8,042 matches
-
definirii finalităților, ale curriculumului, ale relațiilor educator-educați, ale designului, ale evaluării, ale conducerii, ale perfecționării ei, ale relației educație-autoeducație. Și deși sunt de categorii diferite, constatăm că paradigmele propriu-zise ale științei educației susțin pe cele ale practicii ei, clarifică fondul conceptual, științific, explică contextul teoretic, epistemologic și devin modalități generale de abordare (ca expresie a nomoteticului, a generalului). După cum cele ale practicii educației oferă, prin cercetări inductive, analize prioritar calitative ale faptelor și actelor de intervenție formativă, ale situațiilor și contextelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acțiunii umane, dar sunt remarcate apoi completările de sens, aduse de către economistul L. von Mises (1949, în Acțiunea umană), filosoful T. Kotarbinski (1976, Tratat despre lucrul bine făcut), sociologul P. Bourdieu (1972, Schiță a unei teorii practice) ș.a. După principiile conceptuale afirmate în această schimbare de paradigmă aici, s-ar contura o schemă generală a unei analize praxiologice, pe care s-o facă educatorul practician și să o concretizeze în proiectarea profesionalizată, devenită mai științifică, rațională, eficientă și chiar creativă. Într-
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a gândirii, a metodologiei, a planificării sau a practicii într-o problemă de actualitate, aceasta fiind noua paradigmă, cu conturarea și a unui nou model, acceptat apoi, ca rezultat al cercetărilor, descoperirilor, experiențelor reale. Ea ar fi ca o reașezare conceptuală asupra realității, care cere o metamorfoză esențială, conceptuală și aplicativă, prin cercetare, ca o transformare conștientă, un nou model interpretativ exemplar, care include scopuri, aspirații, dorințe, valori, teorii, cunoștințe. Și nu poate fi un simplu curent teoretic la modă în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
practicii într-o problemă de actualitate, aceasta fiind noua paradigmă, cu conturarea și a unui nou model, acceptat apoi, ca rezultat al cercetărilor, descoperirilor, experiențelor reale. Ea ar fi ca o reașezare conceptuală asupra realității, care cere o metamorfoză esențială, conceptuală și aplicativă, prin cercetare, ca o transformare conștientă, un nou model interpretativ exemplar, care include scopuri, aspirații, dorințe, valori, teorii, cunoștințe. Și nu poate fi un simplu curent teoretic la modă în pedagogie, cu marcarea etapelor de criză într-o
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de ipoteze, confruntări, modificări de concepte și instrumente și, prin acumulare, se ajunge la schimbări de paradigme în practica metodologică. Rezistența la schimbare este încă manifestă, iar realitatea educației acum la noi se află într-o asemenea stare de îndoială conceptuală și metodologică, nu se conturează încă soluții adecvate, pentru că nu sunt suficient cercetate și fundamentate științific, se persistă în conservatorism, întârziind schimbarea, nu se sintetizează adecvat faptele semnificative acumulate, așteptările, condițiile maturizate. Un aspect important totuși putem semnala aici: diversitatea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și prin lipsa raportării la identificarea, aplicarea paradigmelor specifice. Dacă adaptăm precizarea lui Kuhn (2008, p.98) la domeniu, găsim că determinarea faptului semnificativ (educativ) devine prima problemă a științei normale (pedagogia), pe care apoi o poate rezolva cu instrumentele conceptuale ale paradigmei corespunzătoare categoriei de fapte-puzzle, iar educatorul, practician-reflexiv devine un "rezolvator de puzzle" (puzzle-solver). Numai că pedagogia nu a revenit acum încă la statutul de știință normală, ci este în tranziție de la criza de identitate epistemică către acesta. Și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dificilă menținerea acestei stări de echilibru, dacă o raportăm la evoluția contextului, conform paradigmei generale a complexității (Joița, 2009, pp. 93-112), în care este concepută și realizată educația reală. Atunci se impun schimbări, cu diferite grade de generalitate, în plan conceptual și metodologic, ajungând la trecerea de la o paradigmă care nu mai corespunde, la alta nouă în care se investesc noile așteptări și metodologii. Pe acest fond epistemic, putem analiza realitatea schimbărilor de paradigme din educație, la diverse niveluri de conturare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
