8,996 matches
-
individualiste tind spre valori și comportamente idiocentrice, în timp ce culturile colectiviste promovează comportamente și atitudini alocentrice. Forgas și Bond (1985) au demonstrat existența unei asemenea tendințe, comparînd percepția subiectivă a evenimentelor sociale în două culturi diferite; a rezultat că australienii valorizau competitivitatea, încrederea în sine și libertatea, în timp ce chinezii promovau sentimentul unității, disponibilitatea socială și acceptarea autorității. Studiile lui Ratner și Hui (2003) în Asia au evidențiat asociația între colectivism și asumarea responsabilității printre subiecții chinezi, nu și printre cei americani, iar
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nivel individual. Corespondenții la nivel individual ai individualismului și colectivismului sînt, așa cum s-a precizat anterior, idiocentrismul și alocentrismul (Triandis, Suh, 2002, p. 140). Idiocentrismul și alocentrismul sînt atribute ale personalității, adesea ortogonale unul altuia. Idiocentrismul subliniază încrederea în sine, competitivitatea, unicitatea, hedonismul și distanța emoțională față de in grup. Alocentrismul se definește prin interdependență, sociabilitate, integritate familială, considerarea nevoilor și dorințelor membrilor grupului de apartenență, sentimentul de apropiere în relațiile cu ceilalți membri ai grupului. Este posibil ca un individ să
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
in-grupului). 8.3.2. Australia Țara din emisfera sudică este considerată alături de SUA și Canada un etalon al individualismului (Darwish, Huber, 2003, p. 48). în studiul lui Kagitcibasi și Berry (1989), australienii se evidențiază ca individualiști, apreciind în mod deosebit competitivitatea, încrederea în sine și libertatea. 8.3.3. Rusia Studii recente plasează Rusia între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare în ce privește individualismul, asemănător observațiilor lui G. Hofstede (1994, p. 53). De exemplu, în studiul realizat de către Naumov și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
identifică cu calitatea de "a fi chinezi" (tradiționali) atribuie mai mare importanță valorilor confucianiste (precum onoarea, respectul colectiv) decît subiecții similari din Hong Kong. Chinezii consideră importante sentimentele de comuniune, utilitatea socială și acceptarea autorității, spre deosebire de australieni, de exemplu, care apreciază competitivitatea, încrederea în sine și libertatea (Kagitcibasi, Berry, 1989; Darwish, Huber, 2003). Aceste observații sînt în concordanță cu rezultatele cercetărilor lui Singh și colaboratorii (1962, apud Darwish, Huber, 2003, p. 49): din trei loturi examinate (americani, indieni și chinezi), chinezii au
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
concluzia că în culturile colectiviste este preferată egalitatea, în timp ce în cele individualiste este preferată echitatea. Distribuirea egală a resurselor este asociată cu solidaritatea, armonia și coeziunea și se potrivește cu valorile indivizilor din culturile colectiviste. Echitatea este compatibilă cu productivitatea, competitivitatea și cîștigul personal și se asociază cu valorile subiecților din culturile individualiste. Referitor la comportament, Triandis și Suh (2002, p. 144) rezumă diferențele majore dintre culturile individualiste și cele colectiviste. Următoarele tendințe se arată a fi cele mai importante în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
caracterizează normele sociale. 8.9.2. Masculinitate-feminitate (M/F) Dimensiunea se referă deopotrivă la măsura în care societățile încurajează sau descurajează modelul rolului masculin de realizare, control și putere, precum și felul în care culturile urmăresc realizarea scopurilor sinelui și promovarea competitivității. Culturile masculine pun accentul pe comportamentul tipic masculin și pe diferențierea dintre sexe, iar valorile dominante sînt succesul, banii, competiția, performanța. între rolurile de gen există diferențe vizibile: bărbații "trebuie" să fie asertivi, centrați pe cîștigul material, iar femeile modeste
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
