3,021 matches
-
spaniolă (84) Marouette ponctuée Voltolino Porseleinhoen Franga-d'água-grande Luhtahuitti Småfläckig sumphöna Creștetul pestriț (85) Marouette poussin Schiribilla Klein waterhoen Franga-d'água-bastarda Pikkuhuitti Mindre sumphöna Creștetul cenușiu (Creștetul mijlociu) (86) Marouette de Bâillon Schiribilla grigiata Kleinst waterhoen Franga-d'água-pequena Kääpiöhuitti Dvärgsumphöna Creștetul mic (Creștetul pitic) (87) Râle des genêts Re di quaglie Kwartelkoning Codornizăo Ruisrääkkä Kornknarr Cârsteiul de câmp (88) Poule sultane Pollo sultano Purperkoet Caimăo-comum Sulttaanikana Purpurhöna Găinușa purpurie (89) Foulque à crête Folaga cornuta Knobbelmeerkoet Galeirăo-de-crista Syylänokikana Kamsothöna Lișița moțata
jrc3344as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88502_a_89289]
-
Marouette ponctuée Voltolino Porseleinhoen Franga-d'água-grande Luhtahuitti Småfläckig sumphöna Creștetul pestriț (85) Marouette poussin Schiribilla Klein waterhoen Franga-d'água-bastarda Pikkuhuitti Mindre sumphöna Creștetul cenușiu (Creștetul mijlociu) (86) Marouette de Bâillon Schiribilla grigiata Kleinst waterhoen Franga-d'água-pequena Kääpiöhuitti Dvärgsumphöna Creștetul mic (Creștetul pitic) (87) Râle des genêts Re di quaglie Kwartelkoning Codornizăo Ruisrääkkä Kornknarr Cârsteiul de câmp (88) Poule sultane Pollo sultano Purperkoet Caimăo-comum Sulttaanikana Purpurhöna Găinușa purpurie (89) Foulque à crête Folaga cornuta Knobbelmeerkoet Galeirăo-de-crista Syylänokikana Kamsothöna Lișița moțata (90) Turnix
jrc3344as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88502_a_89289]
-
manuscripte, părinți deportați în muzeul satului, vai vouă pietre mute și proaste de cînd e lumea! viața în purpură plouă joacă pe morminte țăranii picioarele strîmbe ale femeilor lor se scufundă-n mocirlă, rîd sunt nebuni pămîntul încă fierbe pe creștetul înfometaților prunci curînd va ieși curcubeul dintre genunchii proastei rurale ce s-a ascuns de tunete în porumb. îmi pun cravata cu pătrățele voi ține un discurs după premiul opera omnia soarele de vameși furat la cîntar dimineața ne va
Constantin Hrehor by Cnstantin Hrehor () [Corola-website/Imaginative/10614_a_11939]
-
fiindcă acel om era sub formă de poartă, intrând și ieșind prin sine. fiind loc înfricoșat și Dumnezeu își va aminti de el. unghiile îngerului crescuseră până în măduva mea. lacrimile îngerului ajunseseră până în fața mea. plin de sângele fratelui din creștet până la tălpi. în caliciul îngerului ca un catâr care paște dârele de argint ale dimineții m-am tăvălit prin licăririle polenului, printre vrejurile coastelor lui. curgând pe pieptul și pe labele îngerului așteptând să primesc ordine. în timp ce el legăna pâinica
Poezii by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/10800_a_12125]
-
ieșim din țara, din neamul și din casa în care ne-am născut și să mergem tot către Canaan. luna decembrie cea în care se naște poezia prevestind miazăziua. sculați dis-de-dimineață, turnam untdelemn pe stâlpii de lemn din grădină, pe creștetele căpățânilor de varză. potriveam scărița de argint. și osuțe sfinte creșteau în chivotul măicuței copile. apoi, ca și cum am fi fost prinși într-o miere, nu ne mai puteam desprinde din cuvânt. ne rugam unul în altul în altul. vegheați de
Poezii by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/10800_a_12125]
-