soluție metodologică pentru schimbarea de paradigme s-a dovedit a fi găsirea și folosirea de alternative, ca o condiție semnificativă a eficienței actuale a metodologiei educației și care s-a impus cu certitudine, până la a primi valoare paradigmatică: diversificarea soluțiilor conceptuale, metodologice, descentralizarea lor, adaptarea la contexte și situații, la dinamica și varietatea realității, a indivizilor și a experiențelor, a afirmării creativității procedurale și manageriale. Dar însăși paradigma alternanței, conturată astfel, este supusă schimbării: de la sensul tradițional oficializat al alternativelor educaționale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
conceperii, verificării și aplicării de alternative metodologice, în orice aspect al practicii educaționale. Acestea au deschis drumul schimbării de paradigmă aici, ilustrând teoretic și practic posibilități noi de abordare a educației, ca reacție față de cea din școala standard, ca soluții conceptuale și metodologice. Procesul mai arată că, plecând de la căutarea eficienței practicii, de la analiza critică a problemelor ei conturate în aplicarea vechilor paradigme, se pot verifica variate ipoteze conturate, se pot construi modele aplicabile în noi condiții, programe. Alternanța metodologică curentă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
profund reflecții științifice asupra a cum să rezolve, cu atât găsește alternative mai eficiente, le verifică, le perfecționează ca metodologie. Apoi devine semn al profesionalismului, ca o competență mereu combinatorie a elementelor contextului de proiectat și rezolvat, pentru îndepărtarea rutinei conceptuale, metodologice, dar și un scop realizat al formării educaților pentru alternanță în afirmarea lor ulterioară. Unii autori insistă pe importanța acestui proces, pe etapele parcurse în formularea, alegerea unei paradigme alternative (Riegle, f.a.), de la identificarea oportunității, până la evaluarea aplicării ei
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
bazată pe rapiditatea recunoașterii valorii unor situații, contexte, educați, strategii și pe alegerea oportună, de calitate a unei abordări, soluții, care să determine conturarea unui proiect acțional, metodologic bazat pe succes. Flexibilitatea este atunci corelată cu paradigma alegerii unei alternative conceptuale, metodologice, doar dacă educatorul posedă cultura și competențele bazate pe acceptarea acestui principiu, contrar rigidității, sărăciei, dezinteresului pentru eficiența educației, pentru responsabilitatea formării educatului pentru viitorul competitiv, concurențial, creativ. Această alternanță metodologică nu mai poate întârzia în a fi prevăzută
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de modernizare, dezvoltare profesională: alternative de obiective dincolo de cele oficiale, de conținuturi dincolo de cele date, dar mai ales ca metodologie educațională sau proiectare sau organizare sau relaționare sau evaluare. De unde nevoia formării altfel a educatorilor, ca semn al profesionalizării pedagogice, conceptuale, metodologice. Formarea profesorului pentru alternanță metodologică începe în faza formării sale inițiale și devine continuă apoi. Ceea ce implică definirea capacităților, competențelor, atitudinilor de bază, care să asigure ulterior afirmarea elementelor profesionalizării sale. Ar fi atunci o utilă valorizare a unei
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a adapta, a diferenția, a integra, a reflecta, a generaliza, a specifica, a combina, a coordona, a organiza, a decide, a antrena operații mentale complexe pentru conectarea la situațiile reale, prin transformarea achizițiilor anterioare, a formula ipoteze, a reorganiza câmpul conceptual, atitudinal și practic, a proiecta. Toate acestea, devenite instrumente mentale și practice, dovedesc existența competențelor, care conduc la rezolvarea problemei, a situației, după anumite criterii de eficiență, calitate (cum le analizează, cum le prelucrează, cum le coordonează, cum le adaptează
