35,112 matches
-
instanței este de a înclina balanța, pe baza raționamentului logico-juridic, în procesul de interpretare și aplicare a legii, în favoarea uneia dintre părțile litigiului, rolul judecătorului fiind tocmai acela de a aplica legea, pe baza metodelor de interpretare, în circumstanțele concrete ale cauzei deduse judecății. ... 46. Totodată, în condițiile prezentei sesizări, se observă că dezlegarea ce urmează a fi dată de Înalta Curte reprezintă chiar soluția ce urmează a fi pronunțată în litigiul în care a fost formulată sesizarea. Este adevărat
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
aceasta afectează activitatea lor; ... ... 30. La articolul 11, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins: (6) Entitățile reglementate includ în contractul de mandat al conducătorului direct responsabil SB/FT, respectiv în fișele de post ale angajaților atribuțiile specifice și concrete ce le revin în ceea ce privește aplicarea normelor CSB/CFT. ... 31. La articolul 13 alineatul (1), după litera b) se introduce o nouă literă, litera b^1), cu următorul cuprins: b^1) tipul de dovezi furnizate de către client și metoda de
REGULAMENT nr. 18 din 21 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263793]
-
au fost săvârșite faptele care au dus la condamnarea sa la pedeapsa cu amenda, aceasta fiind dispoziția expresă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 5. Se susține că încetarea calității profesionale nu este întemeiată pe criterii obiective, rezonabile și concrete, ci pe aprecieri subiective, care pot varia în funcție de persoana care face aprecierea, cu atât mai mult cu cât legea nu prevede nici persoana sau persoanele care ar putea face această apreciere (ci rezultă din interpretarea voinței legiuitorului că
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
atât de grave trebuie să fie prevăzută în mod explicit prin lege și nu trebuie să fie lăsată la aprecierea subiectivă a unor structuri sau persoane care nu au la dispoziție criterii clare și obiective de apreciere, criterii rezonabile și concrete pentru evaluarea situației create printr-o condamnare, cu atât mai mult cu cât legea penală nu definește ceea ce înseamnă infracțiune gravă, iar definirea necesară pentru aprecierea eventualei „atingeri aduse prestigiului profesiei“ reprezintă o normă incompletă. Or, este o cerință
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 19 aprilie 2018, paragraful 22). Acest control de constituționalitate este a posteriori, pentru că vizează acte normative de reglementare primară intrate în vigoare. De asemenea, acesta este un control concret, pentru că pornește de la un litigiu concret, aflat pe rolul unei instanțe judecătorești, aceasta din urmă sesizând judecătorul constituțional doar cu soluționarea chestiunii de constituționalitate, adică a raportului abstract de conformitate a actului de reglementare primară cu Constituția. În
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
nr. 345 din 19 aprilie 2018, paragraful 22). Acest control de constituționalitate este a posteriori, pentru că vizează acte normative de reglementare primară intrate în vigoare. De asemenea, acesta este un control concret, pentru că pornește de la un litigiu concret, aflat pe rolul unei instanțe judecătorești, aceasta din urmă sesizând judecătorul constituțional doar cu soluționarea chestiunii de constituționalitate, adică a raportului abstract de conformitate a actului de reglementare primară cu Constituția. În sfârșit, acesta este un control incident, pentru că
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
notarilor publici și Ministerul Justiției au considerat că infracțiunile de abuz în serviciu și fals intelectual aduc atingere prestigiului profesiei de notar public. ... 28. Or, Curtea observă că toate aceste susțineri vizează modul de aplicare a textelor criticate în cauza concretă dedusă judecății instanței judecătorești, ceea ce intră în competența de soluționare a instanțelor judecătorești, iar nu a Curții Constituționale. Stabilirea în concret a dispozițiilor de lege aplicabile cauzei și aprecierea privind legalitatea actului administrativ emis în cauză revin instanței judecătorești
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
acestei norme juridice, nu contravin dreptului de proprietate, în sensul că pensia viitoare nu poate dobândi caracteristicile unei legitime așteptări și, cu atât mai puțin, ale unui bun câștigat, și nu încalcă nici dreptul fundamental la pensie, al cărei cuantum concret intră în marja de apreciere și stabilire a legiuitorului. Întrucât aceste drepturi fundamentale nu sunt afectate, nu se poate reține incidența art. 53 din Constituție, de asemenea invocat de autorii excepției. ... 25. Întrucât în prezenta cauză nu au intervenit elemente
DECIZIA nr. 518 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264043]
-
