7,605 matches
-
neputință se naște din faptul că lucrurile însele, printr-o teribilă răsucire, prin așezarea lor stranie, îmi ascund soluția? Dispunerea lor, sau poate imprevizibilul devenirii lor, generează neputința hotărârii mele. Nehotărârea existențială nu e de aceea o nehotărâre psihologică, carență comportamentală izvorâtă dintr-un caracter indecis. Ea este mai degrabă o criză provocată de starea lumii. Este nevoie ca mai întîi ceva să se strice în ordinea lucrurilor, ca acestea să ajungă prost întocmite, încîlcite, de necuprins cu mintea: este nevoie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
elementul dinamic al scenariului peratologic în momentul nașterii lui. Această marcă a începutului va rămâne o constantă în universul spiritualității eline, pe care o vom regăsi deopotrivă în gândirea cosmologică a presocraticilor, în conceptul aristotelic de prudență (phronesis), ca modalitate comportamentală care face din cunoașterea limitelor proprii un reper existențial suprem 1, sau în tragicul elin, pe care vom încerca să-l explicăm printr-un exces în cultivarea limitei și nu în contestarea ei2. Oare greșim cu ceva sau exagerăm în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o formă de protest. Intri în tăcere atunci când în jurul tău se vorbește prea mult și indemn. A nu tăcea înseamnă acum a participa la conjurația imoralității cuvântului. 5. În sfârșit, "a învăța să taci" poate fi înțeles ca un corectiv comportamental bazat pe experiența negativă a efectelor vorbirii. Tăcerea devine astfel expresia înțelepciunii dobândite traduse ca prudență. În condiții de patologie culturală, tot ce este context polisemic este preventiv suprimat. Instanța "supervizoare" nu mai face efortul fixării sensului; de îndată ce discursul prezintă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în apropierea pădurii. Sunt indicii să se poată considera că stăpânii moșiei Umbrărești au dat dovadă de un plus de bunăvoință față de robii lor, situație care va fi devenit obicei, astfel că, vrând-nevrând, înnoirile de stăpâni trebuia să urmeze linia comportamentală a înaintașilor. Noi credem că primii stăpâni, ce au manifestat înțelegere umană față de supușii lor de aici, au fost boierii Costăchești, urmați de Gavril Conachi și de nora sa, Elinco Manu. Din această situație nu trebuie să se înțeleagă cumva
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
subiectului in Walker, Colvin, Ramsey, 1995, p. 362; Coie et al., 1993). Aceste metode diferite nu măsoară același lucru: numărul victimelor (copii sau adulți), numărul agresorilor (elevi și, în puține studii, adulți), numărul copiilor și adolescenți cu risc de tulburări comportamentale. Unele măsoară, în plus, factori legați mai direct de context, de exemplu climatul școlar. Este perfect posibil ca aceste măsurători diferite să prezinte roluri sociale și sensuri diferite ale "violenței", al cărei "diagnostic" ar necesita acțiuni ele însele foarte diferite
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
probabilitatea cea mai mare de a dezvolta tulburări), această abordare arată non-fatalitatea acestei vulnerabilități, demonstrează reziliența. În orice caz, potrivit aceluiași Rutter (loc. cit.), prezența unui singur factor nu mărește probabilitatea unor probleme ulterioare. Pentru el, probabilitatea problemelor emotive și comportamentale crește considerabil odată cu asocierea mai multor factori de risc. De exemplu, un copil care trăiește într-un cartier defavorizat nu are un risc de vulnerabilitate mai mare decât al altui copil, decât dacă se cumulează alte probleme, în relațiile parentale
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
tabere de reeducare prin ordine militară pentru tineri cu probleme grave, sunt considerate ineficace. Tabelul 30. Strategii de prevenire a violenței juvenile Strategii eficace Strategii ineficace Prevenție primară: pentru populațiile generale de tineri Dezvoltarea competențelor Stimularea pozitivă a comportamentelor Tehnici comportamentale pentru gestionarea clasei Eficientizarea unității școlare (planificare, capacitate de a susține și implanta schimbări pozitive) Programe școlare progresive Învățare cooperativă Program de dezvoltare juvenilă pozitivă Consiliere de către colegi Mediere de către colegi Modelul colegilor Non-promovarea reușitei Prevenție secundară: pentru copiii cu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
alte strategii de control (ex.: declararea obligatorie a posesiei unei arme) Tentative de a "redirija" comportamentul juvenil Schimbarea normelor în grupul de colegi Prevenție terțiară: pentru tinerii violenți sau delincvenți Dobândirea unor perspective sociale, asigurarea unui rol Intervenție multimodală Intervenții comportamentale Antrenarea competențelor Terapie familială (terapie sistemică) Servicii sociale de proximitate Tabere de reeducare (boot camps) Programe cu adăpostire Tratarea mediului social Consiliere individuală Sursa: după US Surgeon General (2004). Programele eficace sunt sunt, în general, bazate pe încurajare, nu pe
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
