, Iorgu Sandu, Florica Vasiliu, Ionel Gâlcă, N. Corpaci, M. Stamati. Revista era ilustrată cu fotografii reprezentând: Colegiul Național „Codreanu", și fondatorul acestuia, Gheorghe Roșca Codreanu vedere generală-1924; promoția 1932 la 50 de ani (1982); busturile lui Alexandru Vlahuță, George Enescu în grădina publică a orașului, fotografiile profesorilor Ioan Vârgolici, Nicolae Sârbu, Traian Nicola etc. 280 Respectându-și legământul de revistă de cultură prin informație nr. 2 din Bârladul cuprindea: editoriale de Gruia Novac și Constantin
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a fi liberi și sentimentul de reponsabilitate? Cum să eliberezi trecutul, prezentul, viitorul? Paris, 12 iulie 1789. Susținut și iubit de popor, Necker tocmai a fost demis de rege. "Manifestanții, scrie istoricul Michel Winock 130, plini de imaginație, au luat busturile lui Necker și ale ducelui de Orléans de la Muzeul figurilor de ceară de pe bulevardul Temple. Le-au acoperit cu crepuri și le-au plimbat prin Paris, agitînd în mîini securi, săbii sau puști. Chateaubriand, care se intersectează din întîmplare cu
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
1990, la Salonul de Primăvară de la Muzeul Literaturii Române, obține locul I cu lucrarea În bronz "Eminescu". În 1996, ca o recunoaștere a contribuției sale În cadrul activității de art-terapie, i se Înmînează diploma de onoare a Școlii de la Socola, pentru bustul "Prof. P. Brînzei". Ca membru al Asociației Artiștilor Plastici din Iași, În 1998 participă la a XXX-a ediție jubiliară a Expoziției Naționale de Artă Naivă de la Pitești. În 1998, obține premiul II la Salonul de Primăvară al Asociației Artiștilor
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
păstor rumun sprijinit în băț. Printre pedestrașii geți există unul care poartă în vîrful suliței o ...cruce!! Moș Arimin se găsește reprezentat imagis- tic(un păstor care se sprijină în băț, un bătrîn care ține în brațe un miel sau bustul unui bătrîn din profil cu un miel lîngă el) pe foarte multe tăblițe de plumb. Sacrali- tatea mesajului rezultă din steluțele cu șase raze care însoțesc imaginea sau care sînt imprimate pe marginea plăcuței și a bentiței purtată pe frunte
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
în literatura germană, Filimon Taniac - Revoluția lui Horea, Cloșca și Crișan, Șt. Pavelescu - lectură din Crăișorul, Filimon Taniac - M. Eminescu, Bogdan Dragoș și Necrolog pentru Cincinat Pavelescu, Fatalism sau caracter. Venitul obținut în urma acestor conferințe a fost donat ridicării unui bust pentru folcloristul bucovinean Simion Florea Marian 45. În 1925, Liga Culturală și Ateneul român organizează, sub patronajul lui Nicolae Iorga, o seară costumată cu tematică istorică, intitulată "La curtea domnească din Suceava"46. Remarcăm apoi implicarea publicului feminin într-o
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în creațiile sale aspecte din viața țărănimii și a muncitorilor. S-au afirmat apoi dorohoienii Ion Cârdei (1906-1970) și Alexandru Istrati (1915-2001). Cu studii în țară și la Viena, Cârdei este autor de portrete, desene și sculpturi, realizând și un bust al compozitorului Ciprian Porumbescu, ridicat la Suceava, în 1933. Istrati, pictor stabilit la Paris, a fost desemnat moștenitorul operei lui Constantin Brâncuși pe care a cedat-o statului roman. Gravorul Aurel Mărculescu este una dintre cele mai cunoscute figuri ale
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în exclusivitate texte folclorice, multe inedite, aspecte biografice ale unor folcloriști precum S. T. Kirileanu, I. Creangă, A. Russo, un loc aparte fiind rezervat vieții și creației lui Tudor Pamfile. Numerele 5-8 din 1926 se tipăresc cu prilejul ridicării unui bust la Tecuci în memoria folcloristului, iar numărul festiv din 1928 prezintă scrisori trimise de Iorga și Ion Bianu către cel în onoarea căruia apare publicația. Multe nume necunoscute, din diferite colțuri ale țării, trimit spre publicare versuri și alte mostre
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
din limba română, fiind autor al Istoriei polonezilor din Bucovina, Scurtă schiță a istoriei literaturii române cu o antologie, Literatura română în aliniamentele ei generale etc. 10. Gheorghe Bilan (1883-?), sculptor, licențiat în arte frumoase la București, este creator de busturi ale unor personalități bucovinene, precum Simion Florea Marian. Ioan Bilețchi (1881-1962), publicist, traducător, licențiat în litere la Cernăuți, profesor la Liceul din Suceava și la cel din Câmpulung Moldovenesc, colaborează la Junimea literară, Glasul Bucovinei, Orpheus cu articole de toponimie