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
priorități paradigmatice: cunoștințe sau competențe? Pentru că se justifică astfel rațiunea de a fi a cunoștințelor nu în sine, pentru sine, ci pentru viața reală rezolvată eficient, eficace. Opțiunea pentru schimbare a paradigmei în favoarea competențelor nu poate să elimine însă limitele conceptuale și metodologice care sunt inerente: • conceptul este încă destul de ambiguu clarificat, • se referă la un sistem de diferite resurse ale personalității aflate în curs de formare variată, • tratează situațiile de criză ca o problemă normală de rezolvare științifică, • se constată
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
transferul noilor cunoștințe ș.a. În experimentul nostru menționat, privind formarea studenților-viitori educatori, a putut fi conturată și verificată ipoteza unui profil dezirabil de competență pedagogică a educatorului constructivist (Joița, 2008, pp. 70-85). Acum îl prezentăm doar sintetic, pe principalele dimensiuni conceptuale (roluri, competențe generale de bază, din care vor deriva apoi roluri specifice și variate subcompetențe), încât să fie susținută apoi alegerea, precizarea metodologiei de realizare, utilizare și evaluare a lor în activitatea efectivă specifică: ► Roluri și competențe generale și specifice
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
contextul pedagogic facilitator, afirmarea rolurilor în sprijinirea învățării active, apelul la comunicare și cooperare ș.a. Capitolul 3 Curriculumul: Paradigma centrării pe sistemul integrat al elementelor necesare în formarea competențelor versus paradigma centrării pe conținutul informațional 3.1. Nevoia de reconstrucție conceptuală a curriculumului Modul în care se poate dezbate problematica curriculumului, ca (macro)paradigmă în sine, o raportăm la nevoia unei mai bune cunoașteri, înțelegeri, interpretări, actualizări ale sale. Nu recurgem la o didacticistă analiză, ci la una epistemologică unde ne
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de implementat în francofonie (Demeuse, Strauven și Roegiers, 2006, pp. 9-10), unde este încă folosită sintagma "programă școlară", deși este limitată și un curriculum nu se poate reduce la programa axată pe conținut informațional. Faptul produce ambiguități în înțelegerea schimbărilor conceptuale, în menținerea folosirii ei tradiționale în practica educațională (în proiectarea activităților, în menținerea metodologiei de predare-transmitere de conținuturi, în evaluarea prioritară a cunoștințelor ș.a.), așa cum este și în practica instruirii încă, la noi. Un punct de sprijin, pentru înțelegerea diferitelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
un nou program de formare, este învinsă rezistența la schimbare, la revalorizarea practicilor existente, ca în cazul curriculumului bazat pe formarea competențelor, pe constructivism, pe noile roluri ale educatorului. Conform tezei kuhniene, paradigma nu este o teorie precisă, nici un model conceptual unificat, ci o viziune largă, construită interdisciplinar, care influențează maniera pedagogică, metodologică de a pune problemele specifice curriculumului, a le analiza și a propune căile de soluționare. Atunci (macro)paradigma curriculumului este din nou în atenția cercetării pedagogice (Short, 1991
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cauzei unui eveniment, de transformare a unei fraze afirmative în una interogativă), cunoștințe de comunicare și colaborare (a ști să fii, a asculta un interlocutor, a transmite un mesaj). 3.5. Condiții de implementare Pornind de la acest model de proiect conceptual general, ca aplicare a paradigmei actuale a curriculumului centrat pe competențe, promovat la nivel de BIEF, M. Miled (2005) propune un proiect aplicativ de concepere a curriculumului centrat pe competențe, fundamentat multiși interdisciplinar, care să faciliteze formarea capacităților transversale, ca