altfel. 7. Personalul s-a angajat să susțină intervenția pe termen lung și să supravegheze, să sprijine, să antreneze, să verifice și să ofere "injecții de imbold" (booster shots) ori de câte ori este necesar pentru a menține câștigurile obținute, progresele în plan comportamental. 8. Personalul beneficiază de formare și retroacțiune regulată în legătură cu eficacitatea implantării intervențiilor. 9. Este stabilit și aplicat un sistem de măsurare și monitorizare a eficacității intervențiilor". De notat că, în această concepție fidelă abordării prin factori de risc, regăsim o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
la nivelul școlii sau a curriculumului de rezolvare a conflictelor este foarte recentă. Ceea ce nu înseamnă că ele nu sunt eficace", dimpotrivă, după cum am văzut în sinteza lui Gottfredson (tabelul 30). Un alt efect pervers al centrării pe ample programe comportamentale individualizate este, paradoxal, tendința de a promova programe greoaie, care împiedică improvizația de teren, "cusătura de mână" de care echipele au atâta nevoie. De aceea este mai greu pentru echipele educative să adopte asemenea programe și, de foarte multe ori
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de elev și, fără îndoială, de cea de copil nu are nevoie de programe și regulamente oficiale. Această învățare n-are de-a face cu iluzia unei morale raționale și explicite, ci depinde de un ansamblu de coduri și așteptări comportamentale care stă la baza socializării prin școală. În comparație cu gimnaziul, școala elementară este afectată mult mai puțin de dezvoltarea violențelor "antișcolare" (Dubet, 1994). Putem vedea aici, desigur, efectele unicității învățătorului, care nu a intrat încă pe o "piață a adulților" multipli
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de înfulecat și nimic mai mult. SCHWEINDI: Ține-ți fleanca, ești rugat să stai în banca ta, domnu' Karl... Dar asta a fost o definiție excepțională, domnu' Jürgen. Ați exprimat fără să jigniți nici o definiție umană o așa zisă poziție comportamentală față de alimentul de bază Pâine. Eu am nevoie de mari cantități de simțăminte pâinoase în corpul meu. Pâinea este prin natura ei, sfântă, așa că trebuie să fie păstrată ca o delicatesă. Pâinea și cârnatul.. excepțional, trupul Domnului și carnea pământului
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Discuția se va concentra acum asupra criticii categoriilor analitice și prescriptive din discursul lui Morgenthau, în special întrucît balanța puterii a fost considerată o lege universală a disciplinei relațiilor internaționale și, de aici, un element central într-o teorie mai comportamentală. Punctul de plecare al discuției a fost faimoasa definiție pe care Morgenthau a dat-o echilibrului puterii (Morgenthau 1947: 125): "Aspirația spre putere a unora dintre națiuni, fiecare încercînd fie să mențină, fie să răstoarne starea de fapt, conduce la
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
constrîngerile externe asupra acțiunilor naționale. Iar invers, o dată ce aceste constrîngeri sînt cunoscute, actorii pot decide în mod rațional asupra alocării optime a resurselor lor (puterea), pentru a obține utilitatea cea mai mare cu putință (interesul național sau securitatea). În afară de automatismul comportamental, principala problemă a acestor teorii este analogia bani-putere și ideea corelată de fungibilitate. Într-un răspuns tîrziu la critica lui Aron (vezi capitolul 3), Waltz (1990) scrie că, în analogia bani-putere, problemele nu țin de aspectul calitativ, ci doar de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Buzan ș.a. 1993: 238), atunci aceasta se va aplica cu aceeași îndreptățire și structurilor politice interne. Într-adevăr, acest lucru stă la baza oricărei structuri astfel înțelese. Cu alte cuvinte, presupusa logică a anarhiei nu e altceva decît obișnuita constrîngere comportamentală generată de structuri, așa cum au văzut-o teoriile structuraliste. Prin urmare, aceleași efecte structurale nu pot justifica anarhia ca opusă ierarhiei la nivel internațional. Anarhia nu aduce într-adevăr nimic semnificativ sau cauzal la înțelegerea structurii de adîncime, comparativ cu
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
viață diferite indivizilor și ridică în fața acestora probleme sociale diferite. Complexitatea și varietatea comportamentului uman în situații și contexte sociale variate, implică studiul relației indivizilor cu mediul lor social. În acest sens, cercetarea sociologică este chemată să surprindă pattern-urile comportamentale ale individului în relațiile sale cu societatea. Cap. 3 PERSPECTIVE TEORETICE ASUPRA SOCIETĂȚII ȘI INTERACȚIUNII UMANE În toate abordările anterioare am evidențiat că știința implică combinația dintre cercetare și teorie și am analizat doar la nivel general natura teoriilor, metodelor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
oameni ca o oglindă în care privim și vedem cum arătăm. Acest proces poate influența multe aspecte din viața oricărui individ. 3.4.3. Rolurile sociale Un concept important în sociologia interacționist-simbolică este noțiunea de roluri sociale. Seturile de așteptări comportamentale atașate la pozițiile ocupate în sistemul social sunt definite ca roluri sociale. Interacțiunea umană este articulată de relațiile dintre rolurile variate, astfel ca student, profesor, părinte, șofer ș. a. În cursul unei zile un individ ocupă o varietate de roluri sociale
