136,312 matches
-
Bibliografie 223 Lista tabelelor, figurilor și casetelortc " Lista tabelelor, figurilor și casetelor" TABELE Tabelul 1. Tipuri de motivație pentru participare comunitară 28 Tabelul 2. Dinamica socială a aducțiunilor de apă potabilă în cinci sate sibiene, 1966-1975 49 Tabelul 3. Profilul comunelor din Timiș în funcție de adoptarea inovației sociale a promotorului local 61 Tabelul 4. Participarea la activitățile primăriei în funcție de încrederea în primar și de localizarea satului 71 Tabelul 5. Predictori ai participării comunitare 73 Tabelul 6. Principalele categorii de sate relevante pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
percepute a problemelor sociale 208 FIGURI Figura 1. Tipuri de comunități în spațiul de atribute al conceptului de comunitate 31 Figura 2. Dezvoltarea comunitară în familia schimbărilor care afectează comunitatea 39 Figura 3. Evoluția asociațiilor pentru aducțiunea apei potabile în comuna Axente Sever 50 Figura 4. Modelul de educație populară în spirală 87 Figura 5. Modelul comprehensiv al participării comunitare ANDEO 90 Figura 6. Rata de prevalență a migrației din sate în străinătate, pe județe de domiciliu, 2001/ 2002 113 Figura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de sat 133 Figura 13. Gradul de similitudine a județelor în funcție de nivelul și profilul de dezvoltare socială rurală 134 Figura 14 Nivelul mediu de dezvoltare socială a satelor pe județe: a și b 1992 (a), 2002 (b) 136 Figura 15. Comunele în funcție de nivelul de dezvoltare, 2002 137 Figura 16. Optimismul românilor cu privire la îmbunătățirea nivelului de trai, 1991-2000 164 Figura 17. Spațiul de acțiune publică pentru rezolvarea problemelor sociale 165 Figura 18. Factorii care favorizează sau defavorizează atitudinile de intoleranță etnică extremă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
probleme deosebite de accesibilitate, infrastructură sau venituri PROROMI Sondaj realizat de Banca Mondială și ANR în anul 2005 la nivelul comunităților de romi de cel puțin 20 de gospodării, localizate relativ compact QLIFEUR Indice al calității vieții la nivel de comună sau oraș Capitolul 1tc "Capitolul 1" Dileme ale dezvoltării comunitare (DEVCOM) în Româniatc "Dileme ale dezvoltării comunitare (DEVCOM) în România" O inovație socialătc "O inovație socială" „Dezvoltarea comunitară” este o etichetă tolerantă pentru o familie, relativ dezorganizată, de practici sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunitate rurală puternic urbanizată, precum Târnava (județulSibiu), am putut remarca unul dintre efectele de această natură ale navetismului:preferința angajaților în genere, a navetiștilor în speță, de a achita în bani contravaloarea obligațiilor de muncă pe care le aveau față de comună. Influența navetismului asupra participării comunitare se exercită însă și prin intermediul mecanismelor valorice, asupra cărora vom insista în continuare. Evaluarea socială a proiectului de acțiune comunitară 1tc "Evaluarea socială a proiectului de acțiune comunitară 1" Decizia de participare la o acțiune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
influențate de: - gradul de informare în legătură cu caracteristicile proiectului; - raportul dintre interesele generale - obiectiv al acțiunii comunitare - și interesele particulare ale unora dintre participanți; - particularitățile culturale, orientările valorice ale participanților; - caracterul local/extralocal și noutatea percepută a proiectului. Participarea locuitorilor unei comune la realizarea unor dotări social-culturale cu echipamente tehnico-edilitare este influențată și de situarea în teritoriu pe care diferiții membri ai comunei o au în raport cu obiectivele respective; cei care vor beneficia direct în mai mică măsură de noile obiective vor fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dintre participanți; - particularitățile culturale, orientările valorice ale participanților; - caracterul local/extralocal și noutatea percepută a proiectului. Participarea locuitorilor unei comune la realizarea unor dotări social-culturale cu echipamente tehnico-edilitare este influențată și de situarea în teritoriu pe care diferiții membri ai comunei o au în raport cu obiectivele respective; cei care vor beneficia direct în mai mică măsură de noile obiective vor fi mai puțin interesați să participe. Cu cât un proiect de dezvoltare locală poate asigura, în mai mare măsură, beneficii egale unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
este cel pe care i l-au atribuit societarii înșiși. De remarcat că, atunci când numărul de asociații devine mare, „evidența colectivă” nu mai este chiar exactă - cazul societăților 8, 9 de la Axente. Reprezentarea grafică a numărului complet de asociații din comuna Axente Sever (formată din satele Axente Sever, Agârbiciu, Șoala), grupate în funcție de anul în care își termină lucrările, sugerează, și în acest caz, existența unor etape similare cu cele manifeste în difuziunea inovației adoptate prin decizie individuală: etapa inițială a adoptărilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