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Completarea informațiilor prin schimb de date, surse, exemple • Receptarea și analiza critică, comparativă a experiențelor individuale în învățarea temei • Dezbaterea dificultăților, confuziilor, erorilor: cauze, soluții • Sinteza a mai multor alternative de rezolvare, interpretare • Sinteza generală a temei: plan dezvoltat, hartă conceptuală, lucrări-rezumat, lucrări proprii completate sau rescrise, produse-construct • Sinteza punctelor tari și slabe, continuări, deschideri în înțelegerea temei • Efectuarea de deschideri către alte teme, experiențe, contexte • Aplicarea criteriilor obiective de evaluare generală a construcției cunoașterii • Exersarea atitudinii de negociere, stabilire a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de obiective și acțiuni. • Sunt specificate acțiuni, situații, proceduri de stimulare a afirmării de reflecții și elemente de metacogniție. Eficiența, eficacitatea acestei programe curriculare constructiviste au putut fi apreciate în raport cu cel puțin trei criterii esențiale: • evaluarea în raport cu contextul, cu cadrul conceptual, în fiecare fază a experimentării ei, cu pertinența definirii elementelor sale componente, cu gradul ei de fezabilitate și aplicare, cu efectele formative manifeste, • evaluarea în raport cu nivelul inițial și apoi final al subiecților, având în vedere dificultățile identificate la începutul experimentului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
citate câteva modalități de fond, care determină schimbarea de paradigmă, despre care comunică acum educatorii: autonomia educatului, învățarea colaborativă, integrarea curriculară, focalizarea pe construirea înțelegerii, diversitatea situațiilor-problemă de rezolvat, exersarea capacităților cognitive, verificarea alternativă, interactivitatea educator-educat. Dar toate aceste schimbări conceptuale și metodologice fuzionează, se combină variat în clasă, mai ales în modelul instruirii de tip holistic, ca o soluție de trecere de la paradigma clasică la cea nouă. Mai mult, este subliniat și faptul că nu se pot realiza acestea, dacă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
diferite contexte, implicarea atitudinilor și a corelațiilor cognitive sau a raportării la achiziția variatelor valori sau la linii de perspectivă sau la mediul sociocultural interactiv din clasă, grupuri nonformale. Constatăm că autoeducația are în primul rând nevoie de un context conceptual și practic în abordarea sa eficientă, de o schimbare de mentalitate formativă care să faciliteze condiții favorabile pentru afirmarea ei reală. În acest context, își manifestă apoi adecvat rolul și metodele specifice, care la fel dau rezultate dacă sunt utilizate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Prin argumentare, interpretare critică proprie, completare de concepte anterioare, codificare, recunoaștere și rezolvare, redefinire în contexte noi. • Prin definire logică, numire, redare proprie, tipizare, concluzionare, explicare de caracteristici comune și în contrast, arbore de derivare noțională, matrice a conceptelor, grafuri conceptuale, prototipuri pentru clase de note esențiale, profile-robot, scale criteriale, liste de cuvinte-cheie sau idei esențiale, planuri tematice, exemple tipice, modele, concluzii formulate, reguli conturate, rețele de caracteristici, mape tematice, variante de structuri construite și reconstruite, redări variate ale notelor comune
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
păstrare, reactualizare, reamintire, recunoaștere. Metode inductive Procedee, tehnici, instrumente mațiilor în memorie: • Esențializarea, • Sistematizarea logică, • Eliminarea detaliilor, punctelor slabe • Sugerarea de noi abordări, explorări • Prin echilibrare, combinare a sistemelor mnezice: memorie senzorio-perceptivă, memorie de scurtă durată (de lucru), memorie semantică (conceptuală), memorie procedurală, memorie de lungă durată. • Prin organizare și procesare mentală a celor stocate: atribuiri de note esențiale, formulare de propoziții variate, constituire de rețele cognitive și semantice între acestea, alcătuire de scheme mentale, rețele interactive, scenarii cognitive. • Prin regrupare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]