3,786 matches
-
eliberare, la Glasul patriei. Cei mai tineri, foarte puțini, au apucat, spre norocul lor, mica perioadă de destindere dintre 1964-1971 și, într-un fel sau altul, s-au salvat, poate chiar realizat în parte. Dar cine poate pune, într-o cumpănă egală, sacrificiul suprem al acestei categorii exterminate cu represiunea din ultimul an? Și aceasta din urmă a fost odioasă. O respingem cu toții, plini de revoltă și de indignare. Ceea ce nu ne împiedică să ne amintim și de unele fapte și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și Gabriel Liiceanu recunoște că: Noica avea un pragmatism care era departe de etică. Atunci când mai spunea: în fond, calitatea de membru de partid a devenit astăzi identică cu una de sindicalist. Deci, n-are sens să-ți pui în cumpănă o carieră pentru o gesticulație etică elementară. în concluzie, Noica avea o natură mai relaxată în privința asta 32. Poate constitui, totuși, o astfel de... relaxare etică un model de conduită ? Modelul generației intelectuale tinere? Dosarul sau cazul Noica este de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
românească de la care eu (și alții) să se revendice în lucrările lor viitoare. Ca să nu plutesc total în aer, am construit această «hermeneutică a lui Mircea Eliadeă din elementele operei sale. Atât și nimic mai mult. în unele momente de cumpănă, dezgustat de multele mizerii rezervate de deceniul al nouălea, intenționa să distrugă această corespondență. S-a răzgândit până la urmă și a donat-o Bibliotecii Române. 2 Șerban Madgearu, Interviu cu dl. Adrian Marino... in: Cotidianul, 19 martie 1992. Reproducem un
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
1855, Gorceakov a reafirmat hotărârea guvernului său de a nu accepta nici o limitare a flotei rusești de război, ceea ce a dus la suspendarea lucrărilor conferinței. Căderea Sevastopolului și prăbușirea sistemului militaro-strategic al Rusiei de Sud Vest au pus serios în cumpănă oportunitatea continuării acestui război de către Rusia, cu atât mai mult cu cât însuși regele Friedrich Wilhelm al IV-lea i-a cerut țarului să ajungă cât mai repede la o înțelegere cu adversarii să. La 14 noiembrie 1855, ambasadorul francez
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
putere, într-un sens"20. Dar, în actul poetic, este o posibilitate orientată (nu de intenție, ci de intuiție), ca trimitere către realul care se autopro-pune ființării. Cum se reflectă această ontologie a posibilului în lumea poemului, în spațiul de cumpănă al trecerii prin densitatea realului? Mai întâi ca abolire a referinței directe la ființa lumii denotate, ca suspensie a oricăror determinații ce califică semantismul staticii și al împlinirii autosuficiente, așa cum întâlnim în poemul Umbra et pulvis 21: "Taci îngere. Clorofila
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sfârșitul căruia atitudinea față de natură atinge două stări: starea de adorare și starea de contemplare. Cea dintâi reprezintă jubilația extatică a ochiului care, ajuns în lumina preagolului iradiant, vede limpede, înțelege mai presus de vedere, se abandonează acestei stări de cumpănă sărbătorească, "o stare de răpire, de pierdere de sine după acel ceva devenit realitate"3. Ceea ce devine real inundă vederea până la orbire, saturează vizibilul cu semnele manifestării sale inaparente. Este adevărata stare poetică, a vederii care intuiește mai degrabă decât
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cuvântul în care Logosul se pune ca început. Și atunci "din această bucurie sărbătorească în urma găsirii a ceea ce tânjeai să-ți fie odată aproape și văzut în toată splendoarea, din acest imn de bucurie și adorație fără ostenire, din această cumpănă în care ai dori să rămâi pe veci, nemișcat, în această rumoare a unor zori ce numai ochii cântători ai spiritului în veșmântul slavei îi pot cuprinde, ochiul se întoarce, se rotește asupra lumii în contemplație", "se simte chemat îndărăt
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
manifestarea în bernă a dispariției. Vederea e transportată spre ceea ce se arată în nemanifestarea posibilului, golită și limpezită în spațiul nimănui, suspendată între ceea ce coboară sub orizontul apariției și ceea ce urcă fără orizont, pare că apare. Căci suntem doar o cumpănă,/ Suntem la cea mai limpede răscruce"46, în preființarea unde nimic din ce a fost nu mai este și nimic din ce va fi încă nu este. Totuși, un spațiu în mișcare, precum "Focul/ Nestins al Dorului de-a fi
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care ar mai invoca imaginea. Și totuși acolo - dincolo - ceva strălucește, se arată fără să fie văzut. Mai mult: strălucește fără să fie, în pustiul determinațiilor ființării. "În zarea drumului" totul se îndreaptă către această zare: "Roțile curg îndărăt", "pe cumpăna acelui ceas/ Din care toate sunt uitare"54. Nu e vorba de o întoarcere în timp, în locul și în clipa din care ai plecat; vederea se întoarce în ea însăși în nelocul și în netimpul în care niciodată nu a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
transparenței. Transpare el imaginal în felul de a fi al unui poem precum Acolo în câmp de Andrei Zanca?74 Ceea ce se pune mai întâi în vedere, ca apariție imediată, este glisarea perspectivei, efect de clivaj care pune înțelegerea în cumpănