11,711 matches
-
pe parcursul vieții, al acțiunilor, al experiențelor și al relațiilor noastre ne înarmăm cu o serie de prezumții. Acestea ne servesc drept bază pentru acțiunile, experiențele noastre viitoare. Întotdeauna ne vom raporta la prezumțiile acumulate (pe care la luăm drept sigure/certe). Singura lume pe care o cunoaștem este aceea pe care o creăm pornind de la aceste prezumții" (p. 396). Această lume conferă consistență experienței și relațiilor noastre. Ea este o lume ipotetică, susține autorul, care ne aparține. Potrivit lui H. Cantril, ca
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
este clar dacă intervenția în Irak ar fi avut loc și în lipsa atacurilor de la 11 septembrie 2001. Se poate dovedi că administrația George W. Bush a adoptat o politică de schimbare a regimului în Irak înainte de atacurile teroriste. În mod cert, se poate ca atacurile de la 11 septembrie să fi amânat, de fapt, potențiale planuri de acțiune în chestiunea Irakului. Există o serie de întrebări ridicate de 11 septembrie 2001, referitoare la cauzele fundamentale ale atacurilor. Din cauza magnitudinii și caracterului neașteptat
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
dezinteresul față de operă și experiența estetică [...]. Nu ne putem mulțumi cu explicația frumuseții în termeni de convenție, credință sau illusio" (Antoine Hennion, 2000, pp. 29-30). Această abordare comprehensivă este aplicată de Heinich în sociologia valorilor de un deceniu, cu rezultate certe. În acest caz, li se solicită explicații actorilor și se substituie "proba adevărului prin proba coerenței" (Heinich, 2001). Într-o optică weberiană, valorile sunt cele care motivează actele. Această abordare este inovatoare în principal în câmpul practicilor culturale, care, așa cum
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ipoteza lui Pierre Bourdieu (1971), reluată de Rémi Ponton ("Les images de la paysannerie dans le roman rural à la fin du XIXe", în Actes de la recherche en sciences sociales, nr. 17, 1977, pp. 67-72), câmpul literar va exercita o influență certă în construcția câmpului cultural. Poeții din secolul al XIX-lea, ca Lamartine, Hugo, Baudelaire sau Nerval, încarnează această nouă figură emblematică a artistului în societate, ca "profeți" ai unei arte noi, eliberându-se de constrângerile și controlul cenzorilor. Zola însuși
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sau o dovadă, sau faptul stabilit prin dovezi<footnote H. L. Ellison, în Dicționar biblic, Editura „Cartea creștină”, Oradea, 1995, p. 811. footnote>. Cuvântul grecesc μάρτυς aparte frecvent în Noul Testament, dar nicăieri nu poate fi prezentat ca fiind utilizat în mod cert în alt sens decât cel de „martor”<footnote Cf. W. Bauer, K. and B. Aland Wörterbuch zum Neuen Testament, 6th edn Berlin, 1988, s. v. μάρτυς,colls. 10011002. footnote>. În Evanghelii și în special în cartea Faptele Apostolilor, cuvântul este
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
aceast lucru. Totuși, se poate pune întrebarea dacă nu l-a împiedicat doar moartea sa timpurie, la vârsta de patruzeci și nouă de ani. Scrierile sale polemice, care sunt cele mai importante pe care le-a lăsat, dovedesc în mod cert că avea o înțelegere a ceea ce este semnificativ și un dar pentru a merge la miezul problemei care i-ar fi oferit un material amplu pentru contribuții reale la știință. Nimic nu ilustrează acest lucru mai bine decât titlul mult
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
spun câteva cuvinte despre semnificația mai generală a ideii sale principale. Aceasta constă în faptul că, dacă judecăm măsurile de politică economică doar pe baza efectelor lor imediate și concret previzibile, nu vom obține o ordine viabilă, ci în mod cert vom elimina progresiv libertatea și prin urmare vom împiedica mai mult bine decât vor produce măsurile noastre. Libertatea este importantă pentru ca toți indivizii diferiți să facă uz de circumstanțele particulare pe care numai ei le cunosc. Prin urmare, nu știm
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
este ceea ce se vede, dar el privează de lucru alți lucrători, este ceea ce nu se vede. Iată strada în curs de execuție. Mii de lucrători sosesc în fiecare dimineață, se retrag în fiecare seară, își iau salariile, acest lucru este cert. Dacă nu ar fi fost decretată construirea străzii, dacă nu ar fi fost votate fondurile, acești bravi oameni nu ar fi găsit aici nici această muncă, nici acest salariu; și acest lucru este cert. Dar oare asta e tot? Operațiunea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
