7,334 matches
-
cu zgarda de forță și, În mod excepțional, ușoare atingeri cu nuiaua sau cravașa. 4. Comenzile se dau prin viu-grai, portavoce, semne făcute cu brațele, lumină artificială, fluier. Comenzile prin voce se dau cât mai scurte, În raport de situațiile create și natura acțiunii pe care urmează s-o presteze. De exemplu, pentru un exercițiu banal, obișnuit se dă comanda pe ton obișnuit; când nu execută deloc sau execută incorect ori incomplet comanda dată, aceasta se repetă pe un alt ton
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
fi supuși unor sancțiuni disciplinare, potrivit noii formulări a art. 99, lit. s) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în varianta Legii nr. 24/2012172. În ceea ce privește menționarea limitării competențelor Curții Constituționale, raportul se referă la situația creată ca urmare a OUG nr. 38/2012 pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale 173 prin care Curtea nu se mai putea pronunța asupra neconstituționalității hotărârilor Parlamentului. OUG nr. 38/2012 a fost aprobată printr-
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
în comunitatea transatlantică, în extindere, este componenta necesară a oricărei strategii a S.U.A. pe termen lung pentru a consolida stabilitatea pe mega continentul eurasian. Urmărirea acestui scop va necesita răbdare și persistență strategică. Nu există diferențe pe parcurs. Trebuie create condiții geostrategice care să convingă statul rus că este în propriul său interes să devină un stat națiune european postimperial și cu adevărat democratic - un stat puternic angajat în comunitatea transatlantică."5 Un alt element semnificant în relațiile Est Vest
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
proces dinamic constând dintr-un impuls, o Încărcătură energetică, care Împinge organismul spre un scop. Pulsiunea Își are sursa Într-o stare de tensiune, provocată de o excitație corporală. Scopul manifestării acesteia este acela de a reprima starea de tensiune creată. Freud stabiește două sisteme duale ale pulsiunilor: primul este cel al pulsiunilor sexuale și al pulsiunilor Eului sau de autoconservare. Acestea din urmă reprezintă marile trebuințe de care depinde supraviețuirea individului (de exemplu: foamea și funcțiile alimentareă și sunt opuse
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
de către Parlamentul acelor vremuri, învățământul superior tehnic este scos de sub egida Universității prin înființarea Școlii Politehnice, singura instituție de învățământ superior abilitata să acorde de la acea dată titlul de inginer. Ca urmare firească a dezvoltării școlii inginerești ieșene, instituția nou creată a luat de la bun început numele lui Gheorghe Asachi, întemeietorul învățământului superior tehnic românesc”. Medalistica acestei prestigioase instituții de învățământ superior tehnic ieșean este reprezentată de două realizări editate după 1989. Bănuim că prima medalie este realizată în sau după
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
diesel. In Illinois, de exemplu, utilizarea oxidieselului a fost făcută pe automobilele companiei Archer Daniel și autovehiculele grele în Decatur. Oportunități există de asemenea pentru mărirea eficienței autovehiculelor care încorporează injecție directă, hibrizi electrici sau alte astfel de tehnologii. Motoarele create special pentru utilizare cu etanol pot fi optimizate să scadă emisiile, să crească eficiența și performanțele. Largă utilizare are ETBE, obținut prin reacția dintre izobutenă și alcool, proporția de alcool în produsul final fiind de 47%. Proprietățile sale deosebite (cifră
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
să se întoarcă la masa tratativelor. Decizia adoptată de cele cinci țări - Franța, Anglia, S.U.A., Italia, Germania peste capul Conferinței dezarmării și în afara ei, a golit de conținut și a făcut inutilă întreaga dezbatere de la Geneva consacrată dezarmării. În urma situației create, miniștrii de externe ai statelor Micii Înțelegeri s-au hotărât să se întâlnească, fapt ce a avut loc la Belgrad, la 19 decembrie 1932. Aici, la Belgrad, după o analiză minuțioasă a situației internaționale, s-a ajuns la concluzia că
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
a retras definitiv din Conferința dezarmării și a părăsit Societatea Națiunilor. Delegația U.R.S.S. a propus transformarea Conferinței dezarmării într-un organ permanent de apărare a păcii, dar propunerea sovietică nu a găsit adeziune din partea diplomației occidentale. Urmare a situației create, nefiind posibilă realizarea unui acord asupra dezarmării, participanții au hotărât, la începutul anului 1934, sistarea definitivă a lucrărilor Conferinței pentru dezarmare. Deși lucrările Conferinței pentru dezarmare s-au încheiat cu un insucces, totuși ele s-au soldat și cu un
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
