6,513 matches
-
de la școală. Așa să-i spui lui nevastă-mea, exact cum ți-am spus eu!». Azi îi produc colaps, ’tui mama ei. Ieri am aflat că se laudă pe la prietene că îi scriu poezii și i le citesc seara, după cină. Îți poți tu închipui așa ceva? Dacă află Tămaș, trebuie să-mi cer transferul la altă școală, la Babadag! Ăsta vrea să mă facă de râs în tot orașul. I-arăt eu ei! I-am ascuns și dicționarele, să nu poată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
A’Nastasia. Sâmbătă a venit Kelly și am intrat în procedura: babele la pușcărie. Ne-am așternut pe vorbit la ora 13 și ne-am întrerupt la 18,30, cu ochii mari și mirați, aproape de timpul când aveam întâlnirea pentru cină cu prietenii ei. Rar m-am simțit mai confortabil în povestitul în limba engleză ca în această discuție. Aveam o spontaneitate aproape de cea în românește. Nu știu ce se va alege de cuplul Kelly - Liviu, nici cât de aptă este Kelly să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
marea. Oceanul ca mare pare un pic diferit: mai nesfârșit, cu ape mai prietenoase sau radical mai neprietenoase, mai generos. Mai plin de vapoare uriașe despre care mai să crezi că sunt SF. Pe ceruri defilau avioane cu reclame despre cină la malul gârlei sau în croazieră. Existau și locuri tip Eforie Nord și Techirghiol pline de buticuri și de kitschuri, ultraînghesuite, cu lume pestriță și muzici proaste. Existau și locuri ca acela ales de noi, o mică poezie pentru semiboemi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
facă asta nici față de mine, darămite față de o musafiră academică de pe nu știu unde, din ce colț de lume. M-a luat Jeff de la birou. Ne-am dus acasă, am dus-o pe fata lui la o prietenă, am făcut cumpărături de cină în timp ce Debbie, fără serviciu, dar scriitoare de romane cu text-appeal, se odihnea. Jeff era după o zi de la 8 la 18 cu program nonstop. Zece ore de program intens. O dată ajuns acasă, și-a pus șorțul și s-a apucat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
vede clar și că știe să gătească de toate și că îi place. Băiatul lui a ales clase de cooking la 17 ani. Ce departe de puțoismul mioritic! Între timp au coborât și Debbie cu Adam și a urmat o cină din categoria Family therapy în care, profitând de prezența unei persoane străine, Adam a început să își toace tatăl mărunt, într-o bună tradiție de adolescent. În plus de asta, el face și studii evreiești și s-a întors la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
biroul lui Yasser Arafat, din Fâșia Gaza, la propunerea șefului misiunii diplomatice române la Tel Aviv, premierul României a participat însă la o masă privată, neoficială, la invitația unui om de afaceri, într-un restaurant la Betleem. Participând la această cină, într-un moment prielnic am exprimat premierului României că ar fi fost preferabilă o vizită politică, oficială la Yasser Arafat. Premierul Victor Ciobea m-a întrebat scurt: "De ce nu m-ați dus acolo? Eu nu am știut". Am concluzionat atunci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
în marea de lumină, apoi coborau, se mistuiau. Mă îndreptai spre casă. Lumina scădea. Într-un timp, de pe colnic, mă întorsei. Moș Gheorghe Cucu se ridicase și el de la locul lui și mergea domol spre căsuța de lângă pod. Era vremea cinei. Nu-l mai văzui. Lumina din asfințit stătea încremenită pe cer. Apa Siretului se umpluse de o lucire tainică, ajungând până la mal, unde sta înecatul, sub sumanul moșneagului cu fața spre cerul adânc boltit, limpede ca lacrima. Sta nemișcat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Alba îi urma cu capul plecat. Se opriră la un bordei, lângă perdeaua părăsită, unde sfătuiau de obicei bordeienii cei bătrâni sâmbătă sara. Era ș-acu într-o sâmbătă sara, și-n bordei era lumină, și-năuntru la căldură, isprăveau cina Gheorghe Barbă bouarul, moș Irimia Izdrail și Mihalache Prescurie. Doi băitănași se uscau de umezeală lângă vatra mare, unde ardeau mănunchiuri de trestii. Faliboga izbi cu piciorul în ușă, o deschise și intră înlăuntru, cu Niță Lepădatu după el. —Măi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Pe lesele de subt aceste coviltire se aflau dormitoarele familiilor, ferite de dihăniile și jivinele luncilor și de viiturile apelor la vreme de noapte. Focuri ardeau în toate părțile. Femei cu fuste colorate se învârteau între vetre și căruțe, pregătind cina. Meșterii lucrau la trunchiuri cu topoare care păstrau forma evului de piatră: lungi și înguste. În tabăra aceasta a vremurilor de demult se produse oarecare mișcare. Câțiva cucoși cocoțați în crengi dădură semnale, cu viers înalt. O căruță înhămată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
