3,836 matches
-
de autorizația de construcție... Un colindător fantastic Încă de pe la orele 17, colindătorii s-au rărit pe strada Văleni, prichindeii și-au spus emoționați colinda și acum socoteau cît sînt de bogați. Constatau cu bucurie că, indiferent de împotmolirile în cîntarea colindelor, gazdele erau constant generoase și darul era invers proporțional cu vîrsta colindătorului. Unii părinți așteptau în stradă viteazul urmaș, purtător de gene și punte sigură spre eternitate a familiei. Erau atenți, cu urechile ciulite, gata să mai facă o repetiție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
panică în căpușorul cu ochi superbi. Hai, spune-ne ce știi. Încerc să-l ajut: Steaua sus răsare... Nu asta. Scociorăsc în memorie altă colindă, dar omulețul face semn cu căpușorul că n-am nimerit-o. Iau la rînd toate colindele pe care le știu, dar primesc imediat negația. Puțin obosit, mă stropșesc ponderat: Dar care, bre? Am plecat la colindat... Da? Da. Atunci să-i dăm drumul. Micul omuleț colindă și, culmea, nu se împotmolește deloc. Dacă el m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
primesc imediat negația. Puțin obosit, mă stropșesc ponderat: Dar care, bre? Am plecat la colindat... Da? Da. Atunci să-i dăm drumul. Micul omuleț colindă și, culmea, nu se împotmolește deloc. Dacă el m-a fiert cu atîtea încercări de colinde, în fond de ce să nu-l fierb și eu. Cu ce te servesc? Cu ce vreți. Un pahar de vin? Da. Cum?! întreb boldind ochii. Roșu. Rămîn fără replică. Căutăm un sirop de cireșe și încercăm să-l păcălim. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a formațiilor corale, a dansurilor populare, a formațiilor de teatru. Istoria era trăită intens prin comemorarea evenimentelor istorice (24 ianuarie, 10 maiZiua Eroilor), evenimente care vibrau în sufletele auditoriului prin programele artistice prezentate. Tradițiile populare locale prezentate în cadrul programelor artistice, colindele, plugușorul, jocul ursului, a călușilor, capra, prezența lui Moș Crăciun aducea multă bucurie, căldură și emoție în sufletul fiecărui copil. Programele artistice se bucurau de admirația publicului asistat prin felul cum erau întocmite și executate. Calitățile vocale, cultura muzicală au
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
patriotism, urmate de un program artistic care creau momente de înălțare sufletească pentru toți participanții. Serbarea pomului de iarnă și a Anului Nou cuprindea obiceiuri tradiționale locale precum plugușorul, fiecare regăsindu-se în versurile compuse de însăși învățătorul Ioan Marcu, colinde, sorcove. Moș Crăciun (ulterior “reciclat” și rebotezat de tovarăși Moș Gerilă) era nelipsit, ascultându-i pe micii școlari care, cu emoție în glas îi recitau poezii, dansau și cântau, fiind apoi răsplătiți cu daruri. Dar și în cursul anului școlar
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
mai ales bucurie, multă bucurie. Primele semne ale marii sărbători de iarnă se arată încă de pe la Sfântul Nicolae, când feciorii încep să și organizeze ceata, când cei mici adunați în grupuri pot fi auziți repetând cântece de stea sau diverse colinde de divină frumusețe. Încă din ajunul Crăciunului, copiii sub 14 ani se strângeau imediat ce începea a se lumina de ziuă undeva în mijlocul satului, de regulă în curtea școlii, pentru ca la semnalul unuia mai răsărit dintre ei să pornească spre casele
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în mijlocul satului, de regulă în curtea școlii, pentru ca la semnalul unuia mai răsărit dintre ei să pornească spre casele gospodarilor și să anunțe veseli, vestea Nașterii Mântuitorului : «Bună dimineața lui Crăciun». Intrau în curțile acestora și cântau cele mai frumoase colinde auzite vreodată pe această planetă. E drept că multe erau cunoscute prin mai toate zonele țării, dar unele dintre ele erau specifice satului nostru, erau ale noastre. Pe la casele la care știau ei că dincolo de fereastră se află câteo codană
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ieși pân-afară. Dă-ne un covrig Că murim de frig ! Bucuroși gospodarii le ieșeau în întâmpinare și le dăruiau cu multă larghețe nuci, mere, struți, bani, bomboane, covrigi și câte altele. Copiii cântau la fereastra gospodarului unu sau două colinde dintr-un repertoriu foarte bogat, din care nu lipseau : «O ce veste minunată», «Trei păstori», «Domn, Domn să nălțăm», «Nașterea Ta Christoase». Dar dintre multele colinde frumos interpretate de copiii de altă dată ai satului nostru, noi vom reda numai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