sud de Chițcani. În ziua de 22 august, trupele sovietice au realizat o spărtură cu o adâncime de 60 km și largă de 120 km în dispozitivul trupelor româno-germane, ajungând până la nord de Vaslui și nord-vest de Huși. Analizând situația creată, mareșalul I. Antonescu, împreună cu generalul H. Friessner au convenit să organizeze un dispozitiv de apărare pe linia Focșani-Galați, prin folosirea fortificațiilor de pe linia Focșani-NămoloasaBrăila. Totul avea să fie dat peste cap de lovitura de palat, pusă la cale de regele
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
disproporție de forțe, care nu poate lăsa nici o îndoială asupra sfârșitului . După mai puțin de trei ani Gheorghe Tătărescu avea să pretindă că cel mai elocvent a fost generalul Țenescu: „ O expunere completă și în același timp impresionantă a situației create a fost făcută de șeful Marelui Stat Major, general Țenescu, care, după ce a declarat că armata-și va face datoria, a stăruit asupra inegalității forțelor ce aveau să se înfrunte. El a pus în lumină capacitatea de luptă, instrucție și
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
Simbolurile greutății atomice din tabela lui Dalton Principiile teoriei atomice a lui Dalton: 1) elementele sunt formate din mici particule numite atomi; 2) atomii unui anumit element sunt identici ca mărime, masă și proprietăți; 3) atomii nu pot fi divizați, creați sau distruși; 4) atomii diferitelor elemente se pot combina, formând compuși chimici; 5) reacțiile chimice reprezintă combinarea, separarea sau rearanjarea atomilor. El sugerează formula apei ca fiind OH și cea a amoniului NH. John Dalton a fost apologetul explicațiilor simple
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
familiei și turmei sale, este un bun gospodar ce vrea ca existența să nu i se desfășoare la întâmplare. Astfel, baladele devin o formă simbolică, de prezentare a confruntării "omului cu limitele" pe care le impune condiția sa de "făptură creată". Practicile divinatorii de aflare a norocului au loc în cadrul riturilor de trecere sau la sărbători. În ajunul sărbătorilor calendaristice sunt activate forțele sacre. A. Olteanu ia ca puncte de reper legendele care dezvoltă motivul deschiderii cerului (în noaptea de Sfântul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
tipuri de cunoaștere: cunoașterea implicită și cunoașterea explicită. Informațiile din cunoașterea implicită se adună, de la mai multe individualități, reunite în cadrul unei organizații (familie, școală, societate, națiune, comunitate) și astfel se obține cunoaștere comună. Aceasta se transformă în cunoaștere explicită. Organizația creată are menirea să ofere informația grupului, care la rândul său să o transmită individului la modul explicit. Modelul Nonaka poate fi reprezentat grafic astfel: Celebrul filosof Karl Bühler, în lucrarea Teoria limbii (1934) identifică trei funcții/trepte ale limbajului: funcția
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
ceva de mâncare' (apud Pustejovsky 1995: 47) În exemplele (4) și (6), entitatea din poziția argumentului intern există ca atare înainte ca procesul exprimat de verb (coptul, gătitul) să aibă loc, în timp ce în exemplele de la (5) și (7) entitatea este "creată" în timpul procesului. În situații de acest tip, sensurile verbului nu sunt distincte, ci interferente, prin faptul că se includ unul pe celălalt (producerea unei entități survine ca rezultat al unei schimbări de stare). Pentru explicarea celui de-al treilea argument
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
la persoanele înalt creative energizări puternice de învingere a obstacolelor. Factori stimulativi ai creativității, deveniți blocaje prin absență A. Interni - Individ ( factori intelectuali, aptitudini speciale, factorii „de personalitate”) B. Externi - Colectiv (climatul creativ al microgrupului, conducerea) - Societatea (valori promovate, condiții create, educație, nivelul cultural, securitate psihologică și personală, spiritul vremii, „miturile dinamice” ca expresie a dorințelor umane colective) (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp.158-159) CAPITOLUL III Cultivarea creativității școlarului mic Motto: „Educația dată la școală se dovedește a fi o muncă irosită
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
și animale etc.) pe care nu le-au cunoscut niciodată. Pot fi distinse două stadii ale dezvoltării imaginației de-a lungul micii școlarități: unul inițial, definitoriu pentru primele două clase, caracterizat prin aspectul, însă, imperfect, sărac în detalii al imaginilor create. Către începutul clasei a treia se conturează un nou stadiu determinant de contactul sistematic cu procesele de învățare, care introduc o oarecare ordine și sistematizare în cursul proceselor imaginative. În strânsă legătură cu imaginația reproductivă, se dezvoltă imaginația creatoare. Ascultând
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
armat plasate atât la partea superioară cât și la partea inferioară a golurilor. Centurile se vor realiza în sistem pereche la interiorul și la exteriorul zidurilor și se vor lega între ele prin intermediul plăcilor de beton armat, turnate în golurile create anterior. După întărirea betonului din centurile de rigidizare, dispozitivele mecanice SERB-CON-I se decomprima total și se vor elimina elementele de precomprimare, pentru a nu există pericolul de blocare în timpul unui cutremur. Etapa finală va consta în tăierea pereților de legătura
