4,953 matches
-
la adresa studiilor originale pe NADH care sugerau că metoda folosită nu era validă. Ei prezintă date care confirmă și susțin ipoteza conform căreia absența oxigenului în mitocondrie nu are și nu este legată de randamentul net al acidului lactic în timpul contracțiilor musculare repetitive în condiții normoxice. Ei cred că literatura de specialitate susține concluzia conform căreia stimularea badrenergică a mușchilor scheletici accelerează rata glicogenolizei, indiferent dacă mușchiul se contractă sau nu. Deci, la nivelul țesutului muscular izolat, factori cum ar fi
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
repetitive în condiții normoxice. Ei cred că literatura de specialitate susține concluzia conform căreia stimularea badrenergică a mușchilor scheletici accelerează rata glicogenolizei, indiferent dacă mușchiul se contractă sau nu. Deci, la nivelul țesutului muscular izolat, factori cum ar fi modelul contracției, durata ei, disponibilitatea substratului, hipoxia și stimularea badrenergică, joacă roluri cheie în producerea acidului lactic. 111.4. Concentrația lactatului sanguin În ciuda strânsei corelații dintre concentrațiile lactatului sanguin și muscular observate în timpul efortului, interpretarea acumulării lactatului sanguin numai ca o reflectare
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
a crescut probabil. Și invers, incapacitatea de a menține o viteză medie anterioară arată că, puterea de tracțiune a scăzut (Maglischo E.W., 1990). Lactatul muscular și exercițiul fizic V. 1. Surse energetice în efort Principala sursă de energie pentru contracția musculară este ATP. Legăturile macroergice ale ultimilor doi radicali fosfat ai acestuia sunt înalt energetice. Îndepărtarea fiecăruia dintre aceștia se soldează cu eliberarea a 11000 calorii (11 kilocalorii) disponibile pentru contracția musculară. Din păcate, cantitatea de ATP prezentă în mușchi
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Surse energetice în efort Principala sursă de energie pentru contracția musculară este ATP. Legăturile macroergice ale ultimilor doi radicali fosfat ai acestuia sunt înalt energetice. Îndepărtarea fiecăruia dintre aceștia se soldează cu eliberarea a 11000 calorii (11 kilocalorii) disponibile pentru contracția musculară. Din păcate, cantitatea de ATP prezentă în mușchi asigură energia de contracție maximală numai pentru 5-6 secunde, chiar și la sportivii bine antrenați. De aceea, este necesar ca ATP să se formeze continuu, prin una din cele trei căi
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Legăturile macroergice ale ultimilor doi radicali fosfat ai acestuia sunt înalt energetice. Îndepărtarea fiecăruia dintre aceștia se soldează cu eliberarea a 11000 calorii (11 kilocalorii) disponibile pentru contracția musculară. Din păcate, cantitatea de ATP prezentă în mușchi asigură energia de contracție maximală numai pentru 5-6 secunde, chiar și la sportivii bine antrenați. De aceea, este necesar ca ATP să se formeze continuu, prin una din cele trei căi metabolice responsabile de refacerea sa la nivel muscular. Aceste căi sunt reprezentate de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
a glucozei, acizilor grași și unor aminoacizi. I. Sistemul energetic fostfagen este reprezentat de ATP și fosfocreatină. ATP reprezintă sursa energetică de bază, a cărui descompunere în ADP și apoi în AMP pune în libertate mari cantități de energie indispensabilă contracției musculare. Degradarea ATP și eliberarea energiei stocate în legăturile macroergice ale acestuia, se realizează sub influența ATP-azei miozinice. În afara contracției musculare, consumul de ATP este minim. Acesta crește de cel puțin 150 ori în timpul contracțiilor maximale, ducând la defosforilarea și
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
energetică de bază, a cărui descompunere în ADP și apoi în AMP pune în libertate mari cantități de energie indispensabilă contracției musculare. Degradarea ATP și eliberarea energiei stocate în legăturile macroergice ale acestuia, se realizează sub influența ATP-azei miozinice. În afara contracției musculare, consumul de ATP este minim. Acesta crește de cel puțin 150 ori în timpul contracțiilor maximale, ducând la defosforilarea și epuizarea în câteva secunde a ATP muscular disponibil, evaluat la aproximativ 4mM. ADP rezultat este rapid refosforilat pe mai multe
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
mari cantități de energie indispensabilă contracției musculare. Degradarea ATP și eliberarea energiei stocate în legăturile macroergice ale acestuia, se realizează sub influența ATP-azei miozinice. În afara contracției musculare, consumul de ATP este minim. Acesta crește de cel puțin 150 ori în timpul contracțiilor maximale, ducând la defosforilarea și epuizarea în câteva secunde a ATP muscular disponibil, evaluat la aproximativ 4mM. ADP rezultat este rapid refosforilat pe mai multe căi. Prima cale de refacere a ATP este reprezentată de fosfocreatină, al cărei radical fosfat
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
