4,021 matches
-
activitatea ei neîntreruptă de mai bine de un sfert de secol a săpat brazde adânci pe pământul tuturor țărilor locuite de români și a avut meritul necontestat de a fixa aproape definitiv modul de vorbire și scriere a limbii noastre culte. Cine nu știe că în școli, în parlament, în biserici, în tribunale, în gazetele literare și politice, limba întrebuințată astăzi nu se mai asamănă cu aceea de acum 40 de ani. Influența acestei societăți a produs o evoluțiune sau, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
această dragoste a mea înnăscută, poate că aș fi astăzi în alte împrejurări materiale, căci pictura e o artă cosmopolită. Un tablou bun e oriunde bun, în timp ce literatura e mărginită în limitele strâmte ale țării. Dar părintele meu, deși om cult pentru timpul în care trăia, era totuși sub influența vechilor prejudecăți și, prin urmare, în contra unor profesiuni astăzi onorate în toate țările și în toate straturile sociale. Așa, când l-am rugat să mă trimeată în străinătate pentru a învăța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
nu ne grăbim: nu era Încă vorba de divertisment, ci doar de deplasarea unei părți a activității În alt plan, unul magic, dar slujind Încă tot agoniseala celor necesare traiului. O parte a activității ce a devenit curând ritual, apoi cult. Creșterea populației nu e nouă, specifică secolului nostru. Ea e strâns legată de dobândirea rațiunii, deci a mijloacelor de evadare de sub controlul naturii. Cum era și firesc, presiunea exercitată de om asupra mediului a crescut continuu și a provocat reacția
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ultima parte a activității sale în condițiile de puternică tensiune socială și națională provocată de aplicarea legii Apponyi (19). Prin educație realizată în familie și școală (cele două "vetre ale educației") se asigură cunoașterea valorilor naționale din literatură (populară și cultă), artă, cînt și obiceiuri; pe temelia acestei cunoașteri se formează caracterul eminamente național și conștiința națională a tinerei generații, cultivîndu-se astfel năzuința spre eliberare națională. Iată de ce P. Șpan pleda pentru un plan de învățămînt care să rezulte din trebuințele
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
dosarele noastre”. Am aflat nu peste mult că fiecare dintre ei aveau dosare nimicitoare și că majoritatea au ajuns în Deltă mai mult siliți decât din proprie voință. Unul era Ing. Sergiu Hartia, fiul fostului proprietar al firmei Astra, om cult, fin, franțuzit, dar dărâmat moral. Altul era Ing. Nae Rainu, fiul patronului fabricii de becuri de la Fieni, om de mare cultură, cu ochi mari albaștri umbriți de sprâncene mari stufoase, și care povestea cu o voce caldă, cuceritoare, lucruri minunate
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
foarte zâmbitori și prietenoși. Am mai observat că localnicii nu vorbesc limba germană ci un dialect, o limbă „șvăbească”, greoaie și uneori greu de înțeles, deci nu aveam de ce să mă jenez de imperfecțiunile mele de exprimare în limba germană cultă. Nici ei nu știau să vorbească limba germană. Răutăcioșilor care aveau ca singură valoare faptul că vorbeau bine limba germană, le-am spus adesea că la Paris și țiganii vorbesc franțuzește (sic). Am înțeles, în sfârșit, că cel care nu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
eram obișnuit în limba română. Folosind un limbaj simplu, reușeam să mă înțeleg cu multinaționalii mei colegi de școală, mai bine decât cu autohtonii, care vorbeau folosind dialecte locale (în Stuttgart dialectul șvăbesc) care erau foarte departe de limba germană cultă, dar pe care indigenii o practicau cu atât mai accentuat și mai răuvoitor, cu cât vedeau că au de-a face cu un așa-zis străin (Ausländer). Mi-am formulat atunci niște înțelepciuni cu care îmi făceam curaj și cu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
cinci ani la școala profesională Petrache Poenaru, care avea sediul În Strada Luterană colț cu strada știrbei Vodă, vizavi de Farmacia nr. 119. A făcut apoi și gradul al doilea, cu durata de doi ani. Citise foarte mult și era cultă; cânta la pian și vorbea curent franceza. De altfel, toți copiii lui Dumi tru Georgescu aveau Înclinații culturale; citeau cu o deo se bită ușurință, cu pasiune chiar, și aveau un dar de a povesti cu totul remarcabil. Lucreția o
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