modeste, "la locul lor", tandre și preocupate de calitatea vieții. Accentul este pus, în primul caz, pe echitate, competiție și performanță. Culturile feminine, dimpotrivă, nu accentuează diferența dintre sexe, rolurile de gen sînt mai fluide și valorizează precumpănitor cooperarea în defavoarea competitivității, apreciind egalitatea între sexe, preocuparea pentru mediu, calitatea vieții și grija pentru cei slabi. Tonul dominant îl dau aici valori precum egalitatea și solidaritatea, modestia. O consecință importantă a valorii culturale de feminitate este aceea că furnizarea suportului emoțional este
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
stereotipurilor de gen tradiționale, evidențiate în întreaga literatură de specialitate din anii '60 și până la începutul anilor '809, au fost însă completate în timp cu altele, neutre la gen (perseverența, asertivitatea, felul de fi direct etc.) sau chiar masculine (autonomie, competitivitate, tendința spre activism și autonomie). Am acceptat toate aceste trăsături ca fiind în mod firesc ale mele, ca parte a identității mele de gen și psihosociale. Pe o axa a masculinității-feminității al cărei mijloc este punctat de androginia psihologică, cu
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și Italia, țări în principal producătoare de vinuri. Această organizare constituie în cadrul politicii agricole comune (sau PAC) un sector în întregime aparte. Protecția vizavi de vinurile extracomunitare nu pare să pună probleme majore în măsura în care aceste vinuri nu au manifestat o competitivitate foarte puternică. Exporturile de vin de calitate european s-au dezvoltat fără ajutor comunitar. Problema este una intraeuropeană: cea a gerării funcționării liberei circulații a produselor pe o piață unde, odată trecuți primii ani euforici (1970-1972), ies la iveală dezechilibre
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
CIOLAC, MARINA, La conscience communicative des élèves; une tentative d’approche sociolinguistique, în: RRL, 27, nr. 5, 1982, p. 397-408. [76] COMAN, ȘORA, Limba și literatura română ca fundament al instrucției și educației. Concursuri școlare - întreceri stimulative ale competențelor și competitivității, în România liberă, an 47, nr. 13796, 16 martie, 1982, p.2. [77] COMĂNESCU, IOAN; POP, ALEXANDRINA, îndreptar pentru predarea ortografiei în gimnaziu [de Melente Nica și Silvius Curteanu, Buc., 1980], Familia, 18, nr. 2, 1982, 15. [78] CONSTANTIN, NICU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
zona idealului. * Speranța de viață a bărbaților, mai mică decât cea a femeilor, ar putea fi datorată și faptului că traiul în societate este mai stresant pentru bărbați, presupunând mai multe constrângeri, forțând la mai mult autocontrol, solicitând o continuă competitivitate; într-un cuvânt, fiind mai ne-natural, cu un grad de opoziție mai mare față de biologicul propriu. * Valorile oricărui tip de societate evidențiază unul din multele aranjamente axiologice posibile. Nivelul credinței noastre în ele dă seama de gradul de aderență
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Alinierea prețurilor la energie va induce o serie de efecte favorabile în plan economic, concretizate în: - Diminuarea pierderilor și trecerea pe profit a unităților economice din sfera producției de energie; - Reducerea consumului energetic pe unitatea de produs și, totodată, creșterea competitivității multora dintre produsele românești la export; - Diminuarea semnificativă a volumului arieratelor, în special pe relația dintre producătorii și beneficiarii de energie; - Restructurarea sectorului real din economie. D. Inițiative în domeniul politicii agricole Guvernul consideră că sunt necesare măsuri pentru dezvoltarea
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
și pieței creditului, de fiecare dată autoritățile evitând să accepte cursul pieței. I.4. Situația socială Politicile sociale în perioada de tranziție au constituit un eșec, atât datorită deteriorării reformei economice de la sensul primordial - adaptarea rapidă și în condițiile de competitivitate a economiei la exigențele mecanismelor pieții - cît și datorită modului defectuos de concepere a reformei sociale prin formarea unei legislații de tip "reactiv" lipsită de viziune strategică având o clasă componentă demagogica. Totodată, intirzierea în luarea deciziei politice și legislative
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