Pe un carton de 25 cm pe 16 cm, în interiorul unui riguros dreptunghi vertical, tras cu rigla în creion roșu și albastru, băiatul meu dispusese: un arbore simplificat, văzut mai ales ca trunchi maro, cu câteva largi foi verzi pe creștet; spre stânga, o pasăre își lua zborul; un Soare zâmbitor; un profil muntos - simplă ondulare de linii cu creionul albastru; în afara dreptunghiului, Jérôme scrisese: Papa est derrière l'arbre, il joue à cache-cache avec moi ("Tata este în spatele arborelui, el
Agende rupte (1998) by Ilie Constantin () [Corola-website/Imaginative/15200_a_16525]
-
cu chiștoace, cutii de bere și șervețele, înjurîndu-se și scuipîndu-se, maimuțărindu-se. Cînd se opriră să-și tragă sufletul, văzură că cineva se uita la ei cu niște ochi înlăcrimați de timiditate. Un omuleț grăsuț, cu plete cărunte, linse pe creștet și adunate la spate într-o codiță, cu un smoc simpatic de barbișon și îmbrăcat într-o cămașă largă înflorată. Ce vroia ăsta de la ei. Păi să meargă cu el, copii, am niște mobilă de cărat... Plătesc bine. Îl măsurară
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu () [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
moarte - moartea rămăsese undeva în urmă în Piața Liberă într-un cerc de steag aburind încă și cu noi foarte tineri timpul se oprise din drum pe str eroilor într-o poezie albă (ca iarna) neavând nicio literă ci doar creștet în câteva pete din zi alungindu-se Veneau spre mine semne că nu voi scrie nicicând cum să aleg o altă vreme (vremea neștiind de eroilor) cum voi înghesui la piept forme ale unei lumi încă-așteptate să pleci din tine
Poezii by Ștefan Melancu () [Corola-website/Imaginative/2597_a_3922]
-
zi umbra lui Cain din tată-n fiu e trează iar brațul care mâine va lovi e-al celui ce acum îmbrățișează. Niobe dirijoarea fanfarei Are surâs de hârtie creponată. Părul ei platinat e-un vuiet de niagară revărsată din creștet până la coapse - în întuneric foșnește ca un mănunchi de bancnote. Când și-l piaptănă ning pe covor confeti și pulberi de comete. La gât are un lanț imens suflat cu argint de care atârnă crucifixul. Prin bluza de in topit
Poezii by Ioan Evu () [Corola-website/Imaginative/3089_a_4414]
-
după paharul aflat pe raza absenței. el așezat în fundul gropii, printre cei scoși dintre morți. încă înfășați în giulgi. * orb fiind, îl trăgea altcineva printre sunete și mirosuri. printre stâlpi moi ai puzderiei de clipe. simțind ca o fereastră în creștete. peste grâul cuvintelor răsucit. al cerurilor fără de asemănare. primul copac înflorit smuls. după ce asudase la cântatul utreniei. într- un catastif stătător. morți scoși de prin uliți. în grădini cu păsări spirituale. așteptând o corabie de pâine trasă de un
MUNTELE VIU by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/5328_a_6653]
-
de vițel dimineața” (a repetat asta de-atîtea ori pe cartolinele trimise fratelui la krakow. cele care au sub peisaj înscrisul auriu „grüs aus bukowina”). s-a trezit devreme cu palmele umezite și spaima aceea grea o lespede care-i apasă creștetul și face ca orice mișcare să înceteze. cum se întîmplă în fiecare noapte cînd încearcă să forțeze visul să se încheie și aude vocea în urechi tare metalică întrebînd „cine sunt eu? unde sunt eu?” și tot ca în fiecare
Poezii by Cornelia Maria Savu () [Corola-website/Imaginative/3318_a_4643]
-
ude care îl face să înghită cu noduri fierbinți pînă cînd un vaiet i se ridică din coșul pieptului în urechi. furios metalic de neoprit - „cine sunt eu? unde sunt eu?”. spaima grea ca o lespede care-i apasă pe creștet îl face să deschidă ochii. „aici” îi răspunde marie așezată lîngă el cu hella în brațe. și trenul se pune în mișcare. în urmă lîngă peron mierla neagră pe care frau weiner cea bătrînă o hrănește din cînd în cînd
