10,974 matches
-
cântec a umplut vârf ziua, ora și clipa, iar paharul sufletului e aproape gol, zi de zi, clipă de clipă, pentru tot mai mulți surzi la melodie! Îl durea aceasta pe compozitor! Fără să spună, îl durea! Așa a părăsit compozitorul lumea îmbătată și-n tangaj pe valurile a altceva decât ce e fluviul muzicii, cu această durere! Azi spun despre durerea aceasta fiul artistului, Rareș Dragomir, prezentatorul Octavian Ursulescu, soliști, confrați muzicieni, o simte publicul mângâiat cândva, grație atâtor fermecătoare
MARCEL DRAGOMIR. S-A STINS UNUL DINTRE CEI MAI MARI MELODIŞTI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348696_a_350025]
-
valurile a altceva decât ce e fluviul muzicii, cu această durere! Azi spun despre durerea aceasta fiul artistului, Rareș Dragomir, prezentatorul Octavian Ursulescu, soliști, confrați muzicieni, o simte publicul mângâiat cândva, grație atâtor fermecătoare cântece pe care le-a creat compozitorul Marcel Dragomir! Mâine, dacă istoria muzicii ușoare va avea dreptul ei la mărturie, o va spune iarăși, atunci când va fi momentul! „Cum Marcel Dragomir a debutat cam odată cu mine (am fost în juriu și coorganizator la festivalurile «Club A»”, rememorează
MARCEL DRAGOMIR. S-A STINS UNUL DINTRE CEI MAI MARI MELODIŞTI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348696_a_350025]
-
genul care ieșea rar în public), în 2011, să facă parte din juriul festivalului internațional «Dan Spătaru» de la Medgidia, unde-l propusesem. Atât primarul Marian Iordache, cât și directorul festivalului, Daniel Gheorghe, au fost impresionați, descoperind cu uimire un mare compozitor nicidecum cu ifose, ci modest, curtenitor, punctual, blând și mai ales de o obiectivitate rară la jurizare. Apoi, cum aș putea uita minunatele emisiuni ale lui Titus Munteanu cu «orchestra compozitorilor», în care Marcel era și un actor înzestrat, pe lângă
MARCEL DRAGOMIR. S-A STINS UNUL DINTRE CEI MAI MARI MELODIŞTI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348696_a_350025]
-
Gheorghe, au fost impresionați, descoperind cu uimire un mare compozitor nicidecum cu ifose, ci modest, curtenitor, punctual, blând și mai ales de o obiectivitate rară la jurizare. Apoi, cum aș putea uita minunatele emisiuni ale lui Titus Munteanu cu «orchestra compozitorilor», în care Marcel era și un actor înzestrat, pe lângă secvențele vocale savuroase, alături de Ion Cristinoiu, Cornel Fugaru, Horia Moculescu, Marius Țeicu, Marian Nistor? Deloc întâmplător, toți cei de mai sus cântau foarte bine, Dragomir însuși având chiar câteva succese de
MARCEL DRAGOMIR. S-A STINS UNUL DINTRE CEI MAI MARI MELODIŞTI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348696_a_350025]
-
le-am auzit. După ce mi-am restabilit interiorul, mirosul proaspăt îmi desfăta nările și ochii se încântau de fiecare colț care ascunde „poetica” lui Nichita sau Amihay. Nam reactualizat drumețiile mele matinale dar am căutat în discotecă câteva discuri din compozitorii „mari” și l-am ales pe Mendelssohn și Chopin în câteva interpretări ale lui Murray Perahia și Ida Cernecka. Cine-o mai ține minte? În comoditatea fotoliului am repetat discul de trei ori. Nu-mi ascund vârsta, dar nu mă
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
cum interpretează pe marea Doamnă, Maria Tănase, alături de mine care am încercat să-i dau viață lui neicuța Costache Brâncuși... într-o dramatizare făcută de Viorel Popescu, realizator Programe Culturale de la TVRM. - Cum văd, gorjanule, ai avut rolul de autor, compozitor și actor..., mai trebuie să lucrezi și la scenariul de film, așai? - Cu mare plăcere, alături de dvs. - Bine, bine... am să ascult melodiile tale, o să citesc și cartea, iar când am timp... fii sigur că o să te văd și cum
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
tema echilibrului, tehnici de contact dintre corpuri folosind legile fizicii și ajungându-se adesea la prize spectaculoase ca în acest dans, mișcările celor trei dansatori fiind condensate într-o arie circumscrisă. Trei minunate trupuri, pe o muzică vocală superbă a compozitorilor - Michelle DiBucci și Ed Bilous - au executat un dans senzual impresionant, plin de grație și simbol. Prima scenă, cea a aducerii pe masă a trupului femeii, mi-a amintit tabloul The Demidoff Table (Masa amorurilor) a sculptorului italian Lorenzo Bartolini
