3,539 matches
-
analizați, în principal, doi autori Francis Bacon (idolii) și René Descartes (scepticismul), urmată de analiza cenzurii prin metodă. Importantă este și cenzura metafizică care reordonează universul repunând omul în centrul construcției ontice și epistemice prin Meditationes de Prima Philosophia. Regândirea cosmosului și lupta dintre geocentrism și heliocentrism joacă un rol important în dezvoltarea cenzurii, fiind una dintre elementele importante ale acesteia, atât prin modificarea în structura imaginarului, cât și în componenta modalității (metodei) în care s-a realizat această modificare, fiind
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
omenești. Al treilea motiv este epistemologic, pentru că știința este cunoașterea generalului, iar inexistența acestuia determina o inconsistență logică a acesteia. Datorită acestor trei motive problema universaliilor era considerată prima dintre problemele ce trebuiau rezolvate pentru a se clarifica viziunea asupra cosmosului. Impactul acestei probleme își are originea în modul în care poate fi privită existență ca atare. Abélard atunci când analizează problema lăsată deschisă de Porfir identifică trei direcții principale de analiză: "Prima problemă era următoarea: au genurile și speciile o adevărată
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
demnități. Aceasta cuprinde treizeci și șase de linii și șaptezeci și două de combinații. Aceste pot să permită silogisme clasice a căror rezultate privesc combinarea Principiilor. Cea de-a doua figură servește la realizarea de conexiuni dintre Demnitățile Divine și cosmos, ea având doar un rol mnemotic. Figura a treia realizează toate combinațiile posibile de câte două litere, excluzând inversiunile de ordine și obținându-se 36 de "camere". Rolul acesteia este de a de a realiza combinații simple. Cea de-a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pregătește modificările de epistemă specifice perioadei Renașterii și cenzurii perioadei moderne. 1.4.4. Despre suflet și începuturile umanismului Devenirea științifică realizată în perioada Renașterii a fost influențată de modalitatea în care a fost perceput sufletul și raportul său cu cosmosul. Transformarea a fost realizată pornind de la simplitatea teleologică a percepției sufletului, specifică începutului creștinismului, la complexitatea specifică medicinii și concepțiilor psihosomatice, de la început de Renaștere. Creștinismul în simplitatea sa inițială urmărea doar aspectele privind salvarea individului, ulterior prin dezvoltarea teologică
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
În continuarea ideii perfecțiunii teleologice a omului prin îndumnezeire sunt descrise două concepții fundamentale care vor domina perioada scolastică și Renașterea. Prima dintre acestea este reprezentată de relația ce există între om și lume ca relație între microcosmos și macrocosmos. Cosmosul se reflectă la nivelul uman sub forma unei imagini ca într-o oglindă. În această perspectivă, Bonaventura când realizează descrierea posibilităților de cunoaștere spunea că lumea numită macrocosmos se reflectă la nivelul sufletului sub forma unei "lumi mici" (minor mundus
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sub forma unei "lumi mici" (minor mundus) potențată de capacitatea de cunoaștere 113. Această concepție este o interpretare de ordin secund a celei anterioare, în care omul era chipul lui Dumnezeu, dar de această dată Dumnezeu este reprezentat de întreg cosmosul. În noua formă consecințele sunt mult mai ample căci relația nu mai este unidirecțională, iar influența se poate realiza și dinspre dezechilibrul/echilibrul interior al omului către cosmos. În această nouă concepție transformările interioare ale omului se regăseau și în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
chipul lui Dumnezeu, dar de această dată Dumnezeu este reprezentat de întreg cosmosul. În noua formă consecințele sunt mult mai ample căci relația nu mai este unidirecțională, iar influența se poate realiza și dinspre dezechilibrul/echilibrul interior al omului către cosmos. În această nouă concepție transformările interioare ale omului se regăseau și în cosmos, de aceea era necesar ca echilibrul să fie instaurat între cele două părți. Participațiunea determină devenirea primei lumi în cea de-a două cum, de asemenea, devenirea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
În noua formă consecințele sunt mult mai ample căci relația nu mai este unidirecțională, iar influența se poate realiza și dinspre dezechilibrul/echilibrul interior al omului către cosmos. În această nouă concepție transformările interioare ale omului se regăseau și în cosmos, de aceea era necesar ca echilibrul să fie instaurat între cele două părți. Participațiunea determină devenirea primei lumi în cea de-a două cum, de asemenea, devenirea macrocosmică transformă omul. În acest context al relațiilor reciproce dintre lumi orice omului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