exercițiul muscular, noi concepte, noi abordări De mai mult de un secol fiziologii studiază relațiile existente între producerea acidului lactic și travaliul muscular întrebându- se asupra condițiilor de formare a lactatului, dar și asupra rolului jucat de această moleculă în contracția musculară și mai general în metabolismul intermediar. Sporirea interesului adus astăzi metabolismului lactatului ține de evoluția recentă a cunoștințelor despre producerea, transportul, cinetica și transformarea acestui matabolit în cursul exercițiului fizic. Aceste noi date determină reconsiderarea anumitor noțiuni demult stabilite
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de extracție care depinde atât de concentrația plasmatică a lactatului cât și de debitul sanguin hepatic. Acest debit diminuează în timp ce intensitatea exercițiului crește . Cu toate că molecula de lactat nu pare să exercite efecte negative asupra metabolismului energetic și asupra procesului de contracție, producerea sa este însoțită de cea a unui proton al cărui scop și efecte metabolice diferă. Scăderea pH-ului muscular datorată acestei formări constituie în mod sigur unul dintre factorii ce limitează exercițiul scurt și intens. După cum arată Bigland (1986
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
observată prin simpla măsurare a diferenței de concentrație venoasă și arterială a lactatului în mușchiul în activitate. Studiul eliberării nete a lactatului și factorii săi de variație a fost realizat de mai mulți specialiști care au utilizat fie modele de contracție musculară pe un mușchi in situ, izolat și perfuzat (Stainsby - 1991, Welch și Stainsby - 1967), fie in vivo, în timpul exercițiului muscular (Richter - 1988, Rowell 1986, Stanley - 1986, Wahren - 1971). Studiul efectuat pe animal cu ajutorul preparatelor de mușchi in situ, cu
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
lactat crește rapid până la o valoare maximală spre cel de-al treilea minut, apoi scade pentru a reveni la zero. Dacă stimulările sunt continuate apare o recaptare a lactatului de către mușchi creșterea tranzitorie a eliberării nete de lactat. După începutul contracțiilor se poate explica printr-un dezechilibru între glicoliză și fosforilarea oxidativă. De fapt glicoliza este rapid activată în timp ce fosforilarea oxidativă este activată mai lent. Din această cauză produșii glicolizei cum ar fi acidul piruvic, se acumulează în exteriorul mitocondriei și
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
mod regulat (Chirtel - 1984). Totuși această creștere este insuficientă pentru a explica mărirea concentrațiilor de lactat în sângele subiecților aflați în exercițiu progresiv maximal (Brooks 1991). Astfel ar exista în timpul exercițiului muscular un stimul suplimentar care ar fi absent în contracțiile mușchiului in sito. Când adrenalina este perfuzată progresiv în timpul contracțiilor tetanice, încât să reproducă contracțiile musculare din timpul unui exercițiu cu încărcătură crescătoare, eliberarea netă de lactat crește și mai mult . De altfel studiile realizate pe mușchiul in situ arată
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
a explica mărirea concentrațiilor de lactat în sângele subiecților aflați în exercițiu progresiv maximal (Brooks 1991). Astfel ar exista în timpul exercițiului muscular un stimul suplimentar care ar fi absent în contracțiile mușchiului in sito. Când adrenalina este perfuzată progresiv în timpul contracțiilor tetanice, încât să reproducă contracțiile musculare din timpul unui exercițiu cu încărcătură crescătoare, eliberarea netă de lactat crește și mai mult . De altfel studiile realizate pe mușchiul in situ arată că eliberarea netă de lactat depinde de concentrația arterială în
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
lactat în sângele subiecților aflați în exercițiu progresiv maximal (Brooks 1991). Astfel ar exista în timpul exercițiului muscular un stimul suplimentar care ar fi absent în contracțiile mușchiului in sito. Când adrenalina este perfuzată progresiv în timpul contracțiilor tetanice, încât să reproducă contracțiile musculare din timpul unui exercițiu cu încărcătură crescătoare, eliberarea netă de lactat crește și mai mult . De altfel studiile realizate pe mușchiul in situ arată că eliberarea netă de lactat depinde de concentrația arterială în lactat. Când aceasta crește eliberarea
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
deficit în 02 al țesutului. Există o eliberare netă a lactatului în mușchii perfect oxigenați, iar hipoxia are efecte variabile asupra transformărilor lactatului. Studiile efectuate in vivo la om, în timpul exercițiului muscular merg în același sens ca rezultatele obținute în timpul contracțiilor musculare in situ la animal. Warhren în 1971 arată că eliberarea netă de lactat (apreciată prin măsurarea diferenței arteriovenoase la nivelul gastrocnemienilor), depinde de momentul în care este măsurată în timpul unei probe de pedalare în regim submaximal în stare stabilă
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
ciclic de introducere și expulzie a aerului din căile respiratorii, depinde de profunzimea fiecărei respirații și de numărul acestora în unitatea de timp. Inspirația constă în deplasarea aerului atmosferic în plămâni și se realizează printr-un mecanism activ. În timpul inspirului, contracția mușchilor inspiratori crește diametrele: - vertical; - antero-posterior; - transversal; Diametre care determină accentuarea presiunii negative subatmosferice, pleurale, dublată de creșterea volumului toraco- pulmonar. Presiunea intrapleurală scade de la -4 la - 6 mm Hg, în repaus, la -10, -15 mm Hg, în timpul inspirului putând