curți, de pe dealul apropiat. Instalația nu era prevăzută cu nici un dispozitiv de filtrare a apei; în 1957, cele cinci familii își aduc apa curentă în locuințe fără vreun sprijin din afară. Figura 3. Evoluția asociațiilor pentru aducțiunea apei potabile în comuna Axente Severtc "Figura 3. Evoluția asociațiilor pentru aducțiunea apei potabile în comuna Axente Sever" Atitudinal și comportamental, inițiativa o are unul dintre membrii tineri ai asociației, instalator de meserie. În 1965 se constituie o a doua asociație cu caracter informal
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
filtrare a apei; în 1957, cele cinci familii își aduc apa curentă în locuințe fără vreun sprijin din afară. Figura 3. Evoluția asociațiilor pentru aducțiunea apei potabile în comuna Axente Severtc "Figura 3. Evoluția asociațiilor pentru aducțiunea apei potabile în comuna Axente Sever" Atitudinal și comportamental, inițiativa o are unul dintre membrii tineri ai asociației, instalator de meserie. În 1965 se constituie o a doua asociație cu caracter informal, între patru familii vecine și rude între ele. În anii 1895-1901 s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a asociațiilor pentru aducțiunea apei potabile au fost exercitate, în majoritatea cazurilor, de indivizi din comunitate. În realizarea acestor funcții, un anume rol a revenit și primăriei și vecinătăților. Rolul esențial al primăriei, în această acțiune, în toate cele trei comune (Axente Sever, Șeica Mare, Șeica Mică) a constat în facilitarea procurării la preț de stat a unor materiale (ciment, țevi) necesare realizării instalației. La Axente Sever - comuna în care primăria a jucat cel mai activ rol -, implicarea acestei instituții în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și vecinătăților. Rolul esențial al primăriei, în această acțiune, în toate cele trei comune (Axente Sever, Șeica Mare, Șeica Mică) a constat în facilitarea procurării la preț de stat a unor materiale (ciment, țevi) necesare realizării instalației. La Axente Sever - comuna în care primăria a jucat cel mai activ rol -, implicarea acestei instituții în desfășurarea procesului este mult mai mare: în cazul câtorva grupări care ezitau să se angajeze în acțiune (societatea nr. 4 din Agârbiciu, societatea nr. 1 din Șoala
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
diferit. Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS)1 este un exemplu de maximă relevanță pentru promovarea dezvoltării comunitare prin facilitatori independenți de administrația locală. Difuzarea inovațieitc "Difuzarea inovației" Proiectul PL se extinde în valuri, de la un nucleu de 20 de comune (în anul 2000) la încă 10 comunități (2001), fază urmată de o perioadă de asistență tehnică și consolidare a experimentului, pentru ca la nivelul anului 2004 alte 30 de comunități timișene să adopte modelul. Dacă în perioada 1999-2001 sprijinul financiar a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Societate Deschisă, începând cu 2004 acesta a fost asigurat prin fonduri europene (Phare - Societate Civilă), respectiv fonduri publice (Consiliul Județean Timiș). În varianta nord-transilvăneană, sub coordonarea Fundației Civitas, proiectul similar al facilitatorului comunitar s-a difuzat la nivelul a 10 comune din Cluj/Bistrița-Năsăud. Evaluare de impacttc "Evaluare de impact" Întreaga dezbatere asupra formei optime de organizare a intervenției comunitare prin agenți de dezvoltare locală este încă în fază incipientă. Deocamdată, diferitele ONG-uri sau fundații care susțin formulele alternative la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
anumite stabilități a funcției de PL poate contribui nemijlocit la sporirea eficienței sale. Șansele ca promotorul să fie mai eficient, să atragă resurse în comunitate par să fie mai mari în cazul orașelor mici (probabilitate de 4/5) comparativ cu comunele (cu șanse de a înregistra activități specifice pentru PL de 10/31). Dat fiind faptul că PL a fost adoptat în „valuri”, cu manifestarea unei componente de spontaneitate, este de așteptat ca între localitățile ce au adoptat și cele care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
nu au adoptat inovația promotorului să existe diferențe de nivel de dezvoltare. În principiu, nevoia de PL este mai mare în localitățile săracedecât în cele dezvoltate. Este probabil însă că acceptarea noului rol profesional s-a făcut mai ușor în comunele dezvoltate decât în cele sărace. În primele există resurse suplimentare de spațiu, dar mai ales o mai mare deschidere la schimbare, o mentalitate administrativă cu un grad sporit de modernitate. Mai mult, diferențierea între comunele cu promotor și proiecte și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a făcut mai ușor în comunele dezvoltate decât în cele sărace. În primele există resurse suplimentare de spațiu, dar mai ales o mai mare deschidere la schimbare, o mentalitate administrativă cu un grad sporit de modernitate. Mai mult, diferențierea între comunele cu promotor și proiecte și cele cu promotor, dar fără proiecte ar putea fi un efect al acelorași diferențe de dezvoltare. Rata de succes în elaborarea și câștigarea unor proiecte de dezvoltare ar putea fi mai mare în comunele mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