2014 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349324_a_350653]
-
Vizual > ALIONA MUNTEANU - CĂLĂUZA: COLOANA SONORĂ, COORDONATE ALE TIMPULUI, SPAȚIULUI ȘI LOCULUI Autor: Aliona Munteanu Publicat în: Ediția nr. 1347 din 08 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Pentru realizarea coloanei sonore din filmul „Călăuza”, Tarkovski a apelat la E. Artemiev. Compozitorul relatează felul în care i s-a adresat regizorul: „Știi, am nevoie de o muzică, ce ar putea unifica două culturi, cea Occidentală ș Orientală”. În perioada respectivă Tarkovski era pasionat de „Zen[1] (maeștii Zen descriu această practică ca
CĂLĂUZA: COLOANA SONORĂ, COORDONATE ALE TIMPULUI, SPAŢIULUI ŞI LOCULUI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349387_a_350716]
-
În continuare se aude obișnuitul sunet al șinelor, iar mai târziu apare un sunet electronic abia perceptibil. „O singură dată am reușit să creez dintr-un sunet concret un univers total diferit”, mărturisește E.Artemiev referitor la această experiență[3]. Compozitorul relatează în continuare că atunci când Tarkovski a rugat să sonorizeze trecerea „Călăuzei” peste pânza de păianjen au încercat multe variante și până la urmă au ales ceva banal pentru căderea acesteia - un strigăt al unui cor mic. Sunetul creat nu l-
CĂLĂUZA: COLOANA SONORĂ, COORDONATE ALE TIMPULUI, SPAŢIULUI ŞI LOCULUI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349387_a_350716]
-
rugat să sonorizeze trecerea „Călăuzei” peste pânza de păianjen au încercat multe variante și până la urmă au ales ceva banal pentru căderea acesteia - un strigăt al unui cor mic. Sunetul creat nu l-a mulțumit nici pe regizor, nici pe compozitor. „Sincer vorbind, problema a rămas pentru mine și astăzi nerezolvată: sunetul pânzei de păianjen”.[4] Deseori, muzica pe care o compunea Artemiev nu era pe plac regizorului. De exemplu, trecerea prin conductă, însoțită de pasaje muzicale repetative pentru a simboliza
CĂLĂUZA: COLOANA SONORĂ, COORDONATE ALE TIMPULUI, SPAŢIULUI ŞI LOCULUI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349387_a_350716]
-
vârsta de 4 ani. Pentru dezvoltarea fără constrângeri a micului artist și deprinderea primelor noțiuni muzicale în strânsă legătură cu celelalte arte, am dezvoltat o metodă originală de îndrumare, denumită „Joacă de-a muzică”®. La Mozartinno® ne împrietenim cu muzica, compozitorii și instrumentele muzicale, învățăm să desenăm, să cântăm la pian, chitară și alte instrumente, ne relaxăm bătând ritmuri la toba, organizăm concerte, expoziții, petreceri, tabere de muzică și aventură și participăm la concursuri. Tabăra de muzică și aventură Mozartinno® a
PRIMUL ATELIER DE MUZICA SI CREATIVITATE DIN ROMANIA de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349807_a_351136]
-
2010, a lansat noua sa carte «Albumul multicolor», urmată de Ljubica Milicevic, poetesa și pictorița din Șerbia, trăind la Montreal și Louise Carson, care a citit din «Mermaid road»/«Drumul sirenei», cu o grațiozitate poetica desăvârșită. Jeremiah Wall, muzician și compozitor quebechez și deschizător de drumuri în arta și performanța orală a cuvântului, a cântat acompaniat de Neil O`Connor, veteran al Punk-ului Britanic din anii 70. După o pauză divină, oamenii «națiunii poetice» s-au adunat din nou pentru a
CEL DE-AL NOUĂLEA FESTIVAL INTERNAŢIONAL AL SCRIITORILOR ŞI ARTIŞTILOR (31 MAI – 1 IUNIE 2014) de EVA HALUS în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349794_a_351123]
-
literar, promotor cultural, editor. Născută în Războieni-Cetate, județul Alba. Licențiată în Drept, doctor honoris causa Academia Dacoromână, Administrator Ed. ANAMAROL, București. Apare în: Who is Who, „Enciclopedia Personalităților din România”, „Enciclopedia Academiei Dacoromâne” ș.a. Membru: Uniunea Scriitorilor din România; Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România - ADA; GEMA - Gesellschaft fur Musikalische Auffuhrungs - Und Mechanische Vervielfaltigungsrechte, Berlin; ARA - Academia Româno-Americană; UNIFERO - Uniunea Femeilor Române; Academia Dacoromână; Asociația Scriitorilor de Limba Română, Canada; ASLA - Academia de Stiință Literatură și Arte ș.a... Debut literar
