6,191 matches
-
ști, numai pe pământul moștenitorului nu. Rumânii se purtaseră oarecum diplomatic cu familia de strămutați geologic: arseseră câteva palme femeilor care blestemau și copiilor care plângeau, Îi fugăriseră pe cei de parte bărbătească adultă prin porumb, după care Încărcaseră În căruțele pictate măiastru ale rudarilor ce era prin case: pături, perne, oale și ulcele, pirostrii, căldări, unelte de lucrat pământul și de cioplit lemnul, banițe și câte alte alea. Căruțele de mine erau pictate, cu motive cosmice, contra unui onorariu modest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cei de parte bărbătească adultă prin porumb, după care Încărcaseră În căruțele pictate măiastru ale rudarilor ce era prin case: pături, perne, oale și ulcele, pirostrii, căldări, unelte de lucrat pământul și de cioplit lemnul, banițe și câte alte alea. Căruțele de mine erau pictate, cu motive cosmice, contra unui onorariu modest, plătit În natură și În servicii. Mă rog. Fugăriții prin porumbiște nu s-au Înspăimântat iremediabil: au dat un mic ocol, și-au chemat la rândul lor rubedeniile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
comuniștilor? Ai fost brigadier la CAP și i-ai păzit pe alții să muncească. Mata decât treceai acolo, la răboj, cine și câte norme a făcut și gata munca. Bănișorii la sfârșit de lună, membru de partid și toate alea, căruța plină de bucate când te Întorceai acasă, ce să mai vorbim... Eu În locul matale aș tăcea și mi-aș vedea de treabă!” „Mă uit la tine și mă minunez cum de nu te trăsnește Dumnezeu pentru minciunile de le Îndrugi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
voi fi mai bun și atunci, peste cine știe cât timp, va veni altul, așa ca mine, să ceară socoteală pentru nefăcutele azvârlite de mintea-mi peste lume și să-și spele jungherul În carnea mea. Ce-ți veni să ne trimiți căruța cu draci? Și să oprești lumea-n loc?” Însă acum Enin cel tânăr nu-și putea urma răzvrătirea. Își ținea sufletul tremurător În palme și se străduia să-l curețe de praf și de gozuri. Pricepu că nu Îi era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
oi și porci, cirezi de vite; săbii și furci; stejari și pomi plini cu poame; struguri și frunzele lor, crestate adânc pe margini; spice de grâu cu mustăți dese și lungi; iepuri și căprioare și cerbi cu coarne cât copacii; căruțe și cai; știuleți de porumb; cartofi și boabe de fasole; potcoave, clești, foale și nicovală, cu ciocanul odihnind pe ea; arcuri cu săgeți și pâraie cu unde crețe; clăi de fân și securi Înfipte În buturugi. Și oameni făcea Tușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cum putuse, să le aleagă: sape, mături, cazmale, perii, cancioace. În jurul lui - câțiva măgădăi de a șaptea și a opta, dezbrăcați până la brâu. Au scos din pământ bolovanul, l-au legat În niște chingi și l-au săltat Într-o căruță. Era chiar căruța rudarului cu casa, căci omul, bucuros că Îi scăpaseră caprele de la moarte și nici pagubă prea mare nu suferise, se arătase dornic să fie și el de față și chiar să ajute. Cine știe ce Îi umbla prin minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
le aleagă: sape, mături, cazmale, perii, cancioace. În jurul lui - câțiva măgădăi de a șaptea și a opta, dezbrăcați până la brâu. Au scos din pământ bolovanul, l-au legat În niște chingi și l-au săltat Într-o căruță. Era chiar căruța rudarului cu casa, căci omul, bucuros că Îi scăpaseră caprele de la moarte și nici pagubă prea mare nu suferise, se arătase dornic să fie și el de față și chiar să ajute. Cine știe ce Îi umbla prin minte, că nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu care sătenii nu erau obișnuiți - către rudarii care din asta trăiau: prăduiau noaptea codrii patriei. Bineînțeles, mână În mână cu pădurarii și chiar cu milițienii, care Își aveau procentele lor din afacere. Cum Îndrăznea vreun rudar să vândă o căruță de lemne fără să plătească taxele cuvenite, cum era chemat la post, bătut cu meșteșug, fără urme, și convins să nu mai facă altă dată. Așa, tot satul avea lemn bun, de stejar sau cer, cumpărat la prețuri de zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Îl votaseră, veneau la el să le facă dreptate de pe o zi pe alta, să le Înapoieze cât mai grabnic pământurile pe care, cândva, fuseseră obligați să le Înscrie În colhozuri. Mulți Își aminteau că intraseră În colectivă cu cai, căruțe și unelte. Le voiau Înapoi ori cereau să li se plătească despăgubiri. Unul Încărcase În căruță, cu de la el putere, cazanul de țuică pe care tot satul Îl folosea să-și fiarbă prăștina. Zicea că fusese al lui bunicu-său. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Înapoieze cât mai grabnic pământurile pe care, cândva, fuseseră obligați să le Înscrie În colhozuri. Mulți Își aminteau că intraseră În colectivă cu cai, căruțe și unelte. Le voiau Înapoi ori cereau să li se plătească despăgubiri. Unul Încărcase În căruță, cu de la el putere, cazanul de țuică pe care tot satul Îl folosea să-și fiarbă prăștina. Zicea că fusese al lui bunicu-său. După aia se luau la bătaie cu nămol, iar când se plictiseau, tot goi, dar mânjiți ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nea Mitu Păcătosul. Tălpile gumarilor alunecau tot timpul În țărâna potecii și hârșâitul lor se auzea de departe și cu limpezime. În spatele lui nea Mitu, sprijinit cu păroasele labe din față de umerii omului, bocănea din copite dracul cel negru. După ce căruța cu draci care intrase În sat În urmă cu ceva vreme se pierduse către Răsărit, nea Mitu Îl luase la el acasă pe Necuratul prăvălit În șanț și-l curățise, potopindu-l cu vorbe bune și duioase, ca pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pierduse către Răsărit, nea Mitu Îl luase la el acasă pe Necuratul prăvălit În șanț și-l curățise, potopindu-l cu vorbe bune și duioase, ca pe un ied neastâmpărat ce se nimerise, În joaca lui nestăvilită, sub roțile unei căruțe. Iedul - așa Îi spuneau cei cărora le era Îngăduit să-l vadă - rămăsese, În urma căzăturii, cu o slăbiciune la genunchi și nu putea merge de unul singur. Așa că se ținea de umerii binefăcătorului său și-l Însoțea peste tot, ferindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
elev la liceul militar. Pornise cu pas grăbit - Îi era dor de casă - și n-avea În gând decât să doarmă o singură noapte În odaia lui. Se apropiase binișor de sat și i se făcuse sete. Părăsise drumul de căruțe șerpuit și-o luase pe de-a dreptul, pe spinarea povorâtă a unui deal pe care se jucase, copil fiind, dându-se pe fund la vale, pe o potecă alunecoasă. Așa făcuse și atunci (Îmboldit de sete, dar și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lanțul. Oftă plin de necaz și porni și el către casă, ținându-și amărăciunea de bicicletă de coarne. Ajunse În apropierea satului, acolo unde, chiar aproape de șosea, oamenii Își aruncau gunoaiele de prin gospodării. Trecu pe lângă el În goană o căruță În care Rândașul, beat, Învârtea biciul și plesnea cu el spinarea iepei. În urma căruței tropotea din copitele mici un cârlan alb, cu ochii mari și negri. Mai Încolo, un camion spintecă burta mânzului cu un colț al barei din față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de bicicletă de coarne. Ajunse În apropierea satului, acolo unde, chiar aproape de șosea, oamenii Își aruncau gunoaiele de prin gospodării. Trecu pe lângă el În goană o căruță În care Rândașul, beat, Învârtea biciul și plesnea cu el spinarea iepei. În urma căruței tropotea din copitele mici un cârlan alb, cu ochii mari și negri. Mai Încolo, un camion spintecă burta mânzului cu un colț al barei din față. Vietatea se prăvălise, picioarele subțiri i se Încurcaseră În mațele revărsate. Urla Îngrozitor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
odrăsleau cu te miri cine și aduceau pe lume numai copii tâmpiți și urâți, cărora le-ar fi fost de preferat niște limbrici produși cinstit, lângă gard. Amabilitățile au continuat Încă minute bune - spre desfătarea celor de față - până când, În căruțe diferite, cele două aprige concurente au fost săltate, ținute bine, cărate și depuse fiecare În bătătura proprie. De numărul mare de cetățeni adunați a profitat, nevrând să scape o asemenea oportunitate de afaceri, frizerul cel tânăr, căruia toată lumea Îi spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
al lui Moș Vasile cu Nasu’ Roșu. Au plecat apoi lălăind pe drum. N-au ajuns nicidecum la destinație: Repetentu, copleșit de atâta băutură, a căzut În șanțul săpat de pădurari de-a lungul drumului ca să nu poată intra cu căruțele hoții de lemne. N-a izbutit să se ridice, s-a târât nițel În patru labe și a adormit cu fața de alcoolic juvenil Înfundată În stratul de frunze uscate. Vieru, care nu amestecase așa de rău băuturile, a intrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