susține Avocatul Poporului, orice condiționare a accesului liber la justiție reprezintă o nesocotire a acestui principiu constituțional fundamental și a unor standarde internaționale universale, în orice democrație reală. Pornind de la premisa că drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă și reală, iar nu iluzorie și teoretică, imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanțe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiție. Acest drept impune obligații în sarcina legiuitorului și a executivului, iar statul
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
să aibă în vedere și să aplice, deopotrivă, atât dispozițiile dreptului intern, cât și tratatele internaționale la care România este parte, potrivit distincțiilor impuse de dispozițiile art. 20 și 148 din Constituție. Judecata instanțelor poartă însă întotdeauna asupra unui caz concret; cadrul procesual specific fiecărei cauze determină, de fiecare dată, interpretarea și aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor incidente în materie. ... 13. Curtea a mai reținut că art. 124 alin. (3) din Constituție prevede, alături de garanția independenței judecătorilor, și obligația
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
de conducere ale acesteia. Textul nu face referire la deținerea vreunei funcții executive sau de conducere în cadrul acestor persoane juridice fără scop patrimonial, ci doar la ipoteza „de a face parte din organele din conducere“ ale acestora. În mod concret, se arată că adunarea generală a asociației este organ de conducere colectiv al acesteia din care fac parte toți asociații. De asemenea, tot organ colectiv de conducere este și consiliul director al asociației, care este alcătuit din asociați sau persoane
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
adăugarea unor sintagme, în considerarea faptului că și hotărârile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în dezlegarea unor chestiuni de drept sunt obligatorii, ca și hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. ... 53. În plus, stabilirea concretă a faptelor care constituie abateri disciplinare, pentru magistrați sau pentru orice altă categorie de funcționari publici, este o chestiune de oportunitate, revenindu-i exclusiv legiuitorului sarcina să definească aceste fapte, să reglementeze în mod concret, atât sub aspect obiectiv, cât
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
Europene. ... 53. În plus, stabilirea concretă a faptelor care constituie abateri disciplinare, pentru magistrați sau pentru orice altă categorie de funcționari publici, este o chestiune de oportunitate, revenindu-i exclusiv legiuitorului sarcina să definească aceste fapte, să reglementeze în mod concret, atât sub aspect obiectiv, cât și subiectiv, elementele constitutive ale unei abateri disciplinare. Sfera abaterilor disciplinare pentru a anumită categorie profesională poate fi mai largă sau mai restrânsă în diferite perioade în funcție de nevoile de reglementare în domeniu la
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
Comisiei Europene în cadrul MCV din 18 iulie 2012 a arătat următoarele: „în paralel, Parlamentul a adoptat, de asemenea, o serie de măsuri legislative importante. Legea micii reforme în justiție, care a intrat în vigoare în 2010, a adus îmbunătățiri concrete pentru consecvența și eficacitatea actului de justiție. De asemenea, a fost modificată legislația pentru a consolida răspunderea magistraților și pentru a reforma procedura de numire în funcție la ÎCCJ. Astfel de măsuri oferă ocazia de a răspunde preocupărilor opiniei publice
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
constituțional, iar critica referitoare la „controlul total“ al Consiliului Superior al Magistraturii asupra concursurilor de promovare a magistraților este cu atât mai surprinzătoare. ... 196. Prin criticile invocate, autorii sesizării propun instituirea unor soluții normative în lege; or, acestea sunt chestiuni concrete, soluții ce depind de voința legiuitorului și de opțiunea acestuia, chestiuni care, de altfel, au fost propuse de autorii sesizării ca amendamente în cadrul Comisiei speciale comune privind analiza inițiativelor legislative în domeniul justiției, au fost analizate în cadrul dezbaterilor
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
de conducere ale acesteia. Textul nu face referire la deținerea vreunei funcții executive sau de conducere în cadrul acestor persoane juridice fără scop patrimonial, ci doar la ipoteza „de a face parte din organele din conducere“ ale acestora. În mod concret, se arată că adunarea generală a asociației este organ de conducere colectiv al acesteia din care fac parte toți asociații (Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații). De asemenea, tot organ colectiv de conducere este și colegiul
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
procurorului. Însă Codul de procedură penală nici nu ar putea să reglementeze distincția între atribuțiile celor două categorii, legea referindu-se la aspecte de principiu care țin de competența poliției ca organ de urmărire sau cercetare penală, în general. Atribuțiile concrete ale agentului de poliție și ale ofițerului de poliție sunt diferite și reglementate prin acte normative specifice. ... 221. La cele două dosare au fost depuse memorii amicus curiae prin care se apreciază că legea criticată este neconstituțională. ... 222. Curtea, având