stră juiește și azi pe una din aleile Cișmigiului. La școală, Lucreția a Învățat și croitoria de lux. În casa părin ților, fratele său mai mare, Costică, venea de multe ori cu prie teni și colegi de școală. Inteligentă și cultă, Lucreția patrona cu eleganță și discreție disputele literar-filozofice pe care le organiza fratele său, oficiind rolul gazdei cu toată solicitudinea. În acest cadru, Lucreția l-a cunoscut, În 1903, pe Mircea Flo rian (1 aprilie 1888-30 octombrie 1960), filozoful de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și, pe măsură ce el creștea, primarul mai spărgea un zid sau un plafon. ședința publică a fost condusă de doamna Maria Pop, o femeie foarte frumoasă din Craiova și vicepreședintă a Comitetului femeilor. Președintă era doamna Cantacuzino. Maria Pop era fină, cultă și inteligentă. Se căsătorise cu un bogătaș din Craiova. Odată, mult timp după aceea, Maria Pop a mers În fruntea unei delegații de femei la Nicolae lorga, prim-ministru, să re zolve o problemă. Se chinuiseră s-o rezolve multă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Euge niei Beldie, l-a cunoscut bine pe Costică, precum și pe ami cii săi. Odată a asistat la o discuție acasă la Costică Beldie, la care participau C. Rădulescu-Motru, N. Vătămanu și Narly. El Își amintește că „Beldie era impetuos, cult, frumos. Nu-i rezista nimeni În dialog; avea o atitudine de frondă. Era un crea tor: gândea și vorbea. Costică nu era drogat cu literatura; o analiza și critica. A fost prieten și cu Simion Mehedinți. Era preocupat de biografiile
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
informează Programul concertului, orchestra formată din 24 de instrumentiști inimoși, proaspăt absolvenți la U.N.B, și-au unit dorințele profesioniste pentru a contribui la promovarea și dezvoltarea tinerilor muzicieni din România. Camerata Regală și-a propus să promoveze muzica cultă românească în abordare profesionistă a creațiilor compozitorilor cunoscuți, dar și prin prezentarea unor prime audiții de muzică contemporană și lucrări din patrimoniul muzicii universale. Concertul respectiv prezentat sub denumirea SIDE by SIDE oferit unui public numeros, receptiv și generos, a
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
căruia se trage și o mare parte a creației marelui nostru compozitor. Ulterior, cunoscutul dirijor și-a demonstrat măiestria de neegalat în interpretarea celorlalte opusuri ale unor compozitori diferiți, care păstrează fiecare în parte un specific recunoscut și asimilat creației culte, cum ar fi Concertul nr. 1 pentru vioară și orchestră (1987) de Philip Glass, urmat de Tzigane, rapsodie pentru vioară și orchestra op. 76 de Maurice Ravel sau Ritmul primăverii, suita pentru orchestră de Igor Stravinski, redată într-o remarcabilă
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
crezut că e o porcărie erotică pentru bărbați. „Nu se mai caută -mi-a zis cu un alean adânc negustorul -, unii mi le-au cerut un timp, dar acum, dacă dânsul nu apare deloc la televizor, s-a dus“. Aripa mai cultă a Securității „Ce mai umblă ăștia mă, Marine - i-a zis colonelul de la vize băiatului care-i aducea pașapoartele artiștilor de la Operă -, ia să mai stea și pe-acasă, că avem treabă!“ „Ăștia“ erau, de fapt, marele bariton D. chemat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
sunt în acest sens acțiunile lui Alexandru Hurmuzaki, pe care Petru Rusșindilar îl numește “ cel mai român dintre românii timpului său, și unul dintre cei mai mari gazetari și purtători de condei pe care ia avut cândva Bucovina, cel mai cult român din vremea sa, cel dintâi membru bucovinean al Academiei Române”. Acesta într-un ciclu de conferințe și articole, publicate în “Foaia Societății” intuiește evoluția inexorabilă a popoarelor asuprite din Imperiul habsburgic spre constituirea lor în națiuni cu o viață statală
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
oamenilor și a popoarelor. În același timp Gheorghe Hurmuzaki, pornind de la principiul că ideea națională trebuie să străbată și creația literar-artistică, publică articole și recenzii în “Foaia Societății”, în care relevă valoarea factorului românesc, considerat “sufletul națiunii”. Referitor la poezia cultă, Gh. Hurmuzaki cerea să se ia în discuție în special limba, apreciind acele versuri care tindeau să realizeze un echilibru între expresia populară și cea cultă. El atrăgea atenția că “ideea națională” trebuie avută permanent în vedere de “românii din
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
Foaia Societății”, în care relevă valoarea factorului românesc, considerat “sufletul națiunii”. Referitor la poezia cultă, Gh. Hurmuzaki cerea să se ia în discuție în special limba, apreciind acele versuri care tindeau să realizeze un echilibru între expresia populară și cea cultă. El atrăgea atenția că “ideea națională” trebuie avută permanent în vedere de “românii din Austria”, îndemnând pe românii din Bucovina “să nu se descurajeze de modestele lor mijloace sau de mica întindere a țării”. Românismul promovat de familia Hurmuzaki s-