între comunele cu promotor și proiecte și cele cu promotor, dar fără proiecte ar putea fi un efect al acelorași diferențe de dezvoltare. Rata de succes în elaborarea și câștigarea unor proiecte de dezvoltare ar putea fi mai mare în comunele mai dezvoltate. O examinare simplă a profilului comunelor din județul Timiș în funcție de stadiul în care se află cu adoptarea inovației PL confirmă ipotezele formulate anterior, după cum se poate constata ușor din tabelul 3: - comunele cu PL și proiecte de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cu promotor, dar fără proiecte ar putea fi un efect al acelorași diferențe de dezvoltare. Rata de succes în elaborarea și câștigarea unor proiecte de dezvoltare ar putea fi mai mare în comunele mai dezvoltate. O examinare simplă a profilului comunelor din județul Timiș în funcție de stadiul în care se află cu adoptarea inovației PL confirmă ipotezele formulate anterior, după cum se poate constata ușor din tabelul 3: - comunele cu PL și proiecte de dezvoltare câștigate în diferite competiții sunt cele mai dezvoltate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ar putea fi mai mare în comunele mai dezvoltate. O examinare simplă a profilului comunelor din județul Timiș în funcție de stadiul în care se află cu adoptarea inovației PL confirmă ipotezele formulate anterior, după cum se poate constata ușor din tabelul 3: - comunele cu PL și proiecte de dezvoltare câștigate în diferite competiții sunt cele mai dezvoltate din județ; au o rată mare de ocupare a forței de muncă, sunt mai apropiate de oraș și înregistrează ponderi mari ale navetiștilor de la sat la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
o distanță mare față de oraș; - situația intermediară sub aspectul nivelului de dezvoltare revine comunelorcare au în schemă un PL, dar nu au înregistrat încă succese în atragerea unor resurse pentru proiectele de dezvoltare aduse cu sprijinul promotorilor. Tabelul 3. Profilul comunelor din Timiș în funcție de adoptarea inovației sociale a promotorului localtc "Tabelul 3. Profilul comunelor din Timiș în funcție de adoptarea inovației sociale a promotorului local" * Valori medii la nivel de comună. Calculele ne aparțin. Desigur, ar putea fi formulată și ipoteza unei cauzalități
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunelorcare au în schemă un PL, dar nu au înregistrat încă succese în atragerea unor resurse pentru proiectele de dezvoltare aduse cu sprijinul promotorilor. Tabelul 3. Profilul comunelor din Timiș în funcție de adoptarea inovației sociale a promotorului localtc "Tabelul 3. Profilul comunelor din Timiș în funcție de adoptarea inovației sociale a promotorului local" * Valori medii la nivel de comună. Calculele ne aparțin. Desigur, ar putea fi formulată și ipoteza unei cauzalități între prezența PL în localitate și nivelul de dezvoltare al comunei. Durata de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
resurse pentru proiectele de dezvoltare aduse cu sprijinul promotorilor. Tabelul 3. Profilul comunelor din Timiș în funcție de adoptarea inovației sociale a promotorului localtc "Tabelul 3. Profilul comunelor din Timiș în funcție de adoptarea inovației sociale a promotorului local" * Valori medii la nivel de comună. Calculele ne aparțin. Desigur, ar putea fi formulată și ipoteza unei cauzalități între prezența PL în localitate și nivelul de dezvoltare al comunei. Durata de timp relativ redusă de la începerea funcționării noii instituții nu a permis însă o structurare consistentă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
3. Profilul comunelor din Timiș în funcție de adoptarea inovației sociale a promotorului local" * Valori medii la nivel de comună. Calculele ne aparțin. Desigur, ar putea fi formulată și ipoteza unei cauzalități între prezența PL în localitate și nivelul de dezvoltare al comunei. Durata de timp relativ redusă de la începerea funcționării noii instituții nu a permis însă o structurare consistentă a efectului respectiv. Indicele dezvoltării satelor la nivelul anului 1998, înainte de apariția PL, indică aceeași ierarhie de dezvoltare între cele trei categorii de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Durata de timp relativ redusă de la începerea funcționării noii instituții nu a permis însă o structurare consistentă a efectului respectiv. Indicele dezvoltării satelor la nivelul anului 1998, înainte de apariția PL, indică aceeași ierarhie de dezvoltare între cele trei categorii de comune. Dacă selectivitatea adoptării inovației care se cheamă PL se menține în același sens, cu rata de adoptare mai mare la nivelul comunelor bogate, atunci este de așteptat ca instituția PL să contribuie la accentuarea decalajelor de dezvoltare dintre comunele județului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]