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Chiriac Raruca, Chiriac Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92830]
-
artă. Opera de artă trebuie să aibă o trăsătură specifică pentru ca analiza ontologică să poată să-i explice existența individuală. Prin urmare, în cazul ontologiei realiste este necesar a se arăta cum se face că operele sunt entitățile care, odată create și aduse în existență, nu mai depind de niciun factor extern. În acest sens, Samuel Alexander 15 dezvoltă teoria găsirii formei artistice în materie: opera de artă este găsită pentru că ea deja există. Opera ca preexistență este explicată și de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
este un lucru, atât timp cât aceasta nu este nimic"11. Iar Heidegger descrie trei intrepretări ale lucrului în cadrul operei: lucru ca substanță cu proprietăți sau ca purtătoare de proprietăți, lucru ca o variație de percepții sensuale și lucru ca o materie creată. Toate cele trei instanțe ale conceptul de "lucru" oferă o descriere deschisă a tuturor existențelor, iar în cadrul operei de artă acest concept îngreunează cercetarea. De aceea putem vorbi de lucru ca existent opus non-existentului, dar, în cadrul operei de artă avem
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
dar pot fi structuri de sunet sau interpretări de sunet ale unui anumit interpret într-un anumit timp. Obiectele artei literare și muzicale 22 nu pot exista în mod independent, el apar în existență numai prin intermediul intenționalității umane și, odată create, nu sunt independente și eterne, ci țin mereu de un anumit suport material sau de anumite intrepretări. Pentru că entitățile din cadrul literaturii și muzicii sunt determinate de înțelegeri ale sensului comun și ale anumitor practici, se aduce în discuție posibilitatea existenței
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
imagine sau un sentiment ce este universal acceptat. Lectorul, prin contemplație, nu face nimic mai mult decât să devină conștient de însușirile personajului. Selecția și înțelegerea însușirilor se face prin intermediul judecății de gust. De aceea, chiar dacă experiența unui simbol (nou creat) este una subiectivă, el ridică pretenții universale, întrucât este un rezultat al judecății ce se bazează pe simțul comun, și implicit necesită universalitate. Creația operei literare, atât în formă scrisă, cât și în formă orală, implică compoziția lor interioară. Urmând
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
magicul devine o caracteristică a anumitor locuri (case, păduri) ce poartă, în mod obișnuit, o poveste tragică. Prin aceasta, ele aparțin unei lumi aparte, cu caracteristici aparte unde nimic nu este imposibil. Aceste locuri pot fi atât reale, cât și create, având o semnificație aparte ce contribuie la producerea literaturii fantastice. Practicarea magiei ține și de utilizarea cuvântului. Controlarea anumitor cuvinte sau propoziții înseamnă stăpânirea unei anumite magii, începerea sau închiderea unei vrăji sau stăpânirea unei apariții cu caracteristici magice. Cuvintele
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
aplică și în cadrul artelor vizuale. Prin urmare, identitatea unei opere vizuale este determinată de natura obiectului său și de tipul de acțiune de care dispune. Obiectul artei vizuale se prezintă ca o imagine (Gebilde) reconstruită sau idealizată, fără intenții artistice create, ce intră în opoziție cu intențiile și acțiunile artistului, care este responsabil de evidențierea unui sistem de calități. Determinarea calităților artistice și estetice ține, astfel, de acțiunea obiectului care generează o imagine și, deci, care se manifestă ca o imagine
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ediție electronică] Chicoutimi, Quebec, 2003. Bergson, Henri, Materie și memorie, traducere de Cora Chiriac, Editura Polirom, Iași, 1996. Bourdieu, Pierre, Regulile artei, traducere de Laura Albulescu și Bogdan Ghiu, Editura Art, București, 2007. Byrne, R.M.J., The Rational Imagination: How People Create Alternatives to Reality, MA: MIT Press, Cambridge, 2005 Burgos, Jean, Pentru o poetică a imaginarului, traducere de Gabriela Duda și Micaela Gulea, Editura Univers, București, 1988. Casebier, Allan, Film and phenomenology, Cambridge University Press, Cambridge, 1991. Cassirer, Ernst, Language and
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Quaterly, vol. 13, nr. 4, 1960, pp. 4-9. 7 Obiectivitatea fotografiei ține de aparatul fotografic și componentele sale. Bazin vorbește de obiectivitate ponind de la obiectivul aparatului, "objectif", care în franceză înseamnă starea de a fi obiectiv. 8 "[...] photography does not create eternity, as art does, embalming the time and saving it from its own corruption" (t.m.). André Bazin and Hugh Gray, "The Ontology of the Photographic Image", în Film Quaterly, vol. 13, nr. 4, 1960, pp. 4-9. 9 Peter Osborne
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]