bani, bomboane, covrigi și câte altele. Copiii cântau la fereastra gospodarului unu sau două colinde dintr-un repertoriu foarte bogat, din care nu lipseau : «O ce veste minunată», «Trei păstori», «Domn, Domn să nălțăm», «Nașterea Ta Christoase». Dar dintre multele colinde frumos interpretate de copiii de altă dată ai satului nostru, noi vom reda numai căteva și numai din cele cântate îndeosebi aci la noi: Raze albe de lumină Azi e ziua ca să vină Fiul Sfânt Dumnezeiesc, Raze albe de lumină
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
unui așa zis crâșmar, în fond un alt membru al cetei care are condiția și capacitatea să gestioneze toate bunurile materiale, mai puțin bănești ale asociației astfel constituite. Ceata trebuie să angajeze o gazdă la care se strâng în vederea repetării colindelor, pregătirii repertoriului pe care-l vor interpreta atunci când vor merge în casele oamenilor. Rersursele materiale ale cetei sunt constituite din contravaloarea a doi stânjeni de lemne pe care primarul satului le aprobă acestora din pădurea comunală. Tinerii trebuie pentru aceasta
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
gazdei. Despărțirea feciorilor la spartul Cetei se făcea, după ce toate conturile erau închise, tot la un pahar de beutură, aceștia urânduși ca și anul viitor să fie sănătoși ca acum, ca s-o poată lua din nou de la început. 3. Colindele cetei Ceata pleacă cu colinda în ajunul Crăciunului la ora unu din amiază și începe cu casa preotului, ca să treacă apoi pe la celelalte notabilități ale satului, primar, notar, jandarm, învățători, boltași, brigadieri silvici, etc. Numai după acea lua la rând
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ajunul Crăciunului la ora unu din amiază și începe cu casa preotului, ca să treacă apoi pe la celelalte notabilități ale satului, primar, notar, jandarm, învățători, boltași, brigadieri silvici, etc. Numai după acea lua la rând și restul satului. Pentru interpretarea celor mai multe colinde, ceata se împarte în două grupe, cântarea o încep cei din prima grupă; cînd au ajuns cu versul la jumătate, intră cei din grupa a doua cu versul al doilea, suprapunându-se pe adoua jumătate versului celor din grupa-ntâia
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
jumătate, intră cei din grupa a doua cu versul al doilea, suprapunându-se pe adoua jumătate versului celor din grupa-ntâia, cântecul întreg cântându-se în felul acesta, obținându-se un efect muzical foarte plăcut, mult apreciat de ascultători. Numărul colindelor celor două cete, din Streza, respectiv din Oprea este foarte mare. Economia lucrării de față nu ne permite a le însera aci pe toate, de aceea noi am ales numai câteva pentru cititor. Întregul repertoriu poate constitui pentru cercetătorii folclorului
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
aci pe toate, de aceea noi am ales numai câteva pentru cititor. Întregul repertoriu poate constitui pentru cercetătorii folclorului zonei, un vast material ce ar putea face obiectul unor viitoare studii de specialitate. Prezentăm așa dar, în continuare câteva frumoase colinde ale celor două cete din cele două sate gemene. Mai întâi colinde auzite în Streza. În ia sară-i sară mare. grupa 1. în ia sară-i sară mare, o Domnului nostru, Că-i pe sara de Ajun. grupa 2
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Întregul repertoriu poate constitui pentru cercetătorii folclorului zonei, un vast material ce ar putea face obiectul unor viitoare studii de specialitate. Prezentăm așa dar, în continuare câteva frumoase colinde ale celor două cete din cele două sate gemene. Mai întâi colinde auzite în Streza. În ia sară-i sară mare. grupa 1. în ia sară-i sară mare, o Domnului nostru, Că-i pe sara de Ajun. grupa 2. Mâine-i ziua de Crăciun, o Domnului nostru, De când Domnu’ s o
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Saltă-n poartă nu departe, hei ler, flori de măr. Să te veseli ( Lină) dalbă, hei ler, flori de măr Să crești mare și frumoasă. La acele vremuri, Ceata de feciori din Streza mai cânta la casele gazdelor și alte colinde precum : «Colinda Livezilor» care se cântă numai afară la geamul caselor în care sunt fete, «D-ale cui s-aceste case», «în cea casă-n cornu mesii» ce se cântă numai în casele în care ceata e invitată înăuntru la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
oi multe și care are măcar o fată și un fecior, «Cunună Sfântă, domn din Ceriu», «Scoală domn bun» care se cântă la fereastra gazdei, numai după miezul nopții, «Florile-s dalbe» care de asemenea se cântă numai la fereastră. Colindele cetelor de feciori din Oprea au fost culese de noi încă din anii 1970 de la Filimon Gheța n.1907, Gheorghe Grecu n. 1914 și Gheorghe Grovu n. 1914. Din lista lor foarte lungă, tot din motive de lipsă de spațiu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
