5,110 matches
-
în care operează). În momentul pătrunderii pe o piață se încheie practic un contract social între corporație și societatea-gazdă. Acest contract are o parte legală, existentă și formală, constând în regulile generale ale statului-gazdă și în contractul specific semnat de corporație (în cazul unei achiziții), dar și o parte informală, care constă în așteptările societății-gazdă cu privire la comportamentul corporației. Minimul așteptărilor societății cu privire la responsabilitatea socială a filialei CTN este ca aceasta, dacă nu poate îmbunătăți, măcar să nu înrăutățească mediul social existent la
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
și societatea-gazdă. Acest contract are o parte legală, existentă și formală, constând în regulile generale ale statului-gazdă și în contractul specific semnat de corporație (în cazul unei achiziții), dar și o parte informală, care constă în așteptările societății-gazdă cu privire la comportamentul corporației. Minimul așteptărilor societății cu privire la responsabilitatea socială a filialei CTN este ca aceasta, dacă nu poate îmbunătăți, măcar să nu înrăutățească mediul social existent la momentul premergător investiției. O corporație care încalcă acest contract informal cu societatea riscă nu numai să-și
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
dar și o parte informală, care constă în așteptările societății-gazdă cu privire la comportamentul corporației. Minimul așteptărilor societății cu privire la responsabilitatea socială a filialei CTN este ca aceasta, dacă nu poate îmbunătăți, măcar să nu înrăutățească mediul social existent la momentul premergător investiției. O corporație care încalcă acest contract informal cu societatea riscă nu numai să-și creeze o imagine proastă, dar și să se expună măsurilor punitive formale ale statului-gazdă, în calitatea acestuia de reprezentant al societății. Responsabilitatea socială corporatistă reprezintă obligația corporației de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
O corporație care încalcă acest contract informal cu societatea riscă nu numai să-și creeze o imagine proastă, dar și să se expună măsurilor punitive formale ale statului-gazdă, în calitatea acestuia de reprezentant al societății. Responsabilitatea socială corporatistă reprezintă obligația corporației de a-și conduce afacerile în așa fel încât să nu lezeze bunăstarea comunității locale (Holt, Wigginton, 2002). Saee (2005) exprimă obiectivele pe care ar trebui să le aibă corporația, din perspectiva socio-economică asupra responsabilității sociale corporatiste: • să maximizeze profitul
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
acestuia de reprezentant al societății. Responsabilitatea socială corporatistă reprezintă obligația corporației de a-și conduce afacerile în așa fel încât să nu lezeze bunăstarea comunității locale (Holt, Wigginton, 2002). Saee (2005) exprimă obiectivele pe care ar trebui să le aibă corporația, din perspectiva socio-economică asupra responsabilității sociale corporatiste: • să maximizeze profitul pe termen lung, nu pe termen scurt; • să fie mai mult decât un agent economic; • să considere comunitatea locală drept o parte interesată, dând înapoi societății, prin diverse acțiuni, o
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
scurt; • să fie mai mult decât un agent economic; • să considere comunitatea locală drept o parte interesată, dând înapoi societății, prin diverse acțiuni, o parte din beneficiile operațiunilor sale; • să aibă o abordare proactivă; • să recunoască importanța protejării mediului. Angajarea corporației în acțiuni dezirabile din punct de vedere social aduce pe termen lung îmbunătățirea poziției pe piață, prin creșterea gradului de recunoaștere și apreciere din partea consumatorilor (Collins, McLaughlin, 1996). Responsabilitatea socială corporatistă se manifestă pe patru niveluri de influență (Davies, 2003
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
este politica publică, prin care pot fi influențate instituțiile publice și infrastructura socială. La rândul ei, responsabilitatea socială corporatistă este influențată de o serie de factori, printre care Davies (2003) enumeră: o criză a încrederii opiniei publice în practicile marilor corporații; o criză de guvernare corporativă; presiunile induse de mișcările antiglobalizare și ecologiste; interesul crescut al investitorilor în companii care promovează investițiile responsabile din punct de vedere social, deci un activism chiar al acționarilor. Sub presiunea acestor factori, responsabilitatea socială corporatistă
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
crescut al investitorilor în companii care promovează investițiile responsabile din punct de vedere social, deci un activism chiar al acționarilor. Sub presiunea acestor factori, responsabilitatea socială corporatistă a început să treacă de la stadiul de opțiune la cel de necesitate. Unele corporații au departamente specializate de responsabilitate socială corporatistă. Peste 90% din primele 500 de corporații ale lumii au coduri etice de conduită. Desigur, acest trend este și rezultatul unor presiuni acumulate în timp de convergență etică. Convergență între practicile proprii și