datorită liberului arbitru. Chiar dacă Ioan Damaschinul subliniază că teleologic omul este îndreptat spre Dumnezeu, prin liberul arbitru el își poate decide calea. Geocentrismul întărește această concepție prin plasarea pământului în centrul universului și a omului pe pământ. Odată cu modificarea imaginii cosmosului în viziune heliocentrică se modifică treptat și plasarea omului în lume, el fiind plasat central doar în perspectivă epistemică. Cel de-al treilea rând de probleme sunt cele ce urmăresc descrierea psihosomatică a omului încercând să identifice toate componentele acestuia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
iernii, domnește la bătrânețe. Când nu depășesc în nici un sens justa măsură, omul este în plină vigoare"119. Finalitatea acestui mod de a vedea omul reprezintă suportul medicinii, imaginea specifică acesteia. La toate acestea sunt adăugate relația dintre om și cosmos, descrisă anterior, cu toate componentele sale. Astfel, Ioan Damaschinul preciza că: "omul comunică cu existențele neînsuflețite, participă la viața celor neraționale și se împărtășește cu spiritualitatea celor spirituale"120. În acest context fiecare element ce compune corporalitatea și psihicul uman
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
considerată știință a numerelor, "nu a celor pe care le numărăm, ci a celor după care numărăm"133, chiar dacă este considerată o știință naturală, prin ea se realizează legătura dintre Divinitate și natură, dezvoltându-se astfel o imagine pitagoreică asupra cosmosului. Unitatea adevărului a fost una dintre modalitățile prin care s-a dezvoltat teologia în perioada scolastică clasică. Thomas D' Aquino susține că, chiar dacă subiectul cunoașterii diferă, modalitatea de a ajunge la el și adevărul relevat de acesta sunt unice. Această
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și filiera arabă cum ar fi Albategnius, Alfragan, Muhamedis Alfragani Arabis. De aceea, când în secolul al XV-lea anumite dezvoltări ale astronomiei, diferite de știință așa cum era ea percepută în epocă, astronomia a fost sursă implicării matematicii în descrierea cosmosului și a constituirii unui sistem metodic premergător științei moderne. Dar dincolo de observație și metodica matematică se dezvoltă și o teorie a experimentului în relație cu observația din cadrul științelor naturii. Roger Bacon consideră că esența cunoașterii este dată de experiment indiferent
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
faptul că este cel ce a dezvoltat și demonstrat pornind de la principii matematice teoria heliocentrică. El a fost urmat de gânditori ca Tycho Brahe, Kepler, Galileo Galilei. Dar pe lângă acești gânditori a căror sisteme a dus la reconsiderarea imaginii asupra cosmosului, au existat gânditori care au ajuta la dezvoltarea fizicii, fără a fi printre cei care au întemeiat astronomia ca știință: Leonardo da Vinci, Evangelista Toricelli, Paolo Sarpi ca totul să culmineze cu fizica lui Isaac Newton. La cele trei direcții
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care au întemeiat astronomia ca știință: Leonardo da Vinci, Evangelista Toricelli, Paolo Sarpi ca totul să culmineze cu fizica lui Isaac Newton. La cele trei direcții amintite s-a mai dezvoltat una care nu promovează imaginea asupra naturii sau a cosmosului, ci cea a omului ca individ sau societate. Aceasta este cea care a determinat și denumirea de umanism pentru cultura respectivei perioade. În acest context trebuie amintiți un Thomas Morus, Thomaso Campanella, creatorii celebrelor utopii sau Niccolo Machiaveli și Erasmus
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și vom încerca să subliniem câteva dintre imaginile metaforic-pulsionale specifice respectivei epoci. Prima dintre aceste imagini este cea a unui univers magic, care era dominat de cauzalitate în care fiecare dintre existențiale este legat de celelalte astfel încât nici una dintre elementele cosmosului nu se poate desfășura fără a influența, măcar în parte, universul. Această unitate surprinde și omul ca entitate privilegiată având capacitatea, prin intermediul rațiunii și a liberului arbitru de a își alege drumul și de a înțelege și influența în mod
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dezvoltat de Bruno este sintetizat în imaginile folosite în cadrul tehnicii sale de memorare, inspirată din cea lullică care reprezintă un sistem de manevrare a imaginarului, pornind de la imaginile elementare, dar prin poziționare și transmutare putea fi mișcată întreaga cunoaștere a cosmosului. Sinteză a unei epoci Bruno reprezintă în esență tot ceea ce Renașterea a dat la nivelul pulsionalității în cunoaștere. De aceea actul de a-l ucide pe cel care o reprezintă este un act sinucigaș, o încercare de a cenzura tot
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sa. Dialogurile asupra științelor noi184 dezvoltă mecanismele de rezolvare a problemelor folosindu-ne atât de observațiile empirice, de experimente realizate în mod riguros, cât și de capacitățile de sintetizare și abstractizare specifice matematicii. El aduce noutăți și în ceea ce privește viziunea asupra cosmosului, prin aducerea de noi argumente la teoria copernicană asupra universului 185 și prin inventarea telescopului. Împlinirea raționalității o vom regăsi la sfârșitul secolului al XVII-lea prin lucrările lui Newton, care dincolo de limbaj, metodologie prezintă și o imagine complexă asupra
