2,979 matches
-
ageră si cu o minte sfredelitoare s-a bucurat de o deosebită cinste a fi unul dintre martorii unor vremuri mari din istoria antebelică a Ardealului,în ritmul cărora a lucrat cu spor și pilduitoare tragere de inimă...Maestru al condeiului,stilul său lapidar ,sobru si ca tăiat din marmoră rămâne pildă pentru urmași.Trudnic si constiincios lucrător și-a risipit zilnic energiile ca redactor al "Telegrafului Român"Moț plin de dârzenie a luptat cu toate vicisitudinile vieții pentru a realiza
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
a fost prima revistă cu caracter enciclopedic, care a tratat aproape în egală măsură probleme de artă, lingvistică, învățământ, drept, viață socială, istorie, economie, administrație, industrie, comerț, știinte fundamentale, medicină, agronomie, geografie și arta. În revista "Propășirea" s-au reunit condeie din toate provinciile românești. Vasile Alecsandri a publicat poezii în formă populară, reunite mai târziu în volumul “Doine și lăcrămioare” și în alte volume. Tot în "Propășirea" au publicat poezii și Cezar Bolliac (“Muncitorul”), Alecu Donici (“Gândul”, ”Păstorul și țânțarul
Propășirea () [Corola-website/Science/324421_a_325750]
-
a fost "„modelul unui cineast scormonitor în tehnica viitorului cinematografiei, a realizat primele probe de actori pe peliculă magnetică, scria materiale pentru extinderea folosirii casetelor magnetice (...) ”". În același număr, prozatorul Nicolae Velea a scris și el un articol emoționant intitulat " Condeiul mi se apleacă...". În studiul „Românul s-a născut poet dar și operator” publicat în Magazinul estival „Cinema” (1983), Constantin Pivniceru îl considera pe Gore Ionescu un profesionist impecabil, nedreptățit de tehnica inferioară din epocă și de peliculele de slabă
Grigore Ionescu (operator de film) () [Corola-website/Science/327420_a_328749]
-
făcut altceva decât să transcrie ceea ce această voce i-a transmis. Această voce s-a revendicat ca fiind chiar Iisus Hristos iar primele cuvinte pe care Jacob Lorber le aude și le și notează sunt următoarele: "“Scoală-te ia-ți condeiul și scrie! Așa vorbește bunul Dumnezeu și se adresează tuturor; iar cele spuse aici sunt adevărate, autentice și sigure. Oricine dorește să vorbească cu Mine, trebuie să se îndrepte către Mine, iar Eu îi voi răspunde în inima lui. Dar
Jakob Lorber () [Corola-website/Science/326495_a_327824]
-
Codexul Leicester este o colecție de 18 documente duble, adică 36 de file scrise față-verso realizată de către Leonardo da Vinci între anii 1506 și 1510. Leonardo l-a completat treptat, utilizând condeiul și scriind filele duble una după alta, introducându-le apoi în cele precedente. Codexul este numit după Thomas Coke, conte de Leicester. Înainte de a intra în posesia lui Coke, documentul era cunoscut sub numele de "Codexul Hammer", după penultimul sau
Codex Leicester () [Corola-website/Science/323261_a_324590]
-
lui Rembrandt, Parcuri istorice, KITSCH-ul, Muzeul Yad va Shem (2010), Italo Calvino, Saul Leiter, adeptul fericirii, Samuel Bak, Arshile Gorky - ultimul suprarealist Text de prezentare despre ASILR la BOOKFEST - București 2016 în Broșură "De peste 50 de ani în slujba condeiului" - Editură Familia-2016 Curator al expoziției de ceramică și pictură: "Ceramică Modernă" - Rishon le Zion 1985 Reviste produse și difuzate pe net: "Grupul celor 7" o revistă internetica de artă, grafică și filosofie, urmată de "Revista Secolul XXI" -23 de numere
Adrian Grauenfels () [Corola-website/Science/326058_a_327387]
-
