6,424 matches
-
le învii, Încep să zbor prin templul inimii tale incolor. Mă plimb pe trupul în clocot de poezie Împăturesc speranțele și le arunc în veșnicie, Visele le-am pictat pe obrazul inconștientei Idealurile le-am ars în palmă zilelor de cerneală. Pe unghiile tale am să vărs culoarea veacurilor albe... Vor rămâne doar inscripțiile unei nopți în versuri, Imprimate cu iubire pe trupul tău gol și fals Voi ști însemnările care te deosebesc de monotonie Doar eu...
A doua oară unu by Huţanu Mădalina () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92934]
-
au condi(ionat-o, în măsura în care mașinile au fost întotdeauna "în avans" față de nevoile reale ale ziarelor. Istoria evoluției tehnicilor de tipărire este încă neclar( și, ca de obicei, fiecare țară ((i revendică invențiile cele mai importante. A) Evoluția tehnicilor de fabricație. Cerneala și hîrtia: Cerneala de tipografie necesară pentru tipărirea rapidă a ziarelor a fost creat( de către Lorilleux, în 1818. (nlocuirea hîrtiei din lemn cu cea ob(inut( din materiale textile datează din 1865-1875: astfel presa a f(cut rost, la un
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
în măsura în care mașinile au fost întotdeauna "în avans" față de nevoile reale ale ziarelor. Istoria evoluției tehnicilor de tipărire este încă neclar( și, ca de obicei, fiecare țară ((i revendică invențiile cele mai importante. A) Evoluția tehnicilor de fabricație. Cerneala și hîrtia: Cerneala de tipografie necesară pentru tipărirea rapidă a ziarelor a fost creat( de către Lorilleux, în 1818. (nlocuirea hîrtiei din lemn cu cea ob(inut( din materiale textile datează din 1865-1875: astfel presa a f(cut rost, la un preț mai bun
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
mă fac când oi fi mare. Așa că nu aveam răspunsuri oricum. Nu știu ce aș fi răspuns. Pe amândoi îi iubeam și îi iubesc. Și iubesc lumea lor, lumea pe care au construit-o pentru mine, din legume, prăjituri de vanilie și cerneluri bine potrivite pe caiet. Cum este să afli dintr-un interviu că mama și tata nu sunt mama și tata? Și cum e să scrii despre asta? Spovedanie? Penitență? Nu e nimic din toate astea. Și nici o dorință de expunere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
de fostul președinte al României, Emil Constantinescu. Cea mai cruntă dezamăgire a noastră. De ce să mint acum? Îl luam pe ex-președintele nostru intelectual peste picior într-un hal fără de hal. Dacă ne-ar fi auzit, ne-ar fi aruncat cu cerneală în obraz. Dar o făceam și dintr-un soi de masochism: el era simbolul speranțelor noastre înșelate, așa că, batjocorindu-l pe el, ne zgândăream rănile și nouă. De la o vreme ne-am plictisit. Robert a deschis radioul mașinii. Era ora
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
sete, sete de amor, îi ținu hangul Carmen Carpen. — Tir-bu-șon, nu mai ai a-ri-pioare, fluieră Vasile, „ohne Worte“. — Cred și eu, trase concluzia Nora, aripioare n-are decât „Allways“. — „Allways cu aripioare“, răcni Carmen, făcându-se albastră, la față, cum cerneala. Cerneala care penetrează creta. — Ce-ați zice de-un sejur în Creta, zise Vasile Elisav. — L-aș prefera în patria Aphroditei, suspină Carmen Carpen. — Cypru, oftă Nora Aron. — Am iubit întotdeauna cuprul: roșcat, ductil și maleabil, făcu Vasile Elisav. — Cuprofilia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
sete de amor, îi ținu hangul Carmen Carpen. — Tir-bu-șon, nu mai ai a-ri-pioare, fluieră Vasile, „ohne Worte“. — Cred și eu, trase concluzia Nora, aripioare n-are decât „Allways“. — „Allways cu aripioare“, răcni Carmen, făcându-se albastră, la față, cum cerneala. Cerneala care penetrează creta. — Ce-ați zice de-un sejur în Creta, zise Vasile Elisav. — L-aș prefera în patria Aphroditei, suspină Carmen Carpen. — Cypru, oftă Nora Aron. — Am iubit întotdeauna cuprul: roșcat, ductil și maleabil, făcu Vasile Elisav. — Cuprofilia e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
prestațiile lui Kissin sau ale Polinei Leschenko, chiar și Zuckermann, dincolo de faima lui, a excelat mai degrabă în concertul cameral decât în cel simfonic. Absența din programul festivalului și de pe afișe a capodoperei enesciene Oedipe a făcut să curgă destulă cerneală și, probabil, mai puțin la vedere, nervi. Totuși, măcar o variantă de concert și tot trebuia găsită o soluție, dincolo de gustul unuia sau altuia. Sau a domnului Holender, „personlich“. Festivalul este încă Enescu, și nu „Cântarea României“, variantă cultă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