Poezii by Cornelia Maria Savu () [Corola-website/Imaginative/3318_a_4643]
-
mă culc fericit fie pe pernele de nea ori de catifea fie pe atît de răcoroasa și atît de primitoarea podea carnea ta e ninsoarea mea devin cel mai pufos bărbat din țara de pe dîmbovița cînd din tălpi pînă în creștet mă îmbrățișezi cu ea carnea ta e cartea mea la care scriu și dimineața și seara cînd lumina este de frumusețe mai grea cînd întunericul se plimbă pe pămînt în calești cu roți canapele și cai de cafea carnea ta
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-website/Imaginative/8884_a_10209]
-
ea carnea ta cînd alerg cu vîrful limbii pe ea e marea mea neagră și deopotrivă mediterana dintre corsica sicilia și malta carnea ta e coroana mea sînt cel mai puternic bărbat din țara de pe dîmbovița cînd mă încoronez peste creștet și peste tot trupul cu ea carnea ta e capodopera mea scriu de veacuri filă cu filă la ea și sînt fericit ca un miel alb care paște prima iarbă verde a anului * va veni moartea și va tăia lemnele
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-website/Imaginative/8884_a_10209]
-
spăl pe limbă cu apa care cîntă în mîinile lui iisus cînd o bea * dumnezeu din ce în ce mai curios și-a sumes mînecile cămășii de pînză de in pînă deasupra de coate după care a înfipt toate cele zece degete deodată în creștetul capului meu și mi-a întors capul pe dos nu mai am de ales voi umbla de-acum înainte printre semeni cu capul întors pe dos ca o floare sîngerîndă
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-website/Imaginative/8884_a_10209]
-
Gheorghe Azap N-am debordantă lirică-nzestrare Eu, har nu am nici de-o a zecea parte ( Mi-ar zice-o alții: nici că-ntr-a o sută), Când încropesc polei de bele-arte Peste un creștet inocent, de ciută. N-am aptitudini vaste cât s-ar cere Să-mi salt în madh vreo gâză bălăioară, Care-mi durează farmacii cu miere Pe-un stilobat religios, de ceară. N-am debordantă lirică-nzestrare Să-i, talisman, dintr-însa
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
glasul abia distingându-se dintre buruieni și pietricele umbre monosilabice se ghemuiesc în ele atente limbile nervoase-ale valurilor le ling trăsăturile de lapte rămân închise în casete de lemn alături de fotografii și bucle dintre aceia care-și calcă pe creștet în bălți mai târziu în tăcerile tot mai întinse când inima le umple paharul fragil al trupului cu ritmuri tari își recunosc propria limbă jucării ne-nchidem în dulap e-atât de cald în miezurile noastre de noapte cele două
Poezie by Daniela Popa () [Corola-website/Imaginative/8957_a_10282]
-
găsește aici doar câteva ziduri pustii și sparte de vremuri ""peste mormanul de ruini prăbușite-n curtea cetății, pe ai cărei păreți au strălucit odinioară armurile grele ale cavalerilor de Malta"", singurele rămase din cuibul de vulturi ""puternic înfipt în creștetul unui grind stâncos, având în spate întunecime de codru, în față prăpastie sub metereze-înalte, și vedere largă pe toată valea"". Scriitorul rememorează momentele de glorie prin care a trecut cetatea: sosirea aici a lui Ștefan cel Mare, rănit și învins
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
dezlege zicând: „Il dezleg să nu moară legat și îl leg pă lucrul pământului”. Alteori copilul poate avea o peliță pe față și pe cap. Moașa trebuie s-o rupă începând de la gură, continuând cu fața și întorcând-o peste creștetul capului. Ea zice: ,Il desfac dă titi relili, dă orice rău, dă orice năcaz” Despre copiii născuți morți se zice că vor fi zvârcolaci (vârcolaci). Acestora li se face înmormântare mică. Se obișnuia să se păstreze ombilicul după cădere pentru