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Liceul "Ștefan cel Mare" din Suceava în 1930-1936. Membru fondator al Reuniunii muzical-dramatice Ciprian Porumbescu din Suceava, membru al Societății pentru cultură și literatură românească în Bucovina și al Societății scriitorilor bucovineni, Cârdei obține, în 1933, dreptul de a realiza bustul lui Ciprian Porumbescu. În anii '30 organizează câteva expoziții personale la Dorohoi și București. 20. Mihai Cărăușu (1896-1979), absolvent al Liceului "Laurian" din Botoșani și licențiat în științe la Iași, este publicist și profesor la liceele din Suceava și Fălticeni
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
anului 1600, pentru a servi la plata soldelor mercenarilor profesioniști, cu care urma să poarte campania din Moldova”. Așa cum am procedat în lucrarea mai sus citată, redăm descrierea acestei realizări, după primul catalog de medalii românești, publicat în 1906: ,,Avers: Bustul Voievodului văzut în față cu barbă, căciulă aplecată spre stânga, cu agrafă și penaj în partea dreaptă. Îmbrăcat cu mantie cu gulerul de blană și pieptarul ornamentat cu fir. După cum se poate observa, legenda de pe medalie cuprinde 18 cuvinte latine
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
doar atunci când nu transformă medalia din document istoric credibil, în document discutabil, cum, din punctul de vedere arătat mai sus, este cazul celei de față. Aversul acestei medalii (fig. 22av), interesantă realizare a gravorului Maximillian Fetița, de la Monetăria Națională, prezintă bustul voievodului, încadrat, de o parte și de alta, de anii de domnie 1552 1561 și 1563-1568. Bustul are în partea de sus inscripția semicirculară ALEXADRU LĂPUȘNEANU - DOMN AL ȚĂRII MOLDOVEI, iar în partea de jos, cu litere mici SOCIETATEA NUMISMATICĂ
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
arătat mai sus, este cazul celei de față. Aversul acestei medalii (fig. 22av), interesantă realizare a gravorului Maximillian Fetița, de la Monetăria Națională, prezintă bustul voievodului, încadrat, de o parte și de alta, de anii de domnie 1552 1561 și 1563-1568. Bustul are în partea de sus inscripția semicirculară ALEXADRU LĂPUȘNEANU - DOMN AL ȚĂRII MOLDOVEI, iar în partea de jos, cu litere mici SOCIETATEA NUMISMATICĂ ROMANĂ - SECȚIA IAȘI. Prezența lui Lăpușneanu pe reversul acestei medalii se leagă de faptul că „de la a
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cu privirea orientată jumătate dreapta având în partea de sus inscripția arcuită PROF. DUMITRU MĂRTINAȘ, continuată dedesubt, pe trei rânduri, 2007 / O VIAȚĂ PENTRU O IDEE / ORIGINEA CATOLICILOR DIN MOLDOVA. De o parte și de alta a imaginii cu puțin bust sunt anii existenței sale lumești 1897 / 1979. Pe reversul (fig. 28rv) medaliei sunt redate trei medalioane, adevărate medalii unifață, sugestive și înțelept concepute, cu reprezentări heraldice ale inițiatorilor acesteia. Medalionul simbol al Asociației Romano Catolicilor „Dumitru Mărtinaș” Bacău este o
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Mihai Eminescu. Ne sunt cunoscute efigiile de pe medaliile Voroneț 500, din 1988, Societatea de Științe Filologice, din 1989, Mihai Eminescu, tot din 1989, inițiată de Secțiunea din Bârlad a SNR, Școala M. Eminescu Lipova și medalia Mihai Eminescu realizată după bustul lui Ion Irimescu, din 1922. Artistul gravor găsește totdeauna elemente grafice în plus prin care să redea efigiilor noutate și prospețime. Un model pe această linie este placheta de față, dar și medalia Ștefan cel Mare și Sfânt, din anul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de Spiru Haret, ministrul instrucțiunii publice și al cultelor, în acea memorabilă zi de 21 octombrie 1897. În anul inaugurării edificiului sunt realizate două medalii. O primă medalie (65 mm, argint și aramă), considerată oficială, are pe revers (fig. 39rv) bustul în profil spre stânga al regelui Carol I și inscripția semicirculară CAROL I REGE AL ROMANIEI. Pe avers (fig.39av), într-o cunună de lauri, este inscripția pe cinci rânduri ÎN AMINTIREA / INAUGURĂRII PALATULUI / UNIVERSITĂȚII DIN IAȘI / 21 OCTOMBRE / 1897
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
sferturi de veac de la înființarea Academiei Mihăilene și alta, în memoria lui Al.I.Cuza și M.Kogălniceanu, cu ocazia ridicării statuilor lor din Iași. Medalia jubileului Academiei Mihăilene și al Universității din anul 1911 are pe revers (fig.42rv) busturile lui Mihail Sturdza, Cuza Vodă și Carol I, orientate spre stânga și inscripția semicirculară MIHAI STURDZA VODĂ, CUZA VODĂ, CAROL I REGE. Pe avers (fig. 42av) este imaginea palatului universității, având în partea de sus inscripția arcuită 75 ANI DE LA
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]