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
definite ca roluri sociale. Interacțiunea umană este articulată de relațiile dintre rolurile variate, astfel ca student, profesor, părinte, șofer ș. a. În cursul unei zile un individ ocupă o varietate de roluri sociale, fiecare din acestea purtând un set de așteptări comportamentale care corespund unor situații specifice. Cunoștințele necesare despre cum să te comporți în aceste roluri sunt învățate prin contact cu alți oameni și prin mesajele pe care le primim de la ei despre (1) ce așteptări sunt atașate la un rol
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
socială devin larg acceptate, sociologii spun că ele au devenit instituționalizate. Unii dintre sociologi merg și mai departe și includ valorile și normele care sprijină o instituție ca parte a definiției instituției. În acest sens, aceștia susțin că ansamblul modelelor comportamentale, al atitudinilor și reprezentărilor, al sistemului de valori și aspirații ce caracterizează grupurile umane organizate se instituționalizează, devenind principalele dimensiuni ale culturii (politice, economice, educaționale etc.). Un asemenea proces este propriu oricărei instituții semnificative. Avem aici o relație dialectică între
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în totalitate produsul interacțiunii sociale, contemporanul lor, Sigmund Freud (1856-1939) a văzut acest lucru ca fiind produsul interacțiunii dintre natură și educație. Spre deosebire de Mead și Cooley, Freud a considerat că ființele umane se nasc cu anumite impulsuri naturale ori nevoi comportamentale. Teoria freudiană vede procesul socializării ca o luptă între aceste impulsuri naturale (cu accent pe cele sexuale și ale agresivității) și așteptările societății. Potrivit lui Freud, viața oamenilor dominată de această luptă trece prin ceea ce el a numit etapele psihosexuale. Putem
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în teoriile cognitive ale psihologului elvețian Jean Piaget. În teoria dezvoltării cognitive a lui Piaget elementul central este conceptul de schemă o succesiune de conduite implicând recunoașterea unui stimul (semn, sunet, obiect, persoană sau mesaj) din mediu și un răspuns comportamental la acel stimul bazat pe înțelegerea de către individ a sensului (semnificației) acelui stimul. Astfel, informația nouă devine disponibilă, ea este asimilată în schemele existente și aceste scheme pot fi modificate ca să se acomodeze cu informațiile noi care nu se potrivesc
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cum să coopereze cu alții într-un anumit cadru social. Dar subculturile colegilor (atitudini, credințe și comportamente specifice) sunt adesea în contradicție cu acelea ale părinților și școlii, iar în plus de asta acestea surpă o cantitate impresionantă din conformitatea comportamentală. Grupul de colegi impune norme proprii în îmbrăcăminte, vorbire, atitudini etc., iar neconformarea tinerilor cu ele aduce după sine ridiculizare și chiar ostracizare din grup. Datorită presiunii puternice din partea grupului de colegi, influența acestuia pe durata adolescenței este poate cea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a individului în societate; (2) interiorizarea adecvată a valorilor și credințelor societății și, (3) învățarea pattern-urilor corespunzătoare de comunicare și interacțiune cu alții. Dar socializarea nu se termină când copilul devine adult. Deși multe atitudini, credințe și pattern-uri comportamentale devin bine stabilizate în timp, procesul socializării continuă în întreaga viață. Socializarea secundară reprezintă trăirea învățării sociale în timpul adolescenței și, în special, ca adult. În societățile moderne această socializare joacă un rol important, deoarece în multe cazuri valorile, credințele și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de referință. Spre exemplu, un tânăr sau tânără din anii terminali ai liceului nu trebuie să fie neapărat într-o universitate ca să se raporteze la grupul de studenți ca un grup de referință. Mulți liceeni din anii terminali au manifestări comportamentale specifice studenților. Acest lucru se întâmplă în cazul socializării anticipatoare învățarea din timp a comportamentelor și atitudinilor corespunzătoare care vor fi cerute pentru unele roluri sociale viitoare. Grupurile de referință pot fi elemente foarte puternice în viețile personale, servind ca
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
dar adoptarea unei anume perspective antrenează o ierarhizare diferită a lor (faptelor). Indiferent de perspectiva folosită, orice organizație are cinci elemente componente: 1. Structura socială reprezintă produsul pattern-urilor relațiilor existente între membrii organizației. Aici vorbim de structura reală sau comportamentală (de exemplu, structura puterii) versus structura ideală sau normativă (norme și roluri), succint exprimat: "este" vs. "ar trebui". Această structură poate fi formală pozițiile și relațiile sunt definite și specificate explicit; ori poate fi informală pozițiile sociale corespund caracteristicilor și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]