19,801 matches
-
chirurgicală este definită prin arhitectura hepatică În relație cu distribuția intrahepatică a venelor (supra)hepatice și pediculilor glisonieni (portali). Distribuția intrahepatică a venei porte determină sistematizarea segmentelor hepatice. Segmentația hepatică este independentă de morfologia hepatică clasică. Distribuția elementelor Elemente de chirurgie hepato-bilio-pancreatică 15 veno-portale este terminală. Cheia anatomiei hepatice este reprezentată de Înțelegerea Întrepătrunderii elementelor venoase portale și suprahepatice. Ficatul este divizat prin patru fisuri (trei fisuri principale Ț dreaptă, mediană și stângă și fisura porto-ombilicalăă, dintre acestea doar fisura porto-ombilicală
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
certitudine diagnosticul (fig.IV.4); - pentru cazuri dificile diagnosticul final este stabilit pe piesa de rezecție chirurgicală. Tratament - rezecția chirurgicală, sub forma unei rezecții marginale sau extinse (pentru leziunile profundeă, este recomandată datorită riscului de ruptură și de degenerare malignă;chirurgia de urgență este indicată pentru rupturile ce determină hemoragie internă;observație pentru cazurile asimptomatice după stoparea administrării de anticoncepționale orale prin explorări imagistice repetate și dozarea alfa fetoproteinei; - În caz de adenomatoză, rezecția hepatică extinsă este adesea indicată datorită riscului
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
celule crescute - frecvent limfocite - examen microbiologic →bacil Koch - evidențiere de granuloame În peritoneu 6. Ascita pancreatică: - frecvent În relație cu un pseudochist - proteine crescuteamilaze crescute 7. Ascita chiloasă: - prin blocajul limfatic: frecvent limfom, tratamente efectuateîn zona cisternei Pequet așa cum este chirurgia anevrismului de aortă abdominală - aspect lăptos al lichidului; - conținut lipidic crescut 8. Nefroze: asociază edeme și albuminurie 9. Pericardita constrictivă pericard calcificat - presiune jugulară mult crescută - puls paradoxal COMPLICAȚII 1. Peritonita bacteriană : frecvent nu există sursă clară de infecție; tratament
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
o metodă eficientă. BLOCUL PORTAL EXTRAHEPATIC - reprezintă 10% din toate cazurile de HTP la adult; - frecvent idiopatice; - factori etiologici: - neoplasm hepatic, al căilor biliare principale, de pancreas; - policitemia rubra vera;trombocitoză; - pancreatită; - boală mieloproliferativă; - sepsis intraperitoneal; - pileflebită - traumatism abdominal - contuzie, chirurgie - diagnostic:frecvent asimptomatic - rar dureri vagi;semne de boală hepatică - frecvent absente;splenomegalie; - „cap de meduză” - rar; - teste funcționale hepatice - În 85% din cazuri sunt normale; - trombocitopenie datorită hipersplenismului; - frecvent pacientul se prezintă cu hemoragie masivă apărută brusc pe un
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
este al 2-lea organ lezat după splină. Aproximativ 80% din traumatismele hepatice sunt rezultatul plăgilor tăiate sau Împușcate și doar 15-20% rezultă din contuzii. CLASIFICAREA ANATOMO-PATOLOGICĂ A LEZIUNILOR TRAUMATICE HEPATICE Conform Comitetului pentru Clasificarea Traumatismelor din cadrul Asociației Americane pentru Chirurgia Traumatismelor (AACTĂ cea mai cuprinzătoare clasificare a traumatismelor hepatice acceptată astăzi pe plan mondial este cea redată În tabelul de mai jos. După cum se observă din această clasificare, principalele entități anatomo-patologice sunt reprezentate de: - hematoamele subcapsularehematoamele intraparenchimatoase - hematoamele retrohepatice - plăgile
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
computer tomografic a leziunilor gastro-enterice sau retroperitoneale care să indice o intervenție chirurgicală de urgență; 5. un număr limitat de unități de sânge transfuzat pe perioada observației. 6. leziunile hepatice severe (gradele IV și V pe scala Asociației Americane pentru Chirurgia Traumatismeloră nu reprezintă o contraindicație; 7. decizia de a nu efectua laparotomia exploratorie trebuie luată de un chirurg cu experiență În traumatologie; 8. pacientul trebuie monitorizat Îndeaproape pentru hemoragie sau alte complicații În secția de terapie intensivă sau de personalul