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imaginarului științific al modernității. 2. 5. Meditațiile carteziene și cenzura metafizică Schimbarea imaginii asupra lumii are dincolo de componentele de ordin metodic și una de ordin metafizic. Aceasta nu urmărește doar o modificare de imagine ci și integrarea omului în cadrul noului cosmos. Transferul în metafizică se face de la o filosofie a Ființei ca obiect extern la una subiectivată. Acest transfer face ca granița dintre ontologic și gnoseologic să fie confuză, astfel încât universul obiectiv și cel subiectiv să se suprapună. Putem vorbi în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pe Dumnezeu ca exterioritate. De aceea, Renașterea prin atitudinea sa față de realitate readuce ca obiect de studiu al filosofiei și implicit al metafizicii omul. Nu trebuie uitată lucrarea lui Giovani Pico della Mirandola, Despre demnitatea omului care resemnifică relația om - cosmos în spațiul filosofiei occidentale. Interpretarea Genezei pe care o realizează filosoful plasează omul în centrul lumii cu potențialități nelimitate ce pot să-l ducă de la statutul de înger până la cel de fiară. Omul are drept de judecată asupra existenței și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
întreaga filosofie modernă. Prin Meditații întreaga metafizică modernă își schimbă cursul, iar Descartes și-a propus de la început această reformă. Modelul folosit și inspirat din filosofia epoci sale are drept scop schimbarea într-un mod radical a întregii viziuni asupra cosmosului și a omului. Este adevărat că Descartes realizează o cenzură a filosofiei medievale și celei renascentiste, dar nu doar atât. Meditațiile nu încearcă să destructureze universul existent ci să-l și reconstruiască. Primul pas al lucrării, cel al cenzurii, a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nihilo. Cenzura este reprezentată de o formă a Dubito-ului cu scopul de a "dărâma" lumea existentă. Rolul său nu este al deconstrucției, ci al ordonării lumii în lucruri certe sau incerte. Îndoiala metodică reprezintă modalitatea prin care va fi ordonat cosmosul: "prin urmare că toate trebuie, odată în viață, de-a binelea dărâmate, spre a începe munca din nou, de la temelii, în cazul că năzuiesc a statornici un lucru sigur și care să rămână"109. Îndoiala se manifestă ca metodă, dar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cu Dubito-ul din meditații și creația devine cenzură. Putem vorbi despre o creație inversată ca negare a lumii existente. Dar cum lumea existentă era o lume a haosului, rolul cenzurii, chiar dacă în aparență este negativ, devine pozitiv, creator prin ordonarea cosmosului. Următoarea etapă a creației constă în separarea luminii de întuneric, iar în cazul lui Descartes a certitudinii de eroare. Aceasta se realizează sub patronajul îndoielii. Lumina divină nu este considerată ca fiind lumină cosmică ce are ca sursă "luminătorii", ci
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a fost cea care a oferit suportul spre considerarea construcției științifice ca adevărată și indubitabilă. Realitatea este de cunoscut, iar cunoașterea poate fi realizată prin metode ale cogito-ului, metode subiective, în relație directă cu realitatea. 2. 6. Schimbarea imaginii asupra cosmosului. Lupta pentru univers Una dintre cele mai cunoscute revoluții realizate la nivelul științei la începutul secolului al XVII-lea a fost cea a viziunii asupra cosmosului. Trecerea de la teoriile geocentrice la cele heliocentrice și de la ideea finitudinii la cea a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ale cogito-ului, metode subiective, în relație directă cu realitatea. 2. 6. Schimbarea imaginii asupra cosmosului. Lupta pentru univers Una dintre cele mai cunoscute revoluții realizate la nivelul științei la începutul secolului al XVII-lea a fost cea a viziunii asupra cosmosului. Trecerea de la teoriile geocentrice la cele heliocentrice și de la ideea finitudinii la cea a infinității reprezintă o revoluție importantă pentru modalitatea de a percepe lumea. Aceste transformări nu s-au realizat brusc, ci treptat, inserându-se între concepțiile oficiale, inițial
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
propagări ideii heliocentrismului, dar efectul acestora a fost de scurtă durată. În 1687, la numai 50 de ani de la proces, în Anglia este tipărită o lucrare care reprezintă începutul maturizării științei moderne și care va sintetiza întreaga concepție copernicană asupra cosmosului devenind modelul oficial asupra universului. Este, bineînțeles, vorba despre Philosophiae Naturalis Principia Mathematica a lui Isaac Newton. Odată cu această lucrare imaginea asupra universului se modifică într-un mod ireversibil. Această schimbare de imagine a cosmosului, începută în secolul al XV
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]