35,849 matches
-
muncă prietenos" - , care urma să se deruleze în perioada 2003-2004, urma să pregătească structurile administrative implicate în coordonarea sistemelor de securitate socială (instituții și personal) pentru aplicarea Regulamentelor 1408/71/CEE și 574/72/CEE. Legislația în acest domeniu era conformă cu prevederile Regulamentului 1408/71/CEE, permițănd aplicarea acestuia, de la data aderării. În sistemul public de pensii pot fi asigurați cetățeni români, cetățeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul sau reședința în România
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
inițiate negocieri sau continuate cu Spania, Republica Italiană, Republica Elenă, Republica Federală Germania, Republica Franceză, Republica Slovacă, Republica Ungaria. Proiectele aflate în negociere au fost elaborate pe baza principiilor comunitare ale coordonării sistemelor de securitate socială. Legislația în domeniu era conformă cu prevederile Regulamentului nr. 1408/71/CEE, România aplicând principiile coordonării. Totodată, România confirma că va fi gata să aplice regulile și mecanismele respective după aderare și că va crea condițiile necesare pentru aplicarea acestui Regulament. România confirma faptul că
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
perioada 26-27 februarie 2003, la sediul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, întâlnirea cu experții din cadrul Ministerului Sănătății și Securității Sociale din Germania și ai Autorității de Supraveghere a Fondurilor de Pensii. Coordonarea sistemelor de securitate socială Legislația în domeniu este conformă cu prevederile Regulamentului nr. 1408/71/CEE, România aplicând principiile schemelor de securitate socială. Totodată, România a confirmat că va fi gata să aplice regulile și mecanismele respective după aderare și că va crea condițiile necesare pentru aplicarea acestui Regulament
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
că profesiile îndeplinesc condițiile prevăzute de acquis și pot beneficia de recunoaștere profesională în interiorul UE, de la data aderării, în concordanță cu procedurile aplicate în cadrul proceselor de extindere anterioare. De la data aderării, România trebuie să se asigure că legislația națională este conformă cu acquis-ul în ceea ce privește drepturile cetățenilor, în particular cu privire la cerințele de naționalitate, rezidență și limbă. Până atunci, cetățenii români și cei ai UE care nu au cetățenia română urmau să beneficieze de același tratament cu privire la educație, inclusiv cu privire la taxele de școlarizare
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
cadrului general pentru recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale. A fost adoptată legislația cu privire la eliminarea barierelor pentru exercitarea profesiei medicale și pentru profesiile de arhitect, veterinar și avocat. Legislația cu privire la dentiști a fost adoptată, dar prevederea cu privire la titulatura profesiei nu era conformă cu acquis-ul. Acquis-ul cu privire la agenții comerciali a fost transpus. Au fost desemnate autoritățile competente care se vor ocupa de procesarea unei aplicații înregistrate de un cetățean al Uniunii Europene. Era operațional, pe Internet, un portal cu privire la legislația națională în acest
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, Legea nr. 676/2001, privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul telecomunicațiilor, Legea nr. 365/2002, privind comerțul electronic, care sunt conforme cu acquis-ul comunitar. Acestea au fost elaborate în conformitate cu Directiva 95/46/ CE a Parlamentului European și a Consiliului European, din 24 octombrie 1995, pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, respectiv cu
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
conform căreia exportul și importul mărfurilor din, respectiv în, teritoriul vamal al României sunt liberalizate. România a declarat, în documentul de poziție transmis inițial, că nu deține monopoluri cu caracter comercial în comerțul intern, situație care la acea dată era conformă cu realitatea. În ceea ce privește OU nr. 181/2000, privind instituirea monopolului de stat asupra comercializării alcoolului, Ministerul Finanțelor Publice nu a solicitat Consiliului Concurenței un punct de vedere în faza de proiect. Analizând textul Ordonanței, Consiliul Concurenței a constatat că acesta
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
România era invitată să furnizeze UE informații complete asupra deficiențelor din fermele pentru care a fost solicitată tranziția și limita de timp propusă pentru corectarea deficiențelor. Se considera că doar laptele crud care îndeplinește cerințele UE poate fi livrat unităților conforme cu cerințele UE de procesare a laptelui. S-a mai solicitat o listă, aprobată de Administrația Veterinară Națională, a tuturor unităților care urmau a fi în conformitate cu cerințele UE, de la data aderării, sau unde urma a fi solicitate măsuri tranziționale. Pentru