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
TRATAMENT OPERATOR Incizia mediană Resuscitare circulatorie energică Manevra Pringle Localizarea rapidă la nivelul ficatului a leziunii hepatice Decizie rapidă a atitudinii terapeutice Mobilizarea lobilor hepatice TEHNICI SIMPLE DE TRATAMENT Leziunile de gradul I sau II pe scala Asociației Americane de Chirurgie a Traumatismelor (gr.I: dilacerare < 1cm profunzime; gr.II: 1-3 cm profunzime, < 10 cm lungime) pot fi Întotdeauna tratate prin tehnici simple, deoarece sunt lezate doar ramuri terminale ale arterei hepatice și venei porte și sunt astfel capabile de hemostază
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
ω litiaza veziculară necomplicată: ω cea cu colică colecistectomie; ω oligosau asimptomatică - colecistectomie datorită posibilelor complicațiilor; ω contraindicații: insuficiența cardiovasculară; HTA malignă; insuficiența hepatică gravă; cancer. ω colecistita acută - urgență ω plastron colecistic - expectativă sub tratament medical; ω abces constituit - chirurgie de urgență pentru drenaj. ω fistula biliodigestivă: ω „ileus biliar”urgență; ω oligo- sau asimptomatică: chirurgie; expectativă. Colecistectomia laparoscopică („gold standard”) - indicații: - litiaza veziculară asimptomatică; - colecistita cronică litiazică; - colecistita acută. scade spitalizarea și costul; Întoarcerea precoce la lucru; scade durerea
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
ω contraindicații: insuficiența cardiovasculară; HTA malignă; insuficiența hepatică gravă; cancer. ω colecistita acută - urgență ω plastron colecistic - expectativă sub tratament medical; ω abces constituit - chirurgie de urgență pentru drenaj. ω fistula biliodigestivă: ω „ileus biliar”urgență; ω oligo- sau asimptomatică: chirurgie; expectativă. Colecistectomia laparoscopică („gold standard”) - indicații: - litiaza veziculară asimptomatică; - colecistita cronică litiazică; - colecistita acută. scade spitalizarea și costul; Întoarcerea precoce la lucru; scade durerea; rezultate cosmetice. ○ dezavantaje: au risc mai crescut pentru lezare a căii biliare principale Colecistectomia pe cale deschisă
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
septicopioemie; șoc toxico-septic, insuficiență hepatorenală; supurații ale parenchimului hepatic. - pancreatita acută: calculi mici, inclavați; papilă cu obstrucția canalului Wirsung. - ciroza hepatică; pancreatita cronică; fistula coledocoduodenală - cel mai frecvent. TRATAMENT - formele evolutive obișnuite posibilă temporizare + investigații; - dacă există angiocolită - urgență; - nu chirurgie: vârstnici; tare majore; crize coledociene rare. - obiective: evacuarea completă a calculilor; certitudinea absenței obstacolului În calea fluxului; stăpânirea infecției. - colangiografia intraoperatorie: obligatorie; - vizual, palpator: după deschiderea hepatocoledocului - explorare instrumentală, evacuarea calculilor și aprecierea permeabilității și supleții papilei; - la sfârșitul operației
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Riedel, boala Crohn; colangiografia: aspect „ftizic” al căilor biliare. - dilatația chistică congenitală a CBEH: frecvent copii sub 10 ani; icter + durere + tumoră În abdomenul superior. - hemobilia: icter + colică biliară + HDS (Owenă; repetarea crizelor periodic. iii. obstacolul este iatrogen chirurgical? - după chirurgia În sectorul hepatobilioduodenopancreatic. II. Diagnosticul intraoperator - inspecție, palpare, explorarea instrumentală; colangiografie, echografie, arteriografie; examene citologice, biopsii. V. FISTULELE VEZICULARE - se constituie În timp, la vechii litiazici, după repetarea episoadelor acute; - procesul inflamator determină deschiderea: În calea biliară principală, rezultând fistule
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
cei cu pancreatită familială. Pancreatita autoimună Frecventă asocierea cu alte boli autoimune - colangita sclerozantă primară, sindrom. Sjogren, ciroza biliară primitivă. Pancreatita postoperatorie (iatrogenă) - după explorarea canalului coledoc, În special dacă s-a realizat sfincterotomia - intervențiile asupra pancreasului, inclusiv biopsiile pancreaticedupă chirurgia gastrică sau după operații la distanță de pancreas - după chirurgia cardiacă cu bypass cardiopulmonar, când factorii de risc sunt insuficiența renală preoperatorie, chirurgia valvulară, hipotensiunea postoperatorie, administrarea perioperatorie a clorurii de calciu (> 800 mg clorură de calciu/ metru pătrat suprafață