DESLUŞIREA DESTINELOR UMANE ÎN ROMANELE „PUTEREA DESTINULUI” ŞI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349864_a_351193]
-
a rămas. După moartea tatălui său, Natalia a fost crescută mai mult de bunica din partea mamei, toate vacanțele petrecându-le la țară. Dorinela Frângulescu, mama ei, profesoară de muzică, având vise mari, bazându-se pe vocea și talentul ei de compozitor (reușea să compună muzică și versuri), cu ajutorul unei prietene, cunoaște un impresar italian care îi descoperă calitățile muzicale și ia drumul străinătății. Natalia este lăsată în grija bunicii. În Italia, Gino, impresarul ei o ajută să aibă succese și ea
PERSONAJELE DIN PLANURILE PARALELE ALE ROMANULUI „UMBRA ÎN UNIFORMĂ” DE DUMITRU DĂNĂILĂ. de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344413_a_345742]
-
admirabil, numărând acum cam nouă sute de cântece românești și internaționale, dar și folclorice, neîntrepătrunse de petele angajării ignobile a comercialului muzical categorial vicios. În 2010, Electrecord îi făptuiește Ioanei Sandu primul album românesc, „Despărțirile”, rod al întâlnirii cu Francisc Reiter, compozitorul care o scoate pe artista ce promitea atunci și o dovedește azi, din viziunile teoretice ale consacrării pe scenă, la împlinire. Niciodată Ioana Sandu nu a schițat tipuri de interpretare, sau luate neprevizional, mai presus de propria putere și realul
IOANA SANDU, ADMIRAŢIA ŞI IUBIREA CARE OCOLESC LABORATOARELE PSEUDOMUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344546_a_345875]
-
Alexandru Jula. Urmează „Coșmarul conjugal” (album de cântece, nu altceva) și „Visez fericirea” (un album și o speranță dintotdeauna, cu postulate de biruință și pierdere), tot în 2012, la „Spiros” Galați, o realizare discografică valorificatoare a vocii Ioanei Sandu, de către compozitorul și orchestratorul Francisc Reiter (cuprinde douăzeci și șase de cântece de diferite maniere - de la muzică pop, la etno). Nu încheie anul 2012 altfel, decât sub coeziunea fenomenologică a sufletului cu vibrațiile peisajului purificat și fascinat de ninsori, din care a
IOANA SANDU, ADMIRAŢIA ŞI IUBIREA CARE OCOLESC LABORATOARELE PSEUDOMUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344546_a_345875]
-
să aflu, că Marius Petrescu din Dorohoi, iscusitul și tatlentatul fotograf, a fost prezent în luna iulie, tocmai la Veneția în Italia, cu o expoziție de artă fotografică, prin care au fost omagiați cei 131 de ani , de la nașterea marelui compozitor și care a purtat numele „ Ipostaze Enesciene „. M-am bucurat sincer ! Felicitări, Marius Petrescu ! Cinstire orașelor Botoșani și Dorohoi ! Și toate acestea vor fi cinstite prin desăvârșire, dacă se va gândi cineva cu mintea mirifică și ochii strălucind spre cultura
ARTA FOTOGRAFICĂ A LUI MARIUS PETRESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344559_a_345888]
-
Zilei > FUEGO, JOLT KERESTELY ȘI-UN PIAN “ VOR LUMEA A SCHIMBA” LA “ ATENȚIE, SE CÂNTĂ! “, PE TVR 2 Autor: Rodica Elenă Lupu Publicat în: Ediția nr. 859 din 08 mai 2013 Toate Articolele Autorului Doi ași ai muzici ușoare românești, compozitorul care a creat pe versurile lui Ovidiu Dumitru "COPACUL", cunoscută melodie și FUEGO, cel care a lansat de curand mai multe melodii compuse de maestrul Jolt Kerestely. Felicitări! Într-o lume derizorie, într-un peisaj mediatic ce devine, pe zi
FUEGO, JOLT KERESTELY SI-UN PIAN “ VOR LUMEA A SCHIMBA” LA “ ATENTIE, SE CANTA! “, PE TVR 2 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348026_a_349355]
-
a interpretat în emisiune piesele "Anii mei, flori de tei", "Covor de lacrimi ", "Steaua mea", " De câte ori iubesc", cântece ce au primit în luna martie premiul pentru compoziție la secțiunea de muzică jazz/ pop, pentru un grupaj de melodii din partea Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Alături de Paul , în platou, s-au numărat și Carmen Aldea Vlad, autoarea versurilor care îl descriu, prin note scuturate și zări amestecate cu soare , cel mai veridic pe maestru, corul “Sunetul muzicii” condus de Cristina Manoliu