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Unică; ==> acceptarea unei perioade de tranziție, până la 31 decembrie 2010 (4 ani), cu reconsiderarea programului de creștere a taxei în sensul atingerii pragului de 80% din valoarea minimă prevăzută de Directivă, începând cu 1 ianuarie 2009; ==> traficul vehiculelor cu greutate conformă prevederilor Directivei privind greutățile maxime ce efectuează transporturi internaționale sau care sunt dotate cu suspensie pneumatică sau o combinație între aceste variante; ==> cuantumul tarifelor pentru depășirea greutăților maxime și furnizarea de informații clare privind modul în care acestea vor fi
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
fost emisă Decizia nr. 879/2002 (MO nr. 528/19.07.2002), privind aplicarea procedurii de decontare a datoriei vamale prin mijloace informatice. Legea nr. 387/2003, privind regimul de control al exporturilor de produse și tehnologii cu dublă utilizare (conformă cu Reglementarea Consiliului nr. 1334/2000), a intrat în vigoare. În iunie 2002, România a ratificat Acordul privind Traficul Ilicit pe Mare, din 1995. Aspecte referitoare la capacitatea instituțională în domeniu La toate birourile vamale existau structuri de înregistrare-colectare a
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). România urma să adopte, la aderare, Schemele de Preferințe Generalizate aplicate de UE. Reglementările naționale privind creditele de export erau concordante cu cele ale UE. În ceea ce privește comerțul cu produse cu dublă utilizare, reglementările României erau conforme cu cele ale UE. În domeniul acordurilor de recunoaștere mutuală, România se afla în proces de armonizare a sistemului său legislativ cu acquis-ul comunitar. În sectorul comerțului cu produse textile, poziția României era de a coopera strâns cu Comisia Europeană
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
comercial cu o țară terță. România și-a asumat, prin Acordul European, obligații privind consultările între Părți, în cadrul Consiliului de Asociere, în domeniul relațiilor comerciale externe. România trebuia să se asigure că, la data aderării, toate acordurile sale vor fi conforme cu acquis-ul și orice nou acord pe care România l-ar putea încheia cu o țară terță, între acel moment și cel al aderării, trebuia să conțină prevederi de natură să permită României să termine acordul la data aderării, dacă
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Comune, după aderarea României. România trebuia să țină cont de obiectivele pe termen lung ale procesului de stabilizare în Sud-Estul Europei, în dezvoltarea oricăror aranjamente comerciale preferențiale proprii cu țările din această regiune, înainte de aderare, în sensul de a fi conforme cu cele propuse de UE. UE considera că aderarea României va întări integrarea economică regională în Sud-Estul Europei și, în special, procesul de liberalizare a comerțului. UE a amintit că modalitățile de contribuție a României la Fondul European de Dezvoltare
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
țări ar trebui să se angajeze în sensul acordării de sprijin activ și necondiționat pentru punerea în practică a acestei politici comunitare, în spiritul loialității și al solidarității reciproce. Statele Membre trebuie să garanteze faptul că politicile lor naționale sunt conforme cu pozițiile comune adoptate, precum și să apere aceste poziții comune în cadrul forurilor internaționale. Toate țările candidate au acceptat acquis-ul și deja s-a atins un bun nivel de aliniere la regulile de bază. În decursul negocierilor, nu a fost acordate
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
ci ca un "reformator"2 al gîndirii secolului al XXI-lea, după frumoasa formulă a lui Jean-François Malherbe. Într-adevăr, gîndirea lui Lupasco este un sistem deschis, supus unei permanente chestionări constructive. Ea ne ajută să înaintăm spre o înțelepciune conformă cu sfidările majore ale secolului nostru. În primul capitol, îi ofer cititorului nefamiliarizat cu gîndirea lui Lupasco o privire panoramică asupra operei sale. Al doilea capitol este centrat pe noțiunea de terț inclus. Nivelurile de realitate sunt introduse în al
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de realitate ale lui Heisenberg corespund întru totul propriei mele definiții, în schimb al treilea nivel al său îmi pare că amestecă niveluri și non-niveluri (adică zone de non-rezistență). Într-adevăr, filosofia, arta și politica reprezintă discipline academice întru totul conforme cu rezistența intrinsecă a unui nivel de realitate. Chiar și metaforele lui "Dumnezeu", în măsura în care sunt integrate unei teologii, pot corespunde unui nivel de realitate. Dar experiența religioasă și experiența inspirației sunt greu asimilabile unui nivel de realitate. Ele corespund mai
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