polițiste și de aventuri. ”""Moldovean” sută la sută prin harul povestirii, prin cultul anecdotei “care primează”, autorul [...] are voluptatea rezumării unei situații printr-o vorbă de duh, a sa ori a altcuiva, reținute cu voluptatea colecționarului rafinat. [...] Dl. Ochinciuc are condei ușor, scrie sprințar și cărțile sale se citesc pe nerăsuflate. Este un observator atent al lumii prin care a trecut, are o memorie capabilă să reconstituie din câteva detalii o întreagă atmosferă și este iubitor al “comediei umane” în nesecata
Ion Ochinciuc () [Corola-website/Science/328361_a_329690]
-
Dağları’ndan". Între 1931 și 1934 reintră în Parlament cu funcția de deputat de Manisa. De-a lungul vieții a colaborat cu foarte multe publicații precum "Resimli Kitap" (Revista cu poze),"Cumhuriyet" (Republică), "Çığır" (Calea), "Dergâh" (Lăcașul), "Genç Kalemler" (Tinerele Condeie), "Güzel Sanatlar Mecmuası" (Publicația Artelor Frumoase), "Hayat" (Viața), "İctihad" (Opinia), "İnci" (Perla), "Jale" (Roua), "Peyâm-ı Edebî", "Resimli İstanbul" (Istanbul în imagini), "Servet-i Fünûn" (Bogăția Culturii), "Șebâb", "Șiir ve Tefekkür" (Meditație și poezie), "Tercüman" (Traducătorul), "Türk Yurdu" (Patria turcă), "Varlık
Yakup Kadri Karaosmanoglu () [Corola-website/Science/330930_a_332259]
-
filozofie apărută la Salonic, sub diverse [[pseudonim]]e, precum Tevfik Sedat, Demirtaș sau Gökalp. Mehmet Ziya, care își propune să întemeieze un stat turc puternic, care să unească turcii de pretutindeni, publică în anul [[1911]], în revista "Genç Kalemler" („Tinere condeie‟), opera "Altun Destanı" („Povestea de aur‟), în care își prezintă acest ideal. În anul [[1912]], pentru că sediul Comitetului se mută la [[Istanbul]], Ziya se stabilește aici, în cartierul Cerrahpașa. În această perioadă, programele școlare, cursurile și cărțile sunt stabilite în
Ziya Gökalp () [Corola-website/Science/331944_a_333273]
-
Național (distinsă cu un premiu). În 1920 este publicat volumul “Autori și actori” în care sunt adunate cronicile dramatice, completate cu câteva studii și opinii privitoare la teatru. În 1914, la izbucnirea primului război mondial, intră în presă, angajându-și condeiul în sprijinul aliaților în care își punea speranța izbândirii cauzei naționale a românilor, publicând articole în “Epoca”, “Acțiunea” și “Naționalul”. Se refugiază la Iași, împreună cu Mihail Sadoveanu, Octavian Goga și alți scriitori, întemeiază ziarul “România” în care continuă să sprijine
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
Azur este un soi românesc de struguri negri obținut de către cercetătorii Victoria Lepădatu și Gheorghe Condei de la Stațiunea de Cercetare și Producție Viti Vinicolă Drăgășani, actuala Stațiune de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Drăgășani, prin încrucișarea soiurilor Coarnă neagră și Cardinal. Soiul a fost omologat în anul 1984. Este un soi de masă. Frunza adultă este
Azur (strugure) () [Corola-website/Science/331883_a_333212]
-
islamului de către cel de-al doilea Mesia, va fi posibilă înfrângerea, în viitor, a Anticrist-ului (Dajjal) Conceptul de jihad diferă în sensul că se pune accent pe propășirea pașnică a islamului, a cărui armă principală trebuie să o constituie condeiul, spre deosebire de interpretări de natură militară a jihadului . Denumirea de "Ahmadiyya" are o importanță aparte datorită celui de-al doilea nume al Profetului, Ahmad, un superlativ al sensului regăsit în rădăcina ḥ-m-d (a slăvi, în arabă), care exprimă caracterul victorios al
Ahmadiyya () [Corola-website/Science/333605_a_334934]
-