își iau salariile, acest lucru este cert. Dacă nu ar fi fost decretată construirea străzii, dacă nu ar fi fost votate fondurile, acești bravi oameni nu ar fi găsit aici nici această muncă, nici acest salariu; și acest lucru este cert. Dar oare asta e tot? Operațiunea, în ansamblul său, nu cuprinde oare și altceva? În momentul în care domnul Dupin pronunță cuvintele sacramentale: "Adunarea a adoptat", milioanele coboară oare pe o rază de lună în cuferele domnilor Fould și Bineau
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ce este mai popular decât aceste propoziții: A tezauriza înseamnă a seca venele poporului. Luxul celor mari face viața ușuoară celor mici. Risipitorii se ruinează, dar îmbogățesc statul. În ceea ce-i este inutil bogatului încolțește durerea săracului. Iată, în mod cert, o flagrantă contradicție între ideea morală și ideea socială. Câte spirite eminente, după ce au constatat acest conflict, se odihnesc în pace! Este lucrul pe care nu am putut să îl înțeleg niciodată, căci mi se pare că nimic nu este
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
semnul banilor și de aici se conchide că există un mijloc foarte simplu și facil de a procura întregii lumi dulcețile averii. Dar cu siguranță nu veți merge până la a contesta faptul că moneda este măsura valorilor. Ba, în mod cert, voi merge până în acest punct căci tocmai aici rezidă iluzia. A devenit uzual să se raporteze valoarea tuturor lucrurilor la valoarea numerarului. Se zice: acest lucru valorează 5, 10, 20 franci, cum se zice: acest lucru cântărește 5, 10, 20
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
o ameliorare accidentală a tarifului, înseamnă a face un paliativ dintr-un efect, nu a distruge cauza. Mențin deci cuvântul Liber-Schimb, nu în ciuda, ci datorită obstacolelor pe care trebuia să ni le creeze; obstacole care, revelând maladia spiritelor, erau proba certă că înseși bazele ordinii sociale erau amenințate. Nu era de ajuns să ne semnalăm scopul printr-un cuvânt; trebuia să îl mai și definim. Este ceea ce am făcut și transcriu aici, ca piesă de sprijin, primul act sau manifestul acestei
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
regăsesc în aproape toate culturile ca părți anatomice extrem de stimulatoare și de atractive. Faptul că se dezbracă în fața unui bărbat le produce unor femei o mare plăcere exhibiționistă. Din punct de vedere peisagistic, sânii goi reprezintă pentru bărbați o plăcere certă. Prin prea multă dezgolire (în afara cadrului medical sau profesional), există riscul "banalizării", al anulării oricărei imaginații, prin situarea sânilor sub raportul interesului, prin pierderea rolurilor erotic și estetic. Nu toate privirile cad pradă banalizării. Cel ce privește va admira o
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
penumbra șovăielii; ea este prin esența ei crepusculară și tocmai de aceea, în mod esențial, nehotărâre. De îndată ce ies din categoriile impersonale ale speciei și trebuie să hotărăsc singur, mă descopăr de fapt ca punct lipsit de fermitate. Căci singurul lucru cert este tocmai incertitudinea mea. Ceea ce descopăr acum este că hotărârea se mișcă pe fundalul incertitudinii. Tocmai pentru că există incertitudine, există îndoiala asupra fiecărei hotărâri. Și tocmai pentru că există incertitudine, există răzgândirea, faptul de a reveni asupra unei hotărâri. Pentru că hotărârea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
teleologie extra-umană reprezintă lucrarea în finit a spiritului infinit, faptul de a distinge din capul locului între destin și menire în cazul unei vieți individuale nu stă în puterea ființei conștiente finite. Despre menire nu se poate vorbi în chip cert decât în cazul marilor categorii supra-individuale (specie, sex etc.), deci atunci când scopul extra-uman devine vizibil prin regularitatea reiterării lui. Însă pentru că viața individuală este irepetabilă și pentru că ea nu poate primi certitudinea verificabilă a unui sens, menirea, în acest caz
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ca logică a ta, când o să trebuiască, la sfârșit, să scrii autobiografia unei idei. Hai să ne întoarcem însă la tine. Acum, fiindcă te-am ridicat în rang, fiindcă ți-ai obținut pe întru al tău, pot să te și cert. Și-am să te cert tocmai în numele obligațiilor pe care le ai față de ideea ta. Trei lucruri am să-ți reproșez: primul - că nu ești destins. Mă rog, aici nu știu ce este de făcut. E, poate, o crispare care ține de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pe noi toți, ființe născute cu o condamnare la moarte în buzunar? Dacă nu ar fi air bag-ul acesta montat discret în viscerele noastre, balonul ăsta umflat cu iluzii menit să ne apere de șocul ciocnirii cu singura perspectivă certă a vieții noastre (care este sfîrșitul), nu ne-am trezi cu sufletul stâlcit în fiecare dimineață? Dacă nu am fi prinși în plasa puzderiei de lucruri pe care ne propunem să le facem ― de la cele mai mărunte (chiar și pentru