Gramophone“ în iunie, Glenn Gould, de la a cărui dispariție s-au împlinit marți 25 de ani, a făcut obiectul câtorva articole omagiale, mai ales în presa canadiană și germană. Departe timpurile când marile staruri ale muzicii făceau să curgă abundent cerneala, iar casele de discuri se înghesuiau să-și plaseze aparițiile pe paginile de publicitate cele mai vizibile. Toamna se anunță, de altfel, săracă în discuri de mare respirație. Grupurile țintă ale editorilor de discuri par să fie doar colecționarii și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
nu se întrevede nici un avorton, ci ditai făptura, născută, crescută și ajunsă, iată, la jumătatea drumului vieții sale (ca să ne branșăm direct între infern și purgatoriu). Nu-i un om din carne, sânge și nervi, ci o revistă din hârtie, cerneală și plumb (sau pixeli), făcută de oameni din carne, sânge și nervi. Săptămâna trecută, frățiorul „Supliment“ îi ura în pagina 16 viață lungă și lată surorii mai mari din Timișoara, cu nume așa și-așa, cam neutru, moștenit din zbor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
zeița Maya îmi joacă feste sub înfățișare feminină, că realul e aici, la un buton distanță de pupitrul pe care scriu, că imaginea captată de CCD-ul aparatului foto exprimă mai mult decât arată pixelii saturați, că pe hârtia tipărită cerneala e neagră și... Da, desigur, e trecătoare, se șterge cu o gumă specială, se mânjește la contactul cu apa, se ia pe buricele degetelor când întorci pagina, chiar și o foaie de lux păstrează amprenta, mai ales dacă e lucioasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
M-am întins atâta cu școala comunismului, încât nu mai am loc să scriu despre documentarul excepțional al lui Solomon, despre finețea, nuanțele și puterea lui. Poate a prins vreun ministerial ideea Ențiclopediei ăsteia și n-am consumat totuși atâta cerneală tipografică degeaba. FILM Leoaica Mama Leone Iulia BLAGA Cea mai frumoasă poveste de dragoste am văzut-o la Animal Planet și, pentru că s-a întâmplat într-un decembrie (21 decembrie 2001), v-o ofer de Moș Niculae. Se făcea că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
schimbă! - este cel dirijat de Horia Andreescu la pupitrul Orchestrei filarmonice a radiodifuziunii olandeze; o înregistrare live a cărei dată nici macar nu e specificata, pentru a nu mai vorbi de prezentarea critică doar în limba română. Inutil să mai consum cerneală tipografica prețioasă. Poate o nouă generație să transforme acest peisaj că de dupa bătălie, într-unul fertil. Până atunci, melomanilor cititori ai „Suplimentului“, Sărbători fericite! P.S.: În final, un cuvant bun și urări de însănătoșire totală violonistului Șerban Lupu, după nemeritatul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
cei cuminți rup un lăstar; în care necuminții hălăduiesc pentru totdeauna unei vieți. Semnele pîndesc în hățișuri primordiale, ne vînează, trec mortal prin noi, dincolo de noi, cu toată cohorta de schingiuitori ai lemnului întru carte: pădurari, fabricanți de hîrtii și cerneluri, scriitori, editori, tipografi, librari, bibliotecari. În fiecare carte e răstignit un pom. O răstignire infinită toate cărțile vremurilor. Je sčme ŕ tout vent. Hélas, mes chers livres Larousse! Din viclenele tomuri, nu bate nici un vînt. Ele atrag, aspiră, se-nvăluie în
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
mai multe feluri de papirus, de la cel hieratic, rezervat cărților sacre, pînă la cel emporetic, papirusul grosolan care servea drept ambalaj. Pentru scris, se foloseau tulpinile de trestie tăiate oblic sau ascuțit (calame); mai tîrziu, pana, în general de pasăre. Cerneala era fabricată cu negru de fum sau cu cărbune de pădure cu adaos de apă și de gumă cu lichid de sepie; exista și o cerneală roșie pe bază de săruri minerale. Scrierea nu era cea a hieroglifelor, ci o
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
de trestie tăiate oblic sau ascuțit (calame); mai tîrziu, pana, în general de pasăre. Cerneala era fabricată cu negru de fum sau cu cărbune de pădure cu adaos de apă și de gumă cu lichid de sepie; exista și o cerneală roșie pe bază de săruri minerale. Scrierea nu era cea a hieroglifelor, ci o formă mai rapidă și mai ușoară, mai bine adaptată suportului, hieratica sau scrierea sacerdotală, ceea ce amintește că atelierele de scribi făceau parte din temple; mai tîrziu
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
culorile sînt puse ŕ plat. Culorile sînt mai tari decît în epoca lui Carol cel Mare, dar rămîn mai nuanțate decît în epoca gotică. Nu toate inițialele sînt ornate; multe sînt numai trasate cu un obiect mai gros și cu cerneală colorată. Alternanța inițialelor verzi, roșii, albastre indică adesea un manuscris roman. Legătura nu este decît un element exterior al cărții; ea contribuie totuși la creșterea valorii volumelor și prezintă adesea un interes artistic sigur. Obiceiul de a lega bogat manuscrisele