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
a doua zi , erau ospătați nuntașii. În dimineața căsătoriei religioase, mireasa era îmbrăcată cu haine frumoase și noi, anume confecționate pentru acest prilej și era împodobita cu piese caracteristice momentului, cunună de flori și balț (voal de mireasă) așezate pe creștet. În mâini purta un struț de busuioc. În timpul acestui cermonial druștele ridicând deasupra capului o năframa mare anume destinată acestui moment, gogeau mireasă. La stâlpu cu vrabnițî, lu lu , lu Plânge mama miresi Și tot plânge și suspina Ca are
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
eventual și o pălărie de pai, iar femeile aveau o fustă gri și cămașă tot albă, purtând pe cap o basma obligatorie pentru femeile măritate, pe care o purtau chiar și pe caniculă, doar că-i mai ridicau colțurile pe creștet. Vara se purtau desculți, în anotimpul rece purtând opinci sau bocanci. Bărbații purtau pe cap iarna o căciulă de miel și îmbrăcau poturi, pantaloni de postav, și un zăbun sau un cojocel. Prin anii 50 au început să se poarte
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
de stat sau reuniuni internaționale. În prezent, sunt steaguri care arată apartenența la cluburi, asociații sau partide politice. Părțile componente ale unui drapel sunt flamura, cu sau fără reprezentare heraldica, hampa-manerul din lemn sau metal pe care este fixată flamura, creștetul de care se prinde drapelul, sub forma unui vârf de lance, talpă, franjurii și ciucurii. Vexilologia heraldica analizează mentalitățile epocii prin intermediul culorilor heraldice sau simbolurilor.
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
Ilinoiu, fiica lui Constantin Ilinoiu. Sub auspiciile unor colaboratori și simpatizanți ca A. C. Cuza, generalul Macridescu, George Niculescu și alții, a fost organizat un spectacol-demonstrație politică în care mirii purtau costume naționale albe și pe cap pirostrii cu crucea în creștet și svastică pe frunte. La spectacol au participat 90.000 de persoane în mii de vehicule, formând o coloană de 4 Km. Filmarea procesiunii a fost confiscată și arsă în 1925 pe motiv că punea în pericol ordinea și siguranța
Corneliu Zelea Codreanu () [Corola-website/Science/298726_a_300055]
-
cneazului, cu care a avut un copil: pe viitorul voievod Ion Vodă cel Viteaz. Scriitorul descrie astfel acest râu: "„Erau locurile acelea din preajma curții lui Iurg Litean nu numai că o vedenie fericită. În oglindă sura a Șiretului își plecau creștetele salcii vechi, în care huruiau, vara, turturele".” Ulterior, în vara anului 1576, grupul lui Nicoară Potcoava va trece podul de șăici de la Vercicani, plătind un taler de argint celor doi brudnici de origine ucraineană (moș Stepan și Andriușa). Același scriitor
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
timbrat de o coroană murală cu un număr specific de turnuri: 1 pentru comune rurale, 3 pentru comune urbane (orașe), 5 pentru orașe reședință de județ și 7 pentru municipii. Orașele care au fost capitale ale principatelor române prezintă în creștet fie acvila cruciată, fie capul de bour. Amintim aici București, Câmpulung, Curtea de Argeș, Târgoviște, Craiova (în Țara Românească); Suceava, Iași (în Moldova); Alba-Iulia (în Transilvania). Este de menționat că numai orașul Focșani a avut o eșarfă cu deviză (), plasată sub scut
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]