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
dezvoltării lor naționale pre lângă o cât se poate mai mare libertate politică și pre lângă selfgovermennt municipal, toate acestea li stau încă spre dispozițiune. Din toată inima vrem odată o adevărată pace națională în țară și sfârșitul tuturor acestor certe și lupte carile sug măduva patriei noastre comune. Noi n-am dorit niciodată. subjugarea unui popor prin celălalt, ci am recunoscut întotdeauna de semnul unui simț servil când o națiune voiește să face din cealaltă serva ei umilită. Însă tocmai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
popoarelor ca să fundeze această federațiune, atuncea fiece guvern o va primi de programa a sa și va trebui să lucreze în spiritul ei. Atuncea nu trebuie să mai așteptăm o incertitudine nesigură, atuncea vom avea în mâni garanția unui viitori cert și sigur și nu vom mai lăsa să ne-o răpească nimenea. Până aicea ziarul "Politik". Va să zică, dacă presupunem cumcă acest ziar e espresiunea opiniei publice a cehilor, atuncea cehii cer o federațiune care să garanteze dezvoltarea liberă a fiecărui
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să fie cum e. Cauza acestei trebuințe e rațiunea lui de a fi, și aceasta trebuie să fie neapărat o rațiune, nu o combinațiune răutăcioasă ori esaltată, ci un rezultat neapărat, neînlăturabil al unei cauze anterioare, asemenea cum din calculul cert a două cifre certe iese un rezultat neapărat, ce nu se poate schimba fără amestecarea unui element arbitrariu ori nerațiunal. Acest element arbitrariu, nerațiunal și de aceea barbar e asemenea sabiei lui Brennus din cumpăna cu aur. Să vedem rațiunea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Cauza acestei trebuințe e rațiunea lui de a fi, și aceasta trebuie să fie neapărat o rațiune, nu o combinațiune răutăcioasă ori esaltată, ci un rezultat neapărat, neînlăturabil al unei cauze anterioare, asemenea cum din calculul cert a două cifre certe iese un rezultat neapărat, ce nu se poate schimba fără amestecarea unui element arbitrariu ori nerațiunal. Acest element arbitrariu, nerațiunal și de aceea barbar e asemenea sabiei lui Brennus din cumpăna cu aur. Să vedem rațiunea de a fi a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la neutralitatea ei, pericolul cel mai mare al războiului ar rămânea înfrîngerea acestei neutralități. Cu drept cuvânt se 'ntreabă deci un ziar dacă această evazivitate a diplomației române e născută din nesiguranța întîmplărilor sau dacă în ea este un metod cert, care ține în eșec tendințele puternicului vecin. În mare apropiere de noi românii se petrece însă înglotirea a șase corpuri de armată. Aceste șase corpuri, compuse din 214. 000 oameni, cărora se vor mai adauge 90. 000, își au ștabul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și imposibile, care în vremea marelui "Krach " au prezentat aspectul zilei de apoi, în tumultuasele strigăte a particularilor înșelați, a micilor capitaliști ruinați - un adevărat Pompeii surprins de lava Vezuvului. - Austria, crezând a putea abstrage de la serviciul oamenilor cu părinți cerți, care să fi vorbit o limbă certă, să fi ținut la un cămin, să fi avut {EminescuOpIX 255} în suflet "simț istoric", singurul care întărește împărățiile, s-au folosit din contra de oameni care nu țineau la nimică, nici la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au prezentat aspectul zilei de apoi, în tumultuasele strigăte a particularilor înșelați, a micilor capitaliști ruinați - un adevărat Pompeii surprins de lava Vezuvului. - Austria, crezând a putea abstrage de la serviciul oamenilor cu părinți cerți, care să fi vorbit o limbă certă, să fi ținut la un cămin, să fi avut {EminescuOpIX 255} în suflet "simț istoric", singurul care întărește împărățiile, s-au folosit din contra de oameni care nu țineau la nimică, nici la Austria ca abstracție, de oameni pe care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de acordare n-a fost aceeași. Deși lordul a declarat că Anglia, nu s-ar opune nici chiar ocupării de teritoriu turcesc de cătră trupele rusești, numai ca această ocupare să fie stabilită de mai nainte și restrânsă prin condiții certe, totuși cancelarul a declarat că vechile legături ale curții sale cu Rusia nu-i permit de-a anticipa nimica. Germania va susține încercările de pacificare ale Angliei, dar în caz de război va păzi cea mai strictă neutralitate și nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]