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
secole mai tîrziu în Europa; ea nu a fost folosită decît pentru cîteva mari întreprinderi oficiale, iar mărturiile care au rămas sînt rare. Există mai multe motive: multitudinea caracterelor chinezești făcea acest procedeu mai costisitor decît gravarea pe lemn; fluiditatea cernelii nu era potrivită tipăririi cu ajutorul metalului; în sfîrșit, chinezilor le plăcea caligrafia frumoasă și gravura pe lemn permitea o reflectare mai fidelă decît caracterele mobile. Acest procedeu a reușit mai bine în Coreea, unde autoritatea de stat s-a însărcinat
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
soluția tehnică a problemei a fost xilografia. Acest procedeu consta în tăierea unui bloc de lemn astfel încît să se obțină un desen în relief (épargne), lucrîndu-l în sensul fibrelor (pe lemn în fibră). Partea în relief era dată cu cerneală, apoi se aplica deasupra o foaie de hîrtie care se presa frecînd-o pe verso cu fibre vegetale (tamponul). Această tehnică a fost folosită mai întîi pentru imprimarea țesăturilor, în Egipt încă din secolul al IV-lea, iar în Occident în
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
și de descoperirea unui procedeu care să permită o presiune puternică și mecanică; presa de tipărit i-a fost inspirată fără îndoială lui Gutenberg de presa pe care o foloseau vierii de pe Rin. Ultima condiție tehnică necesară era perfecționarea unei cerneli grase, capabilă să ungă caracterele metalice și să lase urme potrivite pe hîrtie: cerneala primelor lucrări tipografice a rămas foarte neagră, în timp ce aceea a xilografiilor a pălit. Descoperirea tipografiei nu a putut deci să se realizeze decît cu prețul unor
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
de tipărit i-a fost inspirată fără îndoială lui Gutenberg de presa pe care o foloseau vierii de pe Rin. Ultima condiție tehnică necesară era perfecționarea unei cerneli grase, capabilă să ungă caracterele metalice și să lase urme potrivite pe hîrtie: cerneala primelor lucrări tipografice a rămas foarte neagră, în timp ce aceea a xilografiilor a pălit. Descoperirea tipografiei nu a putut deci să se realizeze decît cu prețul unor multiple dificultăți și a unor îndelungate încercări. I-a trebuit o întregă viață lui
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
tipărirea cărților și că, de altfel, unul dintre asociați exploata o moară de hîrtie. În 1448, îl regăsim la Mainz unde își continuă lucrările. Face împrumuturi, mai ales pe lîngă bogatul burghez Johann Fust, pentru a cumpăra pergament, hîrtie și cerneală pentru "lucrarea cărților". În anul 1455 are loc un proces în care Fust îi reproșa că nu și-a respectat angajamentele. Gutenburg pierde procesul și materialele; Fust le preia și se asociază cu un fost muncitor al lui Gutenberg, Peter
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
materia care îl înconjura, ca în taille d'épargne, artistul grava direct desenul în suprafața unei plăci de metal (cupru în general) cu o daltă. Dar, pentru a tipări o gravură în taille-douce, era necesară o presiune mai mare, deoarece cerneala era în șanțuri; deci nu se putea asambla în aceeași formă cu caracterele tipografice unse cu cerneală pe partea în relief; trebuia așadar să se facă un dublu tiraj, ceea ce producea pierdere de timp și dificultăți de încadraj. La început
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
de metal (cupru în general) cu o daltă. Dar, pentru a tipări o gravură în taille-douce, era necesară o presiune mai mare, deoarece cerneala era în șanțuri; deci nu se putea asambla în aceeași formă cu caracterele tipografice unse cu cerneală pe partea în relief; trebuia așadar să se facă un dublu tiraj, ceea ce producea pierdere de timp și dificultăți de încadraj. La început, taille-douce a fost folosită rar în cartea tipărită, dar, din a doua jumătate a secolului al XVI
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
lucrători în atelierul unui tipograf sau în magazinul unui librar. Confuzia era și mai mare în orașele mai mici, în care practicarea unei singure meserii nu-i ajungea să trăiască unui om; aici librarul vindea și pergament și hîrtie, fabrica cerneală, lega cărți și confecționa registre. Marea problemă a tipografiei este cea a finanțării. Pregătirea materialului, cumpărarea materiei prime cereau fonduri importante, recuperabile într-un termen mai lung sau mai scurt, după cum vinderea producției era mai lentă sau nu; aceasta este
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]