6,563 matches
-
început de aproape toți paleontologii. Este semnificativ că încă în 1985, într-un articol publicat în New York Times, formularea inițială a acestei ipoteze era privită cu multă neîncredere pe temeiul că evenimente terestre, cum ar fi activitatea vulcanilor, schimbări în climă sau schimbări ale nivelului mării, sunt cauzele cele mai probabile ale unor extincții în masă. Și totuși ipoteza catastrofistă a lui Alvarez, pe care Gould a susținut-o de la început pe temeiul acordului ei cu ideea echilibrelor punctuate, a primit
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și geologi, asupra istoriei vieții. Eldrege observă că recunoașterea acestui fapt a fost întârziată și de împrejurarea că o viziune dinamică asupra Pământului a fost dezvoltată abia aproximativ o sută de ani după apariția teoriei lui Darwin. Subaprecierea influenței schimbărilor climei, a compoziției solului, a delimitării apelor și uscatului, a catastrofelor naturale și a altor factori de acest fel, care a fost într-o anumită măsură justificată acum 150 de ani, îndeosebi la un cercetător atât de marcat de viziunea uniformitariană
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
în modificarea caracterelor viețuitoarelor. În acest sens este citată și o scrisoare din anul 1876: „Cea mai mare greșeală pe care am comis-o a fost de a nu fi ținut seama de acțiunea directă a mediului, adică a alimentației, climei etc., independent de acțiunea selecției naturale [...] Când, cu ani înainte, am scris Originea speciilor nu am putut aduna decât foarte puține probe ale acțiunii directe a mediului; astăzi există multe...“. Deși baza faptică a neolamarckismului a devenit cu trecerea timpului
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
privitoare la evoluția viitoare a speciilor. Pentru a înțelege de ce, va trebui să reflectăm asupra a ceea ce deosebește istoria vieții pe pământ, ca domeniu de cercetare, de obiectele cercetării în disciplinele experimentale. Într o anumită ambianță geologică, de relief, de climă, într-un anumit sistem ecologic, există nenumărate posibilități ca unii indivizi dintr o populație să obțină avantaje adaptative datorită unor variații întâmplătoare de caractere. Nu se poate anticipa care anume asemenea variații se vor produce efectiv și care anume vor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ele, acele caracteristici ale mediului abiotic și biotic care pot conferi valoare adaptativă acestor mutații. Așa cum au semnalat adesea cercetătorii evoluției, în regiuni din diferite continente sau pe insule situate la aceeași latitudine, în condiții de sol, relief și de climă asemănătoare, întâlnim specii foarte diferite. Este clar că multe specii dintr-o anumită regiune ar fi putut trăi în alte regiuni cu caracteristici asemănătoare. Nu putem, așadar, anticipa care sunt speciile ce vor putea lua naștere prin acțiunea principiului selecției
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
lui Nietzsche, când acesta afirm c moraliștii nu cunosc faptele morale decât grosolan, din extrase arbitrare, din prescurtri accidentale ca expresie a moralitții din apropierea lor. Mai mult decât atât, moraliștii deduc faptele morale din condiția lor, din spiritul epocii, al climei ori a regiunii, fiindc sunt imperfect informați asupra popoarelor, epocilor, tradițiilor, și fiindc nu se îngrijesc s se documenteze; ei nu-și pun adevratele probleme ale moralei, fiindc aceste probleme nu apar decât când comparm mai multe morale. Preluând observația
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
ani în urmă, ceea ce explică marea variabilitate a acestui tip de porumb pe teritoriul României. Mai trebuie remarcată și atenția deosebită manifestată de țăranii din țara noastră, acordată acestei plante, care au avut o contribuție importantă, alături de condițiile specifice de climă și sol a fiecărei zone, la formarea și diversificarea în numeroase forme locale de porumb, adaptate la aceste condiții. Aceasta explică extinderea într-un timp relativ scurt a porumbului, încât la un moment dat se cultivau în jur de 4
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
pierdere irecuperabilă a populațiilor și soiurilor vechi, locale românești, bine adaptate condițiilor variate pedo climatice din România. Asigurarea activității colectivelor de amelioratori din România, cu resurse genetice valoroase, care să răspundă cerințelor biologice ale viitoarelor creații si condițiilor variate de climă și sol ale României. Participarea României, la efortul internațional de colectare și conservare a resurselor genetice vegetale, prin colaborare și cooperare internațională, prin intermediul unor organisme special constituite (FAO, IBPRIĂ. Prioritatea acțiunilor de colectare, în așa fel încât prima urgență să
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
cândva pe aceste locuri. Sunt sigur că cei care vor veni după mine se vor Învrednici să aducă posterității mult mai multe informații despre acei oameni și aceste locuri. Așa cum ne prezentăm astăzi lumii, o datorăm atât factorilor fizici: rasă, climă, configurație geografică, cât și factorilor istorici și sociali. Factorul rasă nu poate fi invocat decât ca o curiozitate fiindcă În decursul mileniilor subrasele rasei albe s-au amestecat. Homo eurupens (nordicii), homo mediteranuslui. Ceilalți factori fizici au contribuit Însă la
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
reflexive, Închiși, interiorizați, concentrând totul În adâncurile lor lăuntrice, ceilalți proiectează totul În afară, sunt deschiși la impresiile clare și au o imaginație intensă. Frigul va adăuga forțe noi corpului, Îi vor da o mai mare energie fizică și morală. Clima intens toridă predispune la melancolie iar cea temperată la veselie. Dacă solul bogat și fertil predispune la lene și desfrâu, cel steril dezvoltă voința, spiritul de Întreprindere, aventura. La fel, limpezimea cerului, frumusețea luminii și vioiciunea culorilor va dezvolta simțul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Wintle, "construirea identității este un proces politic și este întotdeauna important să ne întrebăm cine promovează elementele de identitate colectivă, din ce motiv și cine se opune la ele"365. Acest lucru nu înseamnă că trebuie negată importanța pe care clima, mediul înconjurător, legăturile de sânge și rudenie le au în cadrul identității colective, ci că trebuie să "acceptăm că aceste daturi sunt doar câteva dintre elementele unui întreg complex pe care îl numim identitate colectivă, și rolul lor este de cele mai multe
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
vilbergraficus, un arbust dintr-o specie foarte rară. Era asemănător emphobului și avea ca și acesta spertigrame. Caleotrecratina ce creștea lîngă acesta se particulariza prin frunzele sale bicolore, roșii în anotimpul cald și verzi iarna. Ea aprecia în mod deosebit clima secetoasă. Elev de clasa a IV-a Comentariu: Scena este ușor dramatizată (duminică, două vizite). Cei doi îndrăgostiți, prin modul de exprimare, ignoră cunoștințele botanice (vocabular comun) arătînd doar preocuparea lor de moment (de unde descrierea expresivă care asociază metaforic tufișul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Cunoștea această cetate 30, colonie milesiană din secolul al VII-lea a. Chr., din scrierile lui Herodot, Strabo și Vergiliu. Impactul a fost deprimant 31, provocând poetului o depresie psihică 32, (Tristia III, 3, 1-14). Era obsedat de imagini negative: climă dură, vegetație săracă, hrană și apă insalubre, lipsă de medici, triburi războinice și, mai ales, de criza necomunicării în limba latină. Evident, toate sunt hiperbole într-un univers imaginar conceput de un spirit mediteranean 33. Istoria receptării poeziei de exil
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
își ispășește pedeapsa de exil. Așadar, el vrea din partea unei persoane competente, expertă în locurile și oamenii de acolo, o confirmare propriu-zisă a faptului că lamentările lui nu sunt inventate, ci reale 203. Astfel trec prin fața ochilor cititorului câteva incommoda: clima scitică, teroarea pe care i-o inspiră dușmanii care-l înconjoară pe poet cu săgețile lor otrăvite, cu cruzimea lor și inhumanitas, frigul intens care transformă până și marea în uscat... Și totuși, în mijlocul unei asemenea dezolări, sulmonezul încă mai
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
scrisori ex Ponto: I, VII și II, II278. Se poate spune că în epistola I, VII, ambiguitatea expresiei ovidiene atinge apogeul. Ovidiu declară că este singurul din familia lui Messalinus aruncat la capătul lumii, în condiții atât de vitrege de climă, civilizație și oameni 279. Dar totuși, poetul își dă seama ca afirmația de a fi "unul dintre ai săi" ar putea să nu fie împărtășită de Messalinus, care s-ar putea considera jignit. Urmează o primă răsturnare de situație: "deși
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
adus relegarea și nu exilul. În Tristele, III, III, poetul, bolnav, îi dictează unui scrib scrisoarea în care îi descrie soției, în tonuri emoționante, starea proastă de sănătate în care se află cu urmările firești asupra stării sufletești, condițiile de climă și de civilizație insuportabile, lipsa prietenilor care să-l consoleze și apăsătoarea depărtare de tot ce îi este drag. Acum, în momentele de tristețe, se gândește la ceea ce îi lipsește și, în primul rând, la soție. Poetul anticipează viziunea propriei
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
că aceasta să capete o importanță strategică crucială. Dezghețarea unei părți din Oceanul Arctic ar putea deschide posibilitatea exploatării zăcămintelor de petrol și gaz din nordul extrem și construirea unei infrastructuri de transport permanente, Rusia luptându-se de mulți ani cu climă nefavorabilă pentru a înainta în extragerea resurselor Kareliei și peninsulei Kamceatka. Uniunea Europeană a venit în întâmpinarea acestor schimbări prin dezvoltarea începând cu noiembrie 2008 a unei noi axe de priorități centrată pe cooperare în regiunea arctică.50 Au fost identificate