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
presiune și volum în același sens cu ale acesteia (Apostol - 1998). Datorită creșterii presiunii negative și volumului toraco- pulmonar, aerul atmosferic se deplasează în inspir spre teritoriul de schimb alveolo-capilar. În expir, revenirea pasivă (relaxarea) a mușchilor inspiratori întregită de contracția musculaturii expiratorii, reduce diametrele cuștii toracice, cu consecințe presionale și volumetrice inverse celor din timpul inspirului. Presiunea negativă intratoracică, scade progresiv, ajungând să depășească valoarea presiunii atmosferice cu +6, +8 mm Hg, în condiții de repaus. În expirul forțat, presiunea
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
hipoxie, cât și descărcărilor simpatice centrale care pot chiar anticipa începerea efortului. Ca urmare a rezistenței reduse la flux și a activității contractile a mușchiului, rezultă activarea întoarcerii venoase din teritoriul activ muscular, urmată de creșterea umplerii diastolice, forței de contracție a inimii, minutului-bătaie. Pe de altă parte, descărcările adreno-simpatice dublate de scăderea tonusului parasimpatic stimulează contractilitatea și frecvența cardiacă, contribuind la creșterea debitului cardiac de la 5 - 6 l / min, până la 30 l/min. De remarcat că acesta crește în timpul efortului
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
din mușchii în stare de activitate și la potențarea vasodilatației metabolice de la nivelul acestora. Datorită factorilor locali și generali de activare ai circulației, fluxul sanguin muscular poate crește de 15-25 ori în efortul dinamic maximal la sportivii bine antrenați. În timpul contracție puternice și continue, fluxul sanguin local scade, ducând la instalarea stării de oboseală, ca urmare a deficitului de oxigen și nutrimente. VI.5. Explorarea cardiovasculară De interes practic pentru medicina sportivă: explorarea clinică, electrocardiografică și ecocardiografică pentru stabilirea diagnosticului de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
120-130ml. În efortul fizic, intens de durată lungă, volumul sistolic poate ajunge la 130-150ml, dar nu poate depăși 200-250ml chiar la sportivii foarte bine antrenați. Creșterea mare a volumului sistolic (Musshoff și Reindell citați de Apostol, 1998), se datorește unor contracții mai puternice ale ventricolului, ceea ce asigură o golire mai bună în timpul sistolei ventriculare. Debitul sistolic nu crește proporțional cu frecvența cardiacă, deoarece la o frecvență cardiacă mare, timpul diastolei se scurtează și umplerea atriilor se face incomplet. Volumul sistolic variază
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
perioada de formă sportivă, reactivitatea cardiovasculară este mai mare decât în alte perioade de antrenament. Efectuarea aceluiași efort de către doi sportivi, cu grade diferite de antrenament, arată încă din repaus, o bradicardie mai accentuată și după efort un număr de contracții mai mic, iar revenirea acesteia se realizează mai rapid la antrenat. Pe de altă parte dacă se testează același sportiv până la frecvența cardiacă limită (maximă), se observă că cel mai bine antrenat este capabil să realizeze un travaliu mult mai
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
obstructiv vascular. În fine, datele noastre au demonstrat că la pacienții cu neuropatie diabetică somatică există o componentă motorie aproape constantă, chiar dacă expresia ei clinică (astenia musculară în primul rând) este nespecifică și rareori atribuită acestei complicații. Atât forța de contracție cât și durata contracției sunt modificate la acești pacienți. Iată pe scurt principalele motive pentru care am considerat să includem printre celulele fundamentale ale organismului implicate în diabetul zaharat și celula musculară. 2. Structură (13, 14, 22) În funcție de particularitățile structurale
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
datele noastre au demonstrat că la pacienții cu neuropatie diabetică somatică există o componentă motorie aproape constantă, chiar dacă expresia ei clinică (astenia musculară în primul rând) este nespecifică și rareori atribuită acestei complicații. Atât forța de contracție cât și durata contracției sunt modificate la acești pacienți. Iată pe scurt principalele motive pentru care am considerat să includem printre celulele fundamentale ale organismului implicate în diabetul zaharat și celula musculară. 2. Structură (13, 14, 22) În funcție de particularitățile structurale ale miocitelor, se descriu
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
punct de vedere morfologic, toate fibrele musculare au în structura lor elemente specializate funcțional numite miofilamente; (3) din punct de vedere biochimic, au în structură proteine specifice contractile și reglatoare; (4) din punct de vedere funcțional, toate au capacitatea de contracție. Fibra musculară reprezintă unitatea structurală și funcțională a mușchiului. 2.1. Fibra musculară scheletică (fms) 2.1.1. Macroscopic, fms are formă cilindrică, cu capete rotunjite (în secțiune longitudinală), cu diametre cuprinse între 10 și 80 μm și lungimi variate
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]