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
românismului, lucru care i-a făcut pe frații Hurmuzaki să-și împartă rolurile și sarcinile ivite în această perioadă. Cunoscând înfăptuirile acestei ilustre familii, ne punem întrebarea dacă posteritatea și-a plătit prinosul de recunoștință față de acești “români adevărați și culți”, cum erau numiți în epocă, care n-au precupețit nimic pentru a lupta, prin toate mijloacele pentru afirmarea idealului național. Se pare că s-a făcut prea puțin pentru a propaga și cultiva calitățile naționale ale Hurmuzăkeștilor. Pe drept cuvânt
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
că vin americanii?” Le-am răspuns: „Tot poporul român zice că vin americanii ca să ne elibereze de comuniști, de aceea aduceți tot poporul alături de mine în boxa tribunalului”. Mi-au răspuns: „Bine, bine, poporul este simplu dar tu ești om cult; mâine să nu faci ironii cum ți-i obiceiul căci dacă nu te liniștești te judecăm în lipsă”. Pe la sfârșitul anchetei făcute de securiști, într-o zi am fost dus la anchetă de către un ofițer, un maior de la Tribunalul Militar
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Frunzetti (București, 1977); Independența României (Colab. cu studiul: Literatura Independenței: București, 1977); Istoria literaturii romane-studii. (Compendiu colectiv; 1978); Literatura română contemporană. Vol. I. Poezia (colectiv; 1980); Interpretări și repere. Studii și eseuri privind literatura populară și relațiile ei cu cea culta (1982). Scrieri și culegeri de folclor: Folclor din Suceava (1959); Apă trece, pietrele rămân. Antologie de proverbe românești, cu o introducere, note și indici(1967; ediția a Il-a, revăzuta și adăugita, 1968); Izvoare folclorice și creație originală (colectiv; 1970
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93311]
-
având ca subiect pădurea de lângă Ianca. De fapt, este vorba de o lizieră de protecție devastată de tăierile sălbatice de la începutul anilor 90. În mod surprinzător, semaforul de cale ferată este blocat pe culoarea roșie, la fel că în serialul cult al studenției mele, Twin Peaks, regizat de David Lynch. Ascult muzica. Seal. Este ora 0.17. Pe hol, nu departe de ușa camerei mele, vorbesc cu voce tare doi tineri studenți în imposibilul dialect québécois. Regresie temporală totală, mă simt
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ca noi, otrăviți de patima exilului, soluția de supraviețuire constă în a fi veșnic pe drum. Plecarea ca salvare, întoarcerea ca fals tratament. 27 iulie 2007 Fraza de la finalul cărții de călătorie, Danubius, a italianului Claudio Magris, autorul unui voiaj "cult" de-a lungul Dunării la sfârșitul anilor 1980. După ce contemplă Dunărea aruncându-se în mare la Sulina ca o mireasă nebună (în schimbul unei șpăgi pe care trebuie să o dea unui grănicer, zona canalului fiind interzisă "persoanelor străine") Claudio Magris
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
e inteligent, dar îi spui doar că e subtil; fiindcă a fi subtil ți se pare că e prea mult, adaugi că e ingenios; nici ingeniozitatea nu ți se pare de ajuns de compromițătoare - și îi spui că e prea cult. Fiind prea cult, se va înțelege că e rupt de viață și lipsit de vitalitate. Dar dacă nu se va înțelege? Revii la faptul că e ingenios. Fiind ingenios, se va înțelege că nu e profund. Lipsit de profunzime, va
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
demonstrată), pentru creștinism această abordare care răspunde concret unor întrebări esențiale, nu este luată în considerație pentru că ...,, nu este scrisă în Biblie”, în Textele Sfinte. Despre care Biblie și despre care ,,Texte” este vorba aici? Dacă observăm puțin fenomenul, fiecare cultă religioasă din sfera creștinismului, și-a ,,construit” propria Biblie așa cum i-a convenit fiecăruia. De la același Învățător au pornit tot felul de variante, fiecare aducând în față doar orgoliul oamenilor că fiecare din ei deține ,,Adevărul”! Și admițând că scrierile
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
cea a unuia Doru ne-a revoltat de-a dreptul. Doru era un tip înalt și foarte slab, motiv pentru care și-a atras încă din prima zi de facultate porecla Avortonu’. (Eram studenți la filo logie și dădeam porecle culte !) Doru ăsta ne-a zis, nici mai mult nici mai puțin, că cel mai nefericit moment din viața lui a fost atunci cînd s-a născut. Au urmat proteste unanime : „Hai, bă, lasă-ne cu chestii de-ăstea. Nu vezi ? Oamenii
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]