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
deci un activism chiar al acționarilor. Sub presiunea acestor factori, responsabilitatea socială corporatistă a început să treacă de la stadiul de opțiune la cel de necesitate. Unele corporații au departamente specializate de responsabilitate socială corporatistă. Peste 90% din primele 500 de corporații ale lumii au coduri etice de conduită. Desigur, acest trend este și rezultatul unor presiuni acumulate în timp de convergență etică. Convergență între practicile proprii și principiile minimale, descrise de organisme internaționale precum UNCTAD (în „Codul de conduită pentru corporațiile
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
corporații ale lumii au coduri etice de conduită. Desigur, acest trend este și rezultatul unor presiuni acumulate în timp de convergență etică. Convergență între practicile proprii și principiile minimale, descrise de organisme internaționale precum UNCTAD (în „Codul de conduită pentru corporațiile transnaționale”), OCDE (în „Principiile de dezvoltare ale corporațiilor transnaționale”) sau Organizația Internațională a Muncii (în „Declarația de principii privind companiile multinaționale și politica socială”). Convergență și între modul de înțelegere a responsabilității sociale corporatiste din țări diferite. Din păcate, aceste
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Desigur, acest trend este și rezultatul unor presiuni acumulate în timp de convergență etică. Convergență între practicile proprii și principiile minimale, descrise de organisme internaționale precum UNCTAD (în „Codul de conduită pentru corporațiile transnaționale”), OCDE (în „Principiile de dezvoltare ale corporațiilor transnaționale”) sau Organizația Internațională a Muncii (în „Declarația de principii privind companiile multinaționale și politica socială”). Convergență și între modul de înțelegere a responsabilității sociale corporatiste din țări diferite. Din păcate, aceste principii nu sunt obligatorii, în sensul că nu
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de principii privind companiile multinaționale și politica socială”). Convergență și între modul de înțelegere a responsabilității sociale corporatiste din țări diferite. Din păcate, aceste principii nu sunt obligatorii, în sensul că nu există la nivel internațional nici un acord semnat de corporații sau care să aibă prevăzute sancțiuni asupra corporațiilor care nu îl respectă. Din această cauză, relativismul etic (situația în care în fiecare țară se acționează conform normelor etice caracteristice) devine o scuză pentru un comportament neadecvat al corporațiilor, cel mai
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Convergență și între modul de înțelegere a responsabilității sociale corporatiste din țări diferite. Din păcate, aceste principii nu sunt obligatorii, în sensul că nu există la nivel internațional nici un acord semnat de corporații sau care să aibă prevăzute sancțiuni asupra corporațiilor care nu îl respectă. Din această cauză, relativismul etic (situația în care în fiecare țară se acționează conform normelor etice caracteristice) devine o scuză pentru un comportament neadecvat al corporațiilor, cel mai adesea în țările mai sărace și în economiile
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
semnat de corporații sau care să aibă prevăzute sancțiuni asupra corporațiilor care nu îl respectă. Din această cauză, relativismul etic (situația în care în fiecare țară se acționează conform normelor etice caracteristice) devine o scuză pentru un comportament neadecvat al corporațiilor, cel mai adesea în țările mai sărace și în economiile emergente. Bibliografietc "Bibliografie" Agarwal, Jamuna P. (1980), „Determinants of Foreign Direct Investment: A Survey”, Weltwirtschaftsliches Archiv, 116, pp. 739-773. Akamatsu, K. (1962), „A historical pattern of economic growth in developing
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Stockholm School of Economics, Stockholm. Kokko, A., Tansiniz, R., Zejan, M. (1994), „Local technological capability and spillovers from FDI in the Uruguayan manufacturing sector”, Working Paper Series in Economics and Finance, 2, Stockholm School of Economics, Stockholm. Korten, D. (1997), Corporațiile conduc lumea, Editura Antet, București. Kwan, C.H. (2002), „The Rise of China and Asia’s Flying-Geese Pattern of Economic Development: An Empirical Analysis Based on US Import Statistics”, Nomura Research Institute Papers, 52. Lall, Sanjaya, Streeten, Paul (1977), Foreign Investment
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Economics of Regulation and Antitrust, ed. a IV-a, The MIT Press, Cambridge. Vogel, S. (1997), „International Games with National Rules: How Regulation Shapes Competition in Global Markets”, Journal of Public Policy, 17 (2), pp. 169-193. Voinea, L. (2001 a), Corporațiile transnaționale și economiile naționale, Editura IRLI, București. Voinea, L. (2001 b), „FDI in Romania: Still to Make an Impact on Accession to the EU”, EMERGO - Journal of Transforming Economies and Societies, 8 (3), vara, pp. 62-74. Voinea, L. (2003 a
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