reprezentant al pozitivismului, Georges Ripert dă o soluție simplă acestei probleme afirmând că atâta timp cât legea este în vigoare nu trebuie să ne întrebăm dacă ea corespunde sau nu unui ideal moral, deoarece în momentul în care ea nu mai este conformă cu principiile morale, va cădea în desuetudine 204. Și R. Dworkin dezbate problema supunerii în fața legilor nedrepte, căreia îi consacră capitolul Nesupunerea civilă din lucrarea sa, Drepturile la modul serios. El apelează la un exemplu concret, cazul celor care nu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
logică. Între este și trebuie sunt posibile mai multe relații, respectiv corelații, ce pot fi reduse, așa cum demonstrează Tudor Cătineanu 68, la următoarele: (I) " Este, dar nu trebuie să fie", care exprimă o realitate existentă, dar indezirabilă întrucât nu este conformă cu valorile. Această primă relație are o funcție critică, de desființare, de eliminare a acestei realități. (II) " Nu este, deci trebuie să fie", relație ce sugerează absența unei realități, a cărei existență este dezirabilă. (III) " Nu este și nu trebuie
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
aceasta comportă anumite ambiguități, deoarece, chiar dacă aderăm la ceea ce poate trece drept cea mai bună accepțiune curentă a termenului, vom constata că acesta este destul de vag. Unii autori refuză să numească "sistem juridic" o mulțime de norme care nu este conformă anumitor standarde ale dreptății, iar alții contestă orice conexiune necesară între faptul de a fi un "sistem de drept" și existența unei astfel de conformități. Unii afirmă că numai un "stat" suveran poate avea un sistem de drept, în timp ce alți
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fiecăruia"92. Dacă acceptăm constrângerea ca fiind singura modalitate prin care se poate admite o restrângere a exercițiului libertății, aceasta se va identifica cu libertatea, fiind necesară pentru existența acesteia: Tot ce este nedrept este un obstacol în calea libertății conforme unor legi universale; constrângerea este însă un obstacol sau o rezistență față de libertate. Prin urmare, când o anumită folosire a libertății este un obstacol în calea libertății conforme unor legi universale, atunci constrângerea care i se opune, ca obstacol în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
existența acesteia: Tot ce este nedrept este un obstacol în calea libertății conforme unor legi universale; constrângerea este însă un obstacol sau o rezistență față de libertate. Prin urmare, când o anumită folosire a libertății este un obstacol în calea libertății conforme unor legi universale, atunci constrângerea care i se opune, ca obstacol în calea libertății, se acordă cu libertatea conformă legilor universale, adică este dreaptă"93. Kant consideră că "dreptul nu poate fi gândit ca alcătuit din două părți, anume din
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
un obstacol sau o rezistență față de libertate. Prin urmare, când o anumită folosire a libertății este un obstacol în calea libertății conforme unor legi universale, atunci constrângerea care i se opune, ca obstacol în calea libertății, se acordă cu libertatea conformă legilor universale, adică este dreaptă"93. Kant consideră că "dreptul nu poate fi gândit ca alcătuit din două părți, anume din obligația prescrisă de lege și din împuternicirea cuiva de a-l constrânge pe un altul la respectarea unei obligații
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și fidelă a poemului Vala, pregătită cu concursul lui Max Plowman, cu consultarea lui D.J. Sloss și J. Wallis, si cu corecturi furnizate de H.M. Margoliouth. Au existat ediții anterioare (Ellis și Yeats, 1893; Ellis, 1906), dar acestea nu sînt conforme cu originalul. Keynes însuși a recunoscut că în ediția sa, printre altele, dificultatea cea mai mare a constat în stabilirea ordinii foilor manuscrisului. H.M. Margoliouth a editat sub titlul Vala (Oxford University Press, 1956) ceea ce el este de părere că
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și personalitate. Iar la al patrulea nivel, pe care se află postulatul existenței lui Dumnezeu, este refăcută unitatea sintetică a virtuții și fericirii. Dumnezeu reprezintă "cauza supremă a naturii (prin urmare face posibilă fericirea n. C.), care are o cauzalitate conformă simțământului moral"73 (prin urmare, face posibilă virtutea). Libertatea este concepută de Kant ca o cauză primă inteligibilă, cel puțin în orizontul acțiunii umane, iar forma în care ea apare este autonomia voinței (a rațiunii pure practice). Imposibilă în lumea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
actul desăvârșit al energiei; d. Kant susține că omul își întemeiază acțiunea pe voința liberă; la C. Rădulescu-Motru, voința liberă susține deprinderile personalității. "Autonomia voinței, spune Kant, este unicul principiu al tuturor legilor morale și al datoriilor care le sunt conforme; (...) Legea morală nu exprimă deci altceva decât autonomia rațiunii pure practice, adică a libertății, și această autonomie este însăși condiția formală a tuturor maximelor"136. Iar C. Rădulescu-Motru spune: "Voința liberă, care susține deprinderile personalității, este posibilă numai în viața
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]