și realist al cursului de schimb; * evitarea intervențiilor pe piața valutară. Se va adopta o administrare prudență a datoriei publice interne și externe. Guvernul va duce o politică de deschidere a economiei spre exterior. Se urmărește creșterea exportului prin întărirea competitivității producțiilor naționale, stimularea penetrării piețelor externe, în special ale SUA și ale Uniunii Europene, deja deschise României, utilizarea eficientă a resurselor disponibile în economie. Prin măsurile de politică economică se are în vedere creșterea mai rapidă a exportului decît a
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
firmele de stat. 3. Politici comerciale Guvernul consideră că necesitatea și posibilitatea unor modificări structurale ale cererii și ofertei agregate impun, de urgență, amplificarea deschiderii spre exterior a economiei românești, ceea ce va influența pozitiv performanțele acesteia. Guvernul va stimula sporirea competitivității internaționale a produselor și serviciilor românești, în primul rînd prin reducerea intensității consumului de factori de productie pe unitatea de producție și, abia în al doilea rînd, prin politică cursului de schimb. Un rol însemnat în creșterea competitivității internaționale a
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
stimula sporirea competitivității internaționale a produselor și serviciilor românești, în primul rînd prin reducerea intensității consumului de factori de productie pe unitatea de producție și, abia în al doilea rînd, prin politică cursului de schimb. Un rol însemnat în creșterea competitivității internaționale a producției naționale îl va avea reducerea intensității energetice a acesteia. Orientarea spre exterior a economiei naționale presupune adincirea reformelor privind liberalizarea atât a importului, cît și a exportului. 1. Liberalizarea importului Guvernul consideră că cele mai importante măsuri
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
capital; stimularea apariției și dezvoltării de fonduri mutuale și societăți de investiții; măsuri pentru concentrarea acționariatului; transformarea FPP-urilor; desființarea FPS până în august 1998. Restructurarea întreprinderilor Privatizarea este strîns legată de restructurarea întreprinderii, prin această din urmă asigurindu-se însănătoșirea și competitivitatea producției naționale, modernizarea tehnologiilor, îmbunătățirea performanțelor economice ale întreprinderilor, si pe aceste baze, sporirea salariilor și a veniturilor. În România, restructurarea întreprinderii a fost mult prea mult amînată, costurile acesteia marindu-se în plan social. Datorită acestor implicații sociale. Guvernul
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
mecanismele și institu��iile pieței, atât în sfera organizării producătorilor (cooperative, sindicate, asociații profesionale), cît și în sfera organizării serviciilor. Agricultură va fi din ce in ce mai antrenată în filierele agroalimentare. Susținerea agricultorilor privați va avea în vedere, în mod special, performanța și competitivitatea. Obiectivul strategic al securității alimentare va fi susținut de performanțele economiei agroalimentare. Politicile de echitate și de susținere a consumatorilor ce fac parte din categorii sociale defavorizate urmează să fie susținute prin politica socială desfășurată de Guvern. Obiectivele politicilor agricole
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
produse agricole strategice prin creare unui sistem de fonduri tampon. - Diminuarea substanțială a finanțării centralizate a producției agricole și asigurarea mecanismelor adecvate, care vor stimula finanțarea cu resurse reale, preponderent atrase din sectorul privat intern și extern în condiții de competitivitate. - Asigurarea unei integrări corespunzătoare pe fluxul finanțare-producție-comercializare, pe baze private, prin instituirea mecanismelor stimulative necesare. Aceasta nu înseamnă eliminarea integratorilor de stat din sistem, nici acordarea subvențiilor sau renunțarea, într-o formă sau alta, la privatizare, la demonopolizarea și stimularea
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
B. Integrarea în Uniunea Europeană Politică de integrare europeană va evolua pe baza Acordului de Asociere a României la Uniunea Europeană. Guvernul va grăbi procesul de restructurare și de aderare, conform marilor sale opțiuni: consolidarea democrației, a statului de drept și dezvoltarea competitivității economice. Guvernul va acționa de asemenea pentru a asigura: - accelerarea procesului de armonizare a legislației românești cu cea comunitară și aplicarea ei. O atenție particulară se va acorda liberei concurente; - încurajarea schimburilor economice pe baza liberalizării comerciale asigurate prin Acordul