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
boli autoimune - colangita sclerozantă primară, sindrom. Sjogren, ciroza biliară primitivă. Pancreatita postoperatorie (iatrogenă) - după explorarea canalului coledoc, În special dacă s-a realizat sfincterotomia - intervențiile asupra pancreasului, inclusiv biopsiile pancreaticedupă chirurgia gastrică sau după operații la distanță de pancreas - după chirurgia cardiacă cu bypass cardiopulmonar, când factorii de risc sunt insuficiența renală preoperatorie, chirurgia valvulară, hipotensiunea postoperatorie, administrarea perioperatorie a clorurii de calciu (> 800 mg clorură de calciu/ metru pătrat suprafață corporală) - pancreatita poate complica și ERCP sau sfincterotomia endoscopică. Pancreas
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
după explorarea canalului coledoc, În special dacă s-a realizat sfincterotomia - intervențiile asupra pancreasului, inclusiv biopsiile pancreaticedupă chirurgia gastrică sau după operații la distanță de pancreas - după chirurgia cardiacă cu bypass cardiopulmonar, când factorii de risc sunt insuficiența renală preoperatorie, chirurgia valvulară, hipotensiunea postoperatorie, administrarea perioperatorie a clorurii de calciu (> 800 mg clorură de calciu/ metru pătrat suprafață corporală) - pancreatita poate complica și ERCP sau sfincterotomia endoscopică. Pancreas divisum - poate să predispună la un tip de pancreatită obstructivă. - dacă această anomalie
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
sensibilitate in abdomenul superior la palpare - mai rar semne de sepsis secundar infectiei pseudochistului ; hipovolemie datorita hemoragiei chistic; icter si prurit datorita obstructiei CBP; abdomen acut-ruptura in peritoneul liber DIAGNOSTIC Pseudochistul apare la pacienti cu trecut de pancreatita, tumora pancreatica, chirurgie pancreatica - absenta acestor antecedente fac diagnosticul de pseudochist putin probabil. - amilazele si lipazele sunt crescute frecvent - diagnosticul este stabilit prin echografie, computer tomografie (fig.II.4) și mai rar prin rezonanță magnetică nucleară - puncția intrachistică relevă enzime pancreatice crescute, citologie
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
pentru precizarea diagnosticului TRATAMENT - Drenajul percutanat este util ca prim pas pentru a scădea toxicitatea și pentru a obține o probă pentru cultură. În unele cazuri, drenajul pe cateter este definitive; drenajul pe cateter trebuie considerat ca etapă premergătoare pentru chirurgie și nu tratament curative. - Chirurgical constă În debridarea țesuturilor necrozate care trebuie Îndepărtate. 3. ASCITA PANCREATICĂ - ascita pancreatică constă În acumularea lichidului pancreatic acumulat În abdomen fără peritonită sau durere severă. - apare datorită unei scurgeri cronice dintr-un pseudochist, dar
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
sub 1 mm și combinarea suprafețelor mate cu cele lucioase{\cîte 111}. Din păcate, alături de realizările remarcabile pomenite mai sus, se practică și obiceiul copierii aversului sau reversului de la alte medalii, cum este cazul celor realizate la Centenarul Clinicii I Chirurgie, la comemorarea a 25 de ani de la trecerea în neființă a profesorului Vadimir Buțureanu sau la centenarul nașterii vestitului anatomist profesorul Ion Iancu. Este posibil că numai motive de factură economică să îi fi determinat pe inițiatori să accepte că
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
numai motive de factură economică să îi fi determinat pe inițiatori să accepte că Monetăria Națională să copieze reprezentările de pe medalia UMF „Gr. T.Popa” din anul 2004 și, cu modificarea legendei, să realizeze aversul pentru medalia Centenarului Clinicii I Chirurgie sau că pentru medalia comemorării profesorului universitar doctor docent Vladimir Buțureanu să fie folosit, fără modificări, aversul aceleiași medalii. Cât privește medalia centenarului nașterii anatomistului profesor universitar Ion Iancu, pe reversul acesteia este preluat integral aversul medaliei jubiliare și de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
1999. Credem că originalitatea medaliilor respective nu ar fi fost cu nimic afectată dacă ar fi fost gravate alte imagini ale acelorași edificii, originale deci, care adăpostesc UMF „Gr. Ț. Popa”, sau Institutul de Anatomie. Pentru medalia Centenarului Clinicii I Chirurgie se putea valorifica, cu precizarea anului 1933 în exerga, imaginea impozantului palat din incinta Spitalului „Sfanțul Spiridon” care adăpostește cele două clinici universitare de chirurgie, dar care a fost și rămâne ascuns vederii pentru marele public. Așa cum au fost realizate
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
care adăpostesc UMF „Gr. Ț. Popa”, sau Institutul de Anatomie. Pentru medalia Centenarului Clinicii I Chirurgie se putea valorifica, cu precizarea anului 1933 în exerga, imaginea impozantului palat din incinta Spitalului „Sfanțul Spiridon” care adăpostește cele două clinici universitare de chirurgie, dar care a fost și rămâne ascuns vederii pentru marele public. Așa cum au fost realizate, medaliile respective, deși nu pot fi ignorate într-o lucrare de medalistica a personalităților, rămân doar adaptări și nu opere originale în întregimea lor. După cum
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
care au fost concepute medaliile profesorilor Ion Gh. Tănăsescu, Ion Iancu și Vladimir Buțureanu este impusă de însăși dimensiunea de excepție a personalităților reflectate pe acestea. Ion Gh. Tănăsescu, ca să ne referim deocamdată la personalitatea acestuia, este, pentru școala de chirurgie de la Iași, cel care face „trecerea chirurgiei de la faza să anatomotehnică la cea fiziologica, de la chirurgia privită că o practică prin excelență manuală, la acea chirurgie în care mâna să fie condusă de creier”{\cîte 112}. Fostul decan al
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Gh. Tănăsescu, Ion Iancu și Vladimir Buțureanu este impusă de însăși dimensiunea de excepție a personalităților reflectate pe acestea. Ion Gh. Tănăsescu, ca să ne referim deocamdată la personalitatea acestuia, este, pentru școala de chirurgie de la Iași, cel care face „trecerea chirurgiei de la faza să anatomotehnică la cea fiziologica, de la chirurgia privită că o practică prin excelență manuală, la acea chirurgie în care mâna să fie condusă de creier”{\cîte 112}. Fostul decan al Facultății de Medicină ales în două rânduri
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
însăși dimensiunea de excepție a personalităților reflectate pe acestea. Ion Gh. Tănăsescu, ca să ne referim deocamdată la personalitatea acestuia, este, pentru școala de chirurgie de la Iași, cel care face „trecerea chirurgiei de la faza să anatomotehnică la cea fiziologica, de la chirurgia privită că o practică prin excelență manuală, la acea chirurgie în care mâna să fie condusă de creier”{\cîte 112}. Fostul decan al Facultății de Medicină ales în două rânduri, rector al Universității și aproape trei decenii titular al catedrei
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Gh. Tănăsescu, ca să ne referim deocamdată la personalitatea acestuia, este, pentru școala de chirurgie de la Iași, cel care face „trecerea chirurgiei de la faza să anatomotehnică la cea fiziologica, de la chirurgia privită că o practică prin excelență manuală, la acea chirurgie în care mâna să fie condusă de creier”{\cîte 112}. Fostul decan al Facultății de Medicină ales în două rânduri, rector al Universității și aproape trei decenii titular al catedrei de clinică chirurgicală, Ion Gh. Tănăsescu, a început studiile liceale
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și le-a continuat la Institutele Unite din Iași, unde obține bacalaureatul în 1896. Studiile universitare medicale de la Iași sunt urmate de specializări la Paris, cu savantul Poirier în anatomie, trei ani și alți trei ani în seminarul de chirurgie al profesorului Hartmann. La revenirea în țara trece examenul de docența în anatomie și este numit asistent la clinica chirurgicală întemeiata și condusă de primul decan al Facultății de Medicină, doctorul Leon Sculy. Din intervențiile de pe Internet ale prof. univ.
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]