eroicului nostru veteran de război; după ce doamna țața Gherghina a fost surprinsă În pat cu un alt bărbat de către soțul legitim, i s-a aplicat tratamentul tradițional: a fost dezbrăcată la piele, unsă cu păcură, tăvălită prin fulgi, urcată În căruță dimpreună cu zestrea ei - două preșuri Împletite din cârpe, un rățoi, trei găini și o cratiță smălțuită -, plimbată prin tot satul și depusă, În cele din urmă, În bătătura rușinaților ei părinți, care i-au aplicat, la rându-le, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
gunoiul În Întunecata Vale a Puțului, a zărit pentru câteva clipe un segment din trupul giganticului șarpe cu care babele satului Îi sperie pe copii ca să stea cuminți; un moșneag cu mințile cam rătăcite profețește apariția iminentă a unei noi căruțe cu draci, luându-se după zgomotele de car numai de el auzite și cu adânci ecouri În mintea lui considerată de mulți ca fiind plecată cu sorcova. Și Încă multe altele ați fi putut afla din extrem de bine informata Gazetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Foiște să umble la școală cu buzunarele pline de ghindă - remediu știut din vechime pentru potolirea pripitelor burți. Ghindele acelea nu din pădure le lua, ci din singurul stejar care rămăsese dintr-un codru bătrân, atunci când În locul vechiului drum de căruțe fusese tăiată șoseaua Înspre Răsărit, către marele oraș căruia, În nopțile senine și fără lună, i se zăreau luminile Îndepărtate. Directorul Își amintea cum, copil fiind, nu numai că zărea lumini de apocalipsă către oraș, dar și auzea bubuitul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Acei neaoși se dezrădăcinaseră și părăsiseră, cu câteva generații bune În urmă, provincia istorică aflată sub cârmuire străină, trecând munții - din pricina papistășirii cu de-a sila și a Înjosirilor la care erau supuși de către vremelnicii și sângeroșii ocupanți - cu câteva căruțe În care Își puseseră tot ce li se păruse Însemnat pentru viața nouă ce urma să Înceapă În alte locuri decât cele de baștină. Băjenarii se Împământeniseră bine pe noile meleaguri, provincia istorică se scuturase de cârmuirea străină În chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
bătaie crâncenă. Într-o noapte, pe când Ectoraș se afla pe marginea drumului și aștepta ca văru-său să aprindă lanterna și să țintuiască În sfoara ei de lumină un cuib tupilat Într-un dud, de pe altă uliță cotise spre ei o căruță trasă de un singur cal. Omul care ținea hățurile aprinsese o lanternă ca să se lămurească ce era cu mogâldeața de lângă drum - Ectoraș Își luase o poziție de tragere cât mai comodă, cu genunchiul stâng proptit În pământ. Când mogâldeața se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
stăpânească și să nu izbucnească În urlete și Înjurături. Îl lămurise pe Director cum că fiu-său, prefăcut În alte alea, Îi speriase noaptea trecută iapa care o luase la goană peste șleauri și șanțuri până rupsese o roată a căruței, iar pe el Îl azvârlise În țărână - spre Încredințare Își dezbrăcase cămașa ca să arate juliturile de pe brațe și de pe coaste. Asta, Însă, n-ar fi fost lucrul cel mai rău - Directorul pălise -, căci o roată se poate drege, iar pielea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ochii și cuprindea liniștea ce domnea Împrejur. Acolo unde privirea se mințea că vede cerul și pământul dimpreună, rămăsese trântită o bucată din pălăria ciupercii. De acolo, dinspre Miazănoapte, i se arăta lui Foiște spre sfârșitul visului cum oamenii, În căruțe trase de cai pe drumuri pline de glod din care se ițeau din când În când bucăți de pietroaie albe, ca niște ciolane de uriaș, cărau o grămadă de pâini negre, Înghesuite În saci de cânepă. După ce termină și acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
subțiri de iarbă; cuibărită Într-o rană astupată cu țărână, În spatele urechii drepte Înflorise un fir de ceapa-ciorii; cealaltă ureche lipsea, se zăreau din ea câteva resturi putrede și zdrențuite, lipite de cap. A doua zi, armăsarul așteptă să apară căruța Încărcată cu saci de cânepă În care se aflau Înghesuite pâini mari, negre și rotunde. Când porțile grele de fier fură date În lături, se repezi și el, Într-un trap țanțos, pe lângă căruța cu pâine. La vederea arătării, unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]