Iași, i-a conferit medalia „Virtutea Literară”. Opiniile despre valoarea sa ca scriitor nu sunt însă unanime. Din punctul său de vedere scriitorul însuși se caracterizează drept doar un "„creator în domeniul literaturii”" care nu face parte din tagma maeștrilor condeiului. A scris și publicat lucrări instrumentale, sonatine și sonate pentru vioară și pian cu începere din 1956, la îndemnul muzicienilor Antonin Ciolan, George Pascu, Achim Stoia, precum și un studiu - "Panorama posibilă a structurilor muzicale modale". A definitivat un model anticipativ
Gheorghe A. M. Ciobanu () [Corola-website/Science/333033_a_334362]
-
X.2003 · „Cristian Meleșteu se apropie de Marin Preda prin realismul crud, de Fănuș Neagu prin fantasticul și metafora autentică și de Nicolae Velea prin crearea de situații - șoc sau situații „sucite”. Dar tânărul prozator, care ține singur și sigur condeiul în mână, demonstrează pe tot parcursul acțiunii că e stăpân și este el însuși. M-am convins că avem de-a face cu un autentic prozator” Ion Lică - Vulpești (membru USR), „Săgetătorul”, 27 ianuarie 2004 · „Proza lui Cristian Meleșteu este
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
s-a retras, înțelegând ca nu mai avea ce face în fața așa unei îndărătnicii. Au rămas câteva versuri transmise de mai mulți autori arabi, în care Samaw'al își comenta fapta. O descriere a castelului Al-Ablaq a rămas scrisă de condeiul poetului A'sha (Yaqut, 96), care credea că e vorba de însuși Templul lui Solomon. Se povestește ca odată A'sha a căzut prizonier împreună cu alți arabi și a fost dus la castelul de la Taima, care aparținea în vremea aceea
Samaw'al ibn 'Adiya () [Corola-website/Science/334771_a_336100]
-
Brecht și Georges Duhamel. Poetul și criticul literar Emil Manu îl considera „un intelectual fin și discret”. A murit la 25 august 1975, la București. Literatura scrisă de se evidențiază prin vervă epică și o notație rapidă, „făcută din fuga condeiului”. Scriitorul prezintă un mediu convențional, ușor cosmopolit și exotic, arătând o curiozitate intelectuală față de misterul eternului feminin. Personajele sale, precum Victoria Gherman din romanul "Adorata" (1930) și într-o oarecare măsură și cele din "Nopți la Ada-Kaleh" (1932) și "Târgul
Romulus Dianu () [Corola-website/Science/337120_a_338449]
-
ore în urmă, îi zisese: "Dragă, mă duc la Charlie". Maryse nu mai avea lacrimi să plângă, dar avea sufletul făcut bucăți. "Umorul a ucis. Câteva trăsături impertinente de creion și moartea, aflată la capătul creionului, al cariocii sau al condeiului. Nu va mai fi decât liniște, pentru că nu vom avea niciodată răspuns. Cel mai mic cuvânt scăpat într-un articol, cea mai mică vorbă la radio sau în cursul unei reuniuni a urmașilor victimelor mă facă să mă aprind și
"Dragă, mă duc la Charlie". Mărturisirea zguduitoare a soției lui Wolinski () [Corola-website/Journalistic/104176_a_105468]
-
și, de data aceasta, ar fi bine să fii tu acela pentru că ești într-o pasă mai periculoasă, când ai putea spune lucruri pe care le-ai putea regretă mai tarziu. Fecioara Dacă ai veleități literare, pune mâna azi pe condei și începe să scrii. Mintea ta e conectată direct la cea mai puternică sursă de inspirație încât ai putea vedea că scrii de parca cineva ți-ar șopti în ureche, de parcă frazele vin pe bandă rulantă. Orice activitate creativă în care
HOROSCOP, luni, 7 noiembrie 2016 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104794_a_106086]
-
că se întind ouăle pe un ștergar curat după ce întâi au fost bine spălate, uneori chiar cu un zer acrit, ca să prindă bine ceara și vopseaua. Într-un hârb lângă jeratic se topeșe ceara albă de albine. În dreapta, gospodina ține condeiul, chișița sau bijara, o bucățică de lemn, având în vârf un tub subțire de tinichea în care se prinde ceara topită. Se încinge condeiul în hârb și ducându-l ușor pe ou, ceara lasă dungi îngrijit aduse sau puncte zise