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
este mai facilă sau nu; de asemenea, nu are competența de a stabili dacă accesul la cele două forme de promovare trebuie să se facă în condiții identice. Este o chestiune de opțiune a legiuitorului, care, în funcție de situația concretă a sistemului judiciar, stabilește modul de acces la cele două forme de promovare. Legiuitorul este în drept să încurajeze judecătorii sau procurorii să promoveze pe loc sau efectiv în funcție de nevoile sistemului. ... 278. Constituția nu reglementează criterii în funcție
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
care stabilește că comisia de evaluare în cazul promovării efective a procurorilor este compusă dintr-un președinte și 2-4 membri, nu poate fi reținută, întrucât legea acordă o marjă de apreciere Secției pentru procurori a CSM în vederea stabilirii numărului concret al membrilor comisiei de evaluare în cazul promovării efective a procurorilor. Dacă legea nu stabilește în mod exact numărul membrilor, ci indică un minim și un maxim de membri ai respectivei comisii, aceasta nu înseamnă că legea este neclară, ci
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
promovării efective a procurorilor. Dacă legea nu stabilește în mod exact numărul membrilor, ci indică un minim și un maxim de membri ai respectivei comisii, aceasta nu înseamnă că legea este neclară, ci că, în funcție de împrejurările și situațiile concrete, Secția pentru procurori a CSM poate să varieze numărul de membri ai comisiilor în aceste limite. ... 282. Prin urmare, art. 128, 132, 133, 135 și 139-141 din lege nu încalcă art. 1 alin. (3) și (5) și art. 124 din
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
rest, stabilirea condițiilor pe care judecătorii trebuie să le îndeplinească pentru a fi numiți în respectivele funcții este de competența legiuitorului, care are o marjă de apreciere în acest sens, putând opta pentru cea mai potrivită soluție raportat la situația concretă existentă. În ceea ce privește promovarea procurorilor, Constituția nu reglementează nicio condiție specifică. Astfel, legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și autoritatea competentă să îi numească pe aceștia în diverse funcții de conducere. ... 299. Prin urmare, art. 150
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
în vedere și să aplice, deopotrivă, atât dispozițiile dreptului intern, cât și prevederile din tratatele internaționale la care România este parte, potrivit distincțiilor impuse de dispozițiile art. 20 și 148 din Constituție. Judecata instanțelor poartă însă întotdeauna asupra unui caz concret; cadrul procesual specific fiecărei cauze determină, de fiecare dată, interpretarea și aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor incidente în materie. ... 330. Curtea a mai reținut că art. 124 alin. (3) din Constituție, alături de garanția independenței judecătorilor, prevede și obligația
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
o competență generală de legiferare. Faptul că acesta a stabilit un număr maxim al locurilor pentru promovarea pe loc pentru fiecare nivel de instanțe nu înseamnă că și-a depășit competența. CSM are în continuare competența de a stabili numărul concret al acestor posturi, cu obligația de a se încadra în procentul maxim stabilit prin lege. Toate autoritățile publice trebuie să se supună legii; acestea nu pot acționa contra legem, ci în limitele legii. Prin urmare, art. 284 alin. (5) din
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
Judecătoria Medgidia consideră că excepția este neîntemeiată. Nu se încalcă principiul egalității în drepturi și nici dreptul la un proces echitabil al părților, deoarece acest drept al instanței de a verifica, în fiecare caz în parte, în funcție de circumstanțele concrete ce pot fi constatate, dacă a survenit îndreptarea conduitei persoanei condamnate, ca urmare a executării unei părți din pedeapsa penală privativă de libertate dispusă în privința sa în cadrul unui penitenciar, corespunde însuși scopului instituției liberării condiționate. Aceasta presupune acordarea
DECIZIA nr. 564 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264548]
-
României, Partea I, nr. 141 din 14 februarie 2018, paragrafele 14-16, Curtea a reținut că normele criticate nu încalcă principiul egalității în drepturi, deoarece acest drept al instanței de a verifica, în fiecare caz în parte, în funcție de circumstanțele concrete ce pot fi constatate, dacă a survenit îndreptarea conduitei persoanei condamnate, ca urmare a executării unei părți din pedeapsa penală privativă de libertate dispusă în privința sa în cadrul unui penitenciar, corespunde însuși scopului instituției liberării condiționate. Aceasta presupune acordarea
DECIZIA nr. 564 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264548]