FUEGO, JOLT KERESTELY SI-UN PIAN “ VOR LUMEA A SCHIMBA” LA “ ATENTIE, SE CANTA! “, PE TVR 2 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348026_a_349355]
-
sonata cunoscută cu numele de Sonata lunii ("Mondscheinsonate", "Clar de lună"), denumită de fapt de Beethoven "Sonata quasi una Fantasia". [3]George Enescu (n. 19 august 1881, Liveni-Vârnav, județul Botoșani, România - d. 4 mai 1955, Paris, Franța) a fost un compozitor, violonist, pedagog, pianist și dirijor. Este considerat cel mai important muzician român. Referință Bibliografică: Între Dumnezeu și natură 6 / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1213, Anul IV, 27 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Emil Wagner
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
impună modernul prin influența culturii occidentale. Ea mi-a spus că este normal să existe această deschidere și spre „nou” (modern), arătându-mi spre camera în care nepoții ei, Yuki și Yuta, luau lecții de pian, cântând muzica scrisă de compozitorii clasici din Europa. Contemplativi din fire, japonezii au dezvoltat o adevărată artă a aranjării florilor, o artă devenită „Cale spirituală”, denumită Ikebana. Ea mai înseamnă și cultul japonezului pentru frumos, o artă încărcată de simboluri adânci, definind Spiritul poporului din
IKEBANA-CALEA FLORILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348063_a_349392]
-
Acasa > Manuscris > Impresii > MARIUS PETRESCU ȘI ARTA SA FOTOGRAFICĂ Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 259 din 16 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului La marele eveniment, 130 de ani de la nașterea compozitorului George Enescu, care a avut loc la Liveni și Dorohoi, printre persoanele cunoscute pe care le-am întâlnit prin prezența mea aici, am întâlnit și un domn, care l-a început mi-a lăsat sentimentul ce este jurnalist sau fotoreporter
MARIUS PETRESCU ŞI ARTA SA FOTOGRAFICĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348086_a_349415]
-
finalizat, Sorina Moldavi a fugit din țară, iar înregistrările nu au mai ieșit pe piață. Ceea ce a schimbat datele problemei, mai cu seamă după ce, în 1987, Adrian Enescu a remarcat-o pe Loredana Groza. „Am luat legătura cu ea”, spune compozitorul, „a venit la mine acasă și am înregistrat mai întâi două piese, apoi tot proiectul, care includea, evident, și «Bună seara, iubito». Eu deja lucrasem cu Sorina (care pur si simplu a improvizat linia melodică ce ulterior a devenit faimoasă
LOREDANA GROZA. PIETRARUL IZVORULUI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350112_a_351441]
-
linia melodică ce ulterior a devenit faimoasă) deasupra imprimării cu vocea lui Pino (Ion Caramitru, n.a.). În două zile, am tras «n» variante cu Loredana, dintre care am ales-o pe cea care se știe”. S-a înregistrat acasă la compozitor, unde acesta își amenajase propriul studio, dotat cu toate echipamentele necesare, aduse din străinătate. Luată în vederile aberante ale partidului totalitar, Loredana va urma să fie aproape interzisă, apărând extrem de rar pe postul național de televiziune, până după 1989. După
LOREDANA GROZA. PIETRARUL IZVORULUI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350112_a_351441]
-
zis că mai bine țin piesele în sertar decăt să le modific. Toate melodiile de pe acel disc erau pe versurile lui Lucian Avramescu , pe care îl admir și îl respect foarte mult”, mărturisește cu referire la impiedimentul creat de comuniști, compozitorul Adrian Enescu. Poetul Lucian Avramescu lucra atunci la ziarul „Scânteia tineretului”, și, firește, o poezie dezisă de atotputernicii comuniști nu putea decât să îi fie defavorabilă. Exemplu al aberației imbatabile, piesa „Bună seara iubito!” a fost întoarsă pe toate fețele
LOREDANA GROZA. PIETRARUL IZVORULUI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350112_a_351441]