că ți-oi dară Tot grâu roșu vânturatu, Cu ferdela-amăsuratu, De-adăpat te-oi adăpa Cu vin roșu strecuratu Cu veadra amăsuratu. Să fii june sănătosu, Să crești mare și frumosu. În înscrisurile feciorilor din Oprea găsim încă alte multe colinde, adevărate bijuterii ale creației populare locale, din care ne mulțumim să amintim numai căteva titluri : «Ajunul», «Sara-i mare», «Boerii s-o adormitu», »Scoală, scoală tu domn bun», «Maria lui Crai», «Nu te fată, spăimântară», «Pe seninul ceriului», «A Frâncului
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
-i scump, așa gândesc nepoții mei. Pe pământ nu mai avem ce face nici cu banii, nici cu averea, decât pentru ei. Eu vă trimit o fotografie cu frumosul meu soțior care a împlinit 13 ani de la deces, cântece de colind ce se cântau pe timpul copilăriei mele, și din toată inima și dragostea mea, ne scrie Adriana. Trei crai Trei crai de la răsărit Cu stea-au călătorit Și au mers cum li s-a spus Ca să-l vadă pe Isus. Pe
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
rece a venit deodată, aducând gerul. Vântul se mai potolise, dar gerul îți crăpa obrajii. Se intra într-o iarnă deosebit de geroasă și aspră, „cum n-au mai fost multe”, cum spuneau sătenii. Au sosit și sărbătorile de iarnă... Cu colindele Crăciunului, corul seminariștilor, câți mai rămaseseră, după ce o parte au plecat să și caute familiile , i-au emoționat până la lacrimi.. pe săteni. Dar, marea surpriză... a urmat în noaptea de Anul Nou, când am pregătit „urătura”, buhaiul, harapnicele, toba, clopoțeii
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de la distrugere. Prima localitate cercetată a fost Alexandrovka unde cercetătorii au rămas surprinși constatând că după un secol și jumătate de viețuire În mediul slav mai erau săteni care Își păstrau graiul, ei și familiile lor. Nu au uitat doinele, colindele, orații de nuntă, descântece, etc. În timpul studiului, la toată opresiunea autorităților locale se mai adăuga și frica de formațiunile militare germane dizlocate În satele cucerite. Impresionantă era sărăcia satelor; fără nici o construcție În jurul caselor sărăcăcioase și nici o amenajare de anexe
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Magdelaine des Albis, Anglis-sur l’Anglin, Pech Merle, Hochlenstein). În una dintre aceste două relaționări, găsim divinitatea reprezentată și pe ceramica eneolitică, la Bilcze Zlote, Podei-Târgu Ocna, Brânzeni. Divinitatea poate fi considerată și protectoare a intregii vieți, căci, într-un colind de la Mironeasa, jud. Iași, Maica Domnului apare în asociere cu berbecul: “Berbecelu cel mai mare // Cu cornițele di-alamă // Și-n vârvu cornițelor // Șade Maica Domnului” (I.H. Ciubotaru, 2005, p. 49). În această circumstanță, credem că atât coarnele bizonului, cât și
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
nu calci niciodată pe pragul bisericii”, mai apuc să aud, înainte de a mă îndrepta iarăși spre locul derulării pelerinajului. Numai că, surpriză, acesta aproape s-a sfârșit. Camionul încărcat cu gardurile Jandarmeriei face manevre încete, greoaie, pe pietrișul din curte. Colinde de Crăciun răsună molcom în aer, din boxele reglate acum la un nivel acceptabil. Oamenii care au mai rămas parcă nu se îndură să plece acasă, bâjbâie haotic printre brazii centenari din curtea largă. Tarabele comercianților se închid una câte
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Isus, dar la îmbinarea semnelor zodiacale a Peștilor cu Berbecul. Temele sale au stat la baza profețiilor lui Christian Rosenkreutz, rosicrucienii calculând moartea sa la 1484 și descoperirea mormântului său în 1604, deci la distanța a două conjuncții importante 313. Colindele din seara de Crăciun ale tradiției române permit trecerea în revistă a unor eroi legendari, adesea asimilați sfinților, dar colindătorii poartă straie ornate cu soarele și luna și descriu lupte între ființe imaginare aflate în paradis și care regenerează în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
În Ajun de Crăciun, copiii au organizat o serbare cu obiceiurile tradiționale românești. Raț, normalist la Deva în ultimul an, a vorbit despre frumoasele datini și obiceiuri tradiționale românești legate de Nașterea Domnului Iisus Hristos și Anul Nou. Au urmat colinde și recitări. Milițienii asistau la ferestre, desfătându-se și ei cu jocul Caprei, al Călușarilor și Brezei. Ziua Crăciunului s-a scurs cu o bucurie potolită, fiecare purtând în suflet amintiri de lumină din viața de familie, ca în versurile
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]