fost o avangardă, atunci, cu siguranță, a cunoscut apetitul hipermodernismului, revendicându-se chiar din onirismul "școlii" lui Leonid Dimov, precursoare a optzecismului. Totodată, hipermodernismul se vrea și o reacție la globalismul coercitiv și alienant în mijlocul raționalismului modern și al hiperraționalismului corporațiilor globale. Asemenea porniri au existat la tinerii furioși din Anglia sau la un poet ca Allen Ginsberg, iar, la noi, l-am putea plasa aici pe Liviu Ioan Stoiciu din faza lui cinică. Alții consideră că hipermodernismul este chiar echivalentul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Dac] accept]m faptul c] lumea reprezint] un domeniu moral în care responsabilit]țile se pot extinde, se poate argumenta c] ajutorul poate fi considerat o expresie a unei astfel de responsabilit]ți morale. Aceasta ar trebui condus] de guverne, corporații transnaționale și alți „actori internaționali”. viii. A nu face r]u și valoarea libert]ții Ajungem acum la obiecția de bâz] în ceea ce privește ideea existenței datoria de a-i ajuta pe cei s]răci. Acest aspect reprezint] o provocare direct] la adresa
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fie cuprinse în mod obligatoriu în contextul evaluativ: anumite persoane pot fi amorale. (Pot fi genul de egoiști raționali descriși în capitolul 16, „Egoismul”.) Totuși, multi oamenii doresc într-adev]r că acțiunile proprii și cele ale altor persoane, inclusiv a corporaților și guvernelor, s] fie conforme unor principii morale. Pentru aceste persoane, soluționarea controversei parcului Kakadu prsupune un apel la principile care ofer] o orientare moral] în acțiunilor noastre fâț] de natur] și care ofer] r]spuns la întreb]ri că
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lipsit] de valori sau c] guvernele servesc mai eficient binele public decât piețele. iii. Mitul c]ut]rii profitului Etică afacerilor nu se mai ocup] doar de critică acestora. Profitul și „avariția” nu mai sunt condamnate în predici moralizatoare, iar corporațiile nu mai sunt v]zute că monoliți f]r] fâț], f]r] suflet și amorali. Preocuparea de acum este reprezentat] de abordarea profitului în contextul mai larg al productivit]ții și al responsabilit]ții sociale și de felul în care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu mai sunt v]zute că monoliți f]r] fâț], f]r] suflet și amorali. Preocuparea de acum este reprezentat] de abordarea profitului în contextul mai larg al productivit]ții și al responsabilit]ții sociale și de felul în care corporațiile, în calitatea lor de comunit]ți complexe, își pot servi cel mai bine atât angajații, cât și societatea. Etică afacerilor a evoluat de la atacul continuu asupra capitalismului și c]ut]rii profitului la examinarea mai productiv] și mai constructiv] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și tragem, apoi, concluzii lipsite de etic]. De exemplu, accentul inacceptabil de limitat pus pe „drepturile acționarilor” a fost folosit pentru a ap]ra unele dintre cele mai distructive și, cu sigurant], neproductive „prelu]ri ostile” de c]tre marile corporații în ultimii ani. Nu neg]m astfel drepturile acționarilor la recuperarea profitului și nici responsabilit]țile „fiduciare” ale managerilor unei companii. Ceea ce susținem aici este c] aceste drepturi și responsabilit]ți au sens doar într-un context social mai larg
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care depinde în același timp. Lumea afacerilor înseamn], în primul rând, cooperare. Competiția este posibil] doar în cadrul limitelor stabilite de interese comune și, în contradicție cu metaforă „fiecare pentru sine”, afacerile implic] aproape întotdeauna cooperare și încredere reciproc], nu numai corporații, ci și rețele de furnizori, angajați, clienți și investitori. Competiția este o tr]s]tur] esențial] a capitalismului, dar etichetarea ei greșit], ca și competiție „f]r] reguli”, este echivalent] cu subminarea eticii și cu înțelegrea greșit] a naturii competiției
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
filosofia care a dominat Anglia sfârșitului de secol al XVIII-lea. Dar cea mai mare parte a lumii afacerilor este ast]zi format] din roluri și responsabilit]ți angajate în întreprinderi cooperative, fie c] sunt mici afaceri de familie sau corporații multinaționale gigantice. Guvernul este adeseori un partener (oricât de frustrant ar p]rea labirintul regulilor), fie prin intermediul subvențiilor, al taxelor vamale, al scutirilor de impozite sau prin întreprinderi cooperative (de exemplu, Japan Inc. sau mari proiecte precum parteneriatul public-privat din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru „antreprenorul” individualist, dar el este important numai în m]sura în care joac] un rol semnificativ pentru excentricitate și inovație. Dar problema cu aceast] metafor] a „culturii” este c] și ea tinde s]-si formeze un circuit închis. O corporație nu seam]n] cu un trib izolat din insulele Trobriand. O cultur] organizațional] este o parte inseparabil] a unei culturi mai mari, cel mult o subcultur] (sau o sub-subcultur]), o parte specializat] a unui organ care face parte dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]