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
fi inserata strategiei generale privind industria și cercetarea; * sectorul industriei pentru apărare va fi restructurat pentru a corespunde contextului strategic, posibilităților și necesităților reale ale României, precum și, în funcție de performanțele tehnologice ale agenților economic și caracteristicile tehnico-tactice ale produselor acestora; * realizarea competitivității este unul din obiectivele fundamentale ale restructurării sectorului industriei de apărare, exigenta impusă atât de cerințele armatei privind calitatea și performanțele armamentului și tehnicii de luptă, cît și de caracteristicile actuale ale pieței internaționale de echipamente militare; * programul de restructurare
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
acestora și cu caracteristicile specifice amenajărilor din domeniul turismului, aliniate la standardele interne și internaționale; ... b) valorificarea și protecția patrimoniului turistic prin dezvoltarea unui turism durabil și calitativ, în concordanță cu strategia și cu programul național din domeniu; ... c) creșterea competitivității ofertei turistice românești, ținând seama de criteriile de performanță specifice construcțiilor cu destinație turistică. ... 1.2. Avizul de specialitate al Ministerului Turismului precede și constituie o condiție a eliberării autorizației de constituire/desființare pentru obiectivele din domeniul turismului, potrivit precizărilor
HOTĂRÎRE Nr. 31 din 24 ianuarie 1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentaţiilor de urbanism privind zone şi staţiuni turistice şi a documentaţiilor tehnice privind construcţii din domeniul turismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114163_a_115492]
-
acțiuni privind activitatea sportivă și de tineret", Secretariatul General al Guvernului poate efectua cheltuieli în limita sumei de 1.557,0 milioane lei prin instituții, asociații sau alte persoane juridice, pe bază de selecție a ofertelor, cu respectarea criteriilor de competitivitate. ... (6) Modul de repartizare și de utilizare a sumelor destinate acțiunilor prevăzute în prezentul articol se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Secretariatul General al Guvernului, la propunerea Departamentului Informațiilor Publice, Consiliului pentru Minoritățile Naționale, Comitetului Permanent al Congresului
LEGE Nr. 29 din 6 mai 1996 privind bugetul de stat pe anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114140_a_115469]
-
12 Licitația publică deschisă cu preselecție este licitația organizată în două etape distincte: în prima etapă participa toți ofertanții interesați și care răspund anunțului publicitar, iar în a doua etapă participa numai ofertanții selecționați de comisia de licitație pe baza competitivității lor. Această procedură se aplică pentru bunurile și serviciile la care persoană juridică achizitoare dorește să selecționeze în prealabil ofertanții competenți și potențiali, scopul primei etape constituindu-l întocmirea listei ofertanților selecționați. Articolul 2.13 Licitația publică restrânsă este licitația
HOTĂRÂREA 63 din 22 februarie 1994 (REGULAMENT *** Republicat) privind organizarea licitaţiilor pentru achiziţiile publice de bunuri şi de servicii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110293_a_111622]
-
12 Licitația publică deschisă cu preselecție este licitația organizată în două etape distincte: în prima etapă participa toți ofertanții interesați și care răspund anunțului publicitar, iar în a doua etapă participa numai ofertanții selecționați de comisia de licitație pe baza competitivității lor. Această procedură se aplică pentru bunurile și serviciile la care persoană juridică achizitoare dorește să selecționeze în prealabil ofertanții competenți și potențiali, scopul primei etape constituindu-l întocmirea listei ofertanților selecționați. Articolul 2.13 Licitația publică restrânsă este licitația
HOTĂRÂREA 63 din 22 februarie 1994 (REGULAMENT *** Republicat) privind organizarea licitaţiilor pentru achiziţiile publice de bunuri şi de servicii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110292_a_111621]