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
a numărat și Osama bin Laden; compania acestuia a construit șoselele folosite de armata sudaneză în lupta cu separatiștii din sud. Suprafața Sudanului este un sfert din cea a Statelor Unite; el se întinde de la țărmurile Mării Roșii până în centrul cu climă tropicală al continentului. Jumătatea nordică este săracă, iar locuitorii sunt în marea lor majoritate arabi musulmani. Sudul este și mai sărac, fiind locuit de negrii animiști și creștini, precum și de câțiva musulmani. Pământul fertil ar putea să hrănească cu ușurință
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
relief variază între 50-75 m în jumătatea nordică, scăzând considerabil în zona de contact a Depresiunii Vorona cu șesul Siretului până la 20m, pentru a crește apoi brusc în zona Dealul Mare la peste 250 m. (Tufescu V., 1977) I.2. Clima Datorită poziției geografice, comuna Vorona are un climat temperat continental, integrându-se în ținutul climatic al dealurilor înalte. În afară de poziția geografică și relief, clima văii Siretului ține și de alți factori, mai importanți fiind radiația solară și circulația generală a
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
crește apoi brusc în zona Dealul Mare la peste 250 m. (Tufescu V., 1977) I.2. Clima Datorită poziției geografice, comuna Vorona are un climat temperat continental, integrându-se în ținutul climatic al dealurilor înalte. În afară de poziția geografică și relief, clima văii Siretului ține și de alți factori, mai importanți fiind radiația solară și circulația generală a maselor de aer anticiclonale atlantice și direcția văii Siretului (N-S), care canalizează curenții de aer. Circulația generală a maselor de aer are impact
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
50C, insolație mai accentuată vara și umezeală relativ mai redusă decât în lunca Siretului. I.3. Solul Formarea solurilor din comuna Vorona a avut loc sub influența unui ansamblu de factori pedogenetici (de solificare) din care cei mai importanți sunt: clima; relieful; apa freatică și pedofreatică; rocile de solificare; vegetația; eluvierea-iluvierea; sărăturarea (salinizarea și alcalinizarea). Se diferențiază următoarele clase de sol: clasa cernisolurilor (soluri molice, cf. SRCS 1980), clasa luvisoluri (argiluvisoluri cf. SRCS 1980) cărora li se adaugă solurile intrazonale: clasa
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
două etape pentru efectuarea releveelor: o etapă pregătitoare (premergătoare), când se alege terenul, utilizând material cartografic la scară mare (1:5000 1:50.000), se analizează bibliografia referitoare la cadrul natural al regiunii de studiat (relief, substrat litologic, rețea hidrografică, climă, sol etc.). În această etapă se fac și unele reactualizări ale cunoștințelor privind metodologia studiului fitocenologic și se revăd unele cunoștințe floristice, mai ales la speciile greu de recunoscut. Se pregătesc materialele și aparatura necesare investigațiilor practice. etapa efectuării propriu-zise
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
aparține zonei pădurilor de stejar, care are o răspândire mai redusă în Câmpia Moldovei și Podișul Sucevei, la o altitudine 180 - 300 m. Substratul geologic este reprezentat prin marno - calcare, marne, gresii, luturi etc. Solurile sunt brune - eumezobazice și cenușii. Clima se caracterizează prin temperatura medie anuală de 7,5 - 9,50C, precipitații medii anuale de 525 - 650 mm și durata perioadei de vegetație de 170 - 180 zile. Unitatea fitosociologică principală este reprezentată de asociația Corylo avellanae - Carpinetum Chifu 1997, în
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
a celor mai rafinate produse ale culturii : operele de artă. La clasa a IV-a, în luna martie se poate aborda tema „Primăvara” dezvăluind la fiecare obiect de învățământ noi aspecte ale acesteia. La geografie, în pregătirea lecției „Vremea și clima” se elaborează fișe de observație a mersului temperaturii, precipitațiilor, fișe ce vor fi completate de elevi timp de o săptămână. În cadrul lecției se valorifică rezultatele înregistrate de elevi, stabilindu-se caracteristicile vremii în anotimpul de primăvară. Comparându-se rezultatele obținute
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
completate de elevi timp de o săptămână. În cadrul lecției se valorifică rezultatele înregistrate de elevi, stabilindu-se caracteristicile vremii în anotimpul de primăvară. Comparându-se rezultatele obținute cu trăsăturile vremii din celelalte anotimpuri se va ajunge la generalizare: noțiunea de climă temperată, căreia îi sunt specifice toate cele patru anotimpuri. Experiența de observare a mediului înconjurător poate continua în cadrul lecțiilor de științe despre „Comportamente de supravețuire la plante și animale”. Pornind de la schimbările vremii se observă comportamentul și transformările ciclice ale
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]