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]
-
și vopseaua. Într-un hârb lângă jeratic se topeșe ceara albă de albine. În dreapta, gospodina ține condeiul, chișița sau bijara, o bucățică de lemn, având în vârf un tub subțire de tinichea în care se prinde ceara topită. Se încinge condeiul în hârb și ducându-l ușor pe ou, ceara lasă dungi îngrijit aduse sau puncte zise «pui», pe urma cărora vor răsări apoi desenele cele mai frumoase. Ouăle astfel pictate sau împestrițate se trec apoi în vopseaua roșie. Dacă e
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]
-
Chiristigiilor pe harta adreselor cele mai interesante, mai dinamice și mai hip ale lumii artistice românești. Cu pasiune, cunoaștere, cu inepuizabilă energie și generozitate, într-un ritm diabolic, ai dăruit bucureștenilor atîția artiști!, fie ei cu penelul, cu dalta sau condeiul, de astăzi, de acolo și de aiurea, din lumea umbrelor sau încă pictând la Baia Mare. Anul trecut te-am reîntâlnit, ți-am admirat excepționalele realizări, care toate sunt o mărturie a convingerii tale că arta dă sens, înțeles și ancorare
Magdalena Popa Buluc în dialog cu criticul și istoricul de artă Ruxandra Garofeanu: „Pentru a atinge perfecțiunea îți trebuie modele și un har aparte” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105674_a_106966]
-
condiții mai mult decât precare: e obligat să locuiască, pentru scurtă vreme, într-un cavou din cimitirul Père-Lachaise, se mută într-o cămăruță în Montmartre, scrie de mână pe hârtie luată de la un centru de maculatură. Nu abandonează nicio clipă condeiul, însă manuscrisele lui sunt întâmpinate numai de refuzuri. În mod paradoxal, ajunge să traducă în rusă ceea ce scrisese în franceză și reușește în cele din urmă să publice La Fille d'un heros de l'Union sovietique (Fiica unui erou
Farmecul rus al lui Andrei Makine by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105907_a_107199]
-
și pe credincioși meditația îi duce departe - prin atom și prin milenii, spre sunete și stele. Aceleași din care n-ar fi imposibil să fi venit cândva aici, ca pentru un popas”. Petru Vintilă jr., artist plastic și om de condei, fiul strălucitului pictor naiv și scriitor cu același nume și nepotul mitologului Victor Kernbach, care i-a luminat încă din copilărie drumul printre urmele civilizațiilor vechi, s-a oprit într-o zi din desenat arhitecturi stranii și creaturi improbabile și
Lansări de carte by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105936_a_107228]
-
descurajat? Și critic literar ați refuzat să deveniți. Să fie vorba de o spaimă în fața actualității pe care o presimțeați că va deveni tot mai opresivă? Când ați realizat pe ce cale trebuie să mergeți? - În tinerețe mi-am exersat condeiul în diverse genuri, în primul rând, firește, în poezie, dar și în proză. Am început mai multe romane, chiar și o piesă de teatru. Toate tentativele acestea erau expresii ale căutării identitare ori revanșe ficționale asupra unor situații inconfortabile. S-
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
și susținute chiar de ziarul de tineret . Și mă refer la Agatha Christie, Indira Gandhi, Yehudi Menuhin, Olof Palme, Pablo Neruda, Jean Paul Sartre, numeroși laureați ai Premiului Nobel. Mulți întrebau cum de eminente personalități ale lumii puneau mâna pe condei și răspundeau la întrebările mele. O singură explicație era valabilă: climatul de deschidere internațională a României din anii de după 1965, pașii, deși timizi, însă reali, făcuți spre Vest, adică spre democrație și o anume transparență, critica tot mai înverșunată a
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]