lei, ca să nu mă supăr. Să nu spui nu, că-ți rămâne muierea văduvă. Asta s-a întâmplat în jumătate de ceas. Gata. Miercuri seara, au trecut în cealaltă parte, la Ichimov, sat bulgăresc. Au intrat la preot. Ședea la cină, cu patru copii și preoteasa. —Sus! Să n-aud o vorbă; mie nu-mi place bulgărește. Să vie patru oameni. Luați pe presviteră și copiii și-i încuiați în cămara asta. Dacă țipă careva, puneți căluș. Candela și custiveiu sfinției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
eu am văzut ceasurile alea. Eu... —Taci, Lauryn, a întrerupt-o Ariella cu un ton implacabil ce te îngheța. Și ăsta a fost momentul meu de glorie. Ariella a obținut contractul, și eu am fost angajată. Capitolul 4tc " Capitolul 4" Cina chez Walsh se comandă de la restaurantul indian și m-am descurcat destul de bine: o jumătate de bhaji cu ceapă, 1 crevete, 1 bucată de pui, 2 batoane cu bame (și sunt destul de mari), aproximativ 35 de boabe de orez, urmate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Dar, deși nimeni nu spune vreodată ceva despre exclusivitate sau non-exclusivitate, e fără îndoială prietenul tău. Așa că dacă îl descoperi pe bărbatul cu care ai petrecut nopți în fața șemineului și ai văzut filme pe video în ultimele câteva luni luând cina cu o femeie care a) nu ești tu, b) nu este o rudă apropiată, ai fi perfect îndreptățită să îi torni un pahar cu vin în cap și să îi spui celeilalte femei că i-l „faci cadou“. E de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
femei că i-l „faci cadou“. E de asemenea momentul potrivit să spui „Nu c-ar fi o mare afacere, este?“. Dar nu și în New York. Aici ți-ai spune, „Uite unul dintre bărbații cu care mă întâlnesc non-exclusiv, luând cina cu o femeie cu care se întâlnește non-exclusiv. Cât de sofisticați suntem cu toții“. Nu se varsă nici o picătură de vin în capul nimănui, de fapt ați putea chiar să beți un pahar împreună. (De fapt, nu, tăiați asta, nu cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
vreau să iau cina cu el în seara respectivă. Desigur că nu, i-am răspuns, era un obsedat și eu aveam propria mea viață. Dar, să ne înțelegem, puteam să ies în seara următoare dacă dorea... La patru seri după cina cu pricina, am fost la o chestie de jazz, dar n-a fost foarte rău, muzicienii făceau o pauză la fiecare al doilea cântec- sau așa părea - astfel că erau destule ocazii să stăm de vorbă. Apoi, cam după o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
ca debutantă la Candy Grrrl, adică persoana care făcea munca de jos, cum ar fi pregătirea plicurilor cu mostre pentru reviste. Dar întotdeauna trebuia să plece mai devreme sau ajungea cu întârziere pentru că lua parte la gale de binefacere sau cina cu președintele fundației Guggenheim sau dădea un tur cu elicopterul lui David Hart până în Hamptons 2. Era drăguță, amabilă, destul de inteligentă și își făcea treaba de minune. Atunci când o făcea. Ceea ce, după cum spuneam, nu se întâmpla foarte des. Ne cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
și apoi s-a întors. — Îmi pare rău, a zis. Sincer. Nu aveam de a face cu un moment à la doamna Danvers 1. Părea să regrete sincer că m-a tulburat. — Poți să vii jos oricând ești gata pentru cină. Cina includea tacâmul complet de Ziua Recunoștinței: un curcan uriaș, munți de cartofi și legume, vin, șampanie și pahare de cristal, lumânări, tot ce vreți. Atmosfera era foarte primitoare, eram aproape sută la sută sigură că doamna Maddox nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
apoi s-a întors. — Îmi pare rău, a zis. Sincer. Nu aveam de a face cu un moment à la doamna Danvers 1. Părea să regrete sincer că m-a tulburat. — Poți să vii jos oricând ești gata pentru cină. Cina includea tacâmul complet de Ziua Recunoștinței: un curcan uriaș, munți de cartofi și legume, vin, șampanie și pahare de cristal, lumânări, tot ce vreți. Atmosfera era foarte primitoare, eram aproape sută la sută sigură că doamna Maddox nu-mi scuipase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
dar încă nu înțelege ce v-a venit să vopsiți toată casa roz. Rumen de bună dispoziție, s-a uitat de la Aidan la mine, apoi în ochi i s-a aprins o sclipire de panică. Ea nu e Janie. După cină, eu și Aidan am stat în vizuină; atmosfera era puțin încordată. —N-am ce căuta aici, n-ar fi trebuit să vin. Ba da, trebuia! Sincer, trebuia. O să fie mai ușor. Îmi pare foarte rău pentru tata, e puțin... nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
să invadeze camera ca un stol de păsări. Sute, zburând pe lângă mine, încurcându-mi-se în păr - mărturii ale nenumăratelor evenimente ce-i legau pe Aidan și Janie: la bal; la ceremonia de absolvire a liceului; la Cape Cod; la cină, când Aidan a împlinit treizeci ani; la party-ul surpriză pe care l-a organizat el când ea a fost promovată; la reuniunea de la terminarea liceului; câștigând o cupă la bowling; în vacanță în Jamaica, gătind împreună scoici în Cape Cod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
da, probabil. Dar n-ai nici un motiv de îngrijorare. Și asta n-a fost totul. După mai puțin de două săptămâni, într-o seară de vineri, eram acasă la Aidan, răsfoind meniuri cu comanda la domiciliu și făcând propuneri pentru cină. El își scotea cravata și, în același timp, își deschidea corespondența, când conținutul unuia din plicuri l-a tulburat. Am simțit asta din celălalt colț al camerei. Ce e? am întrebat, uitându-mă la scrisoarea pe care o ținea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
mai puțin de un an. Da, știu că știi totul despre asta, dar eu tocmai am realizat. Dar n-avea rost să-i spun nimic, era o poveste veche pentru toată lumea; o lăsaseră de mult în urmă. Mergeam să luăm cina în oraș, doar noi doi, iar ce m-a durut foarte tare a fost faptul că rareori făceam asta. Restaurantele erau pentru când voiam să petrecem o seară cu alte persoane, dar, când eram doar noi doi, cel mai probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
pot vindeca. Faceți-l bine, l-am rugat pe chirurg, un bărbat scund, bronzat. — Îmi pare rău, a spus. Probabil că nu va supraviețui. Am rămas cu gura deschisă. Poftim? Cu o jumătate de oră în urmă mergeam să luăm cina în oraș. Și acum bărbatul ăsta bronzat îmi spunea că „s-ar putea să nu supraviețuiască“. Și așa a fost. A murit foarte repede, după nici zece minute. Între timp, începuseră să mă doară mâna și fața. Simțeam o durere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
mare mi-s de casa mea, dar am un U-zi, un SUV și geamuri negre prin care nimic nu poți vedea. Nu plâng de dor că n-am cuptor. Am biștari, am prafuri tari, stau cu cocalari și-am comandat cina de la Balthazar. Ne-am petrecut seara inventând cântece despre cum New Yorkul era mult mai fain decât Irlanda și cum nu ne părea deloc rău că eram departe de ea. Peste marea înspumată. De obicei nu prea rimau, dar erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
îngrozită. Nu doar de gândul de a ieși în oraș, cât de ideea de a încerca să reconstituim una din serile noastre în patru. Ce-ar fi să trec pe la voi pe-acasă, am zis. — Dar întotdeauna ieșim să luăm cina, a zis el. Și mă gândisem că eu refuzam să accept realitatea. M-a tot hărțuit până am acceptat să trec de câteva ori pe la ei ca să-l țin de mână în timp ce plângea și depăna amintiri. În seara asta, însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
venerând zeița-mamă, mândre că balcoanele le atârnă până la buric. Când nu dansau în vreo poiană pe lună plină, aveau să se distreze pe seama bărbaților așa că, la întoarcerea în Boston, n-avea să-și mai vopsească firele cărunte sau să gătească cina pentru domnul Maddox. S-ar putea chiar să-și ia un Harley și să se radă în cap și să se alăture batalionului Dykes on Bikes 1 la parada Gay Pride. —Trebuie să închid, Dianne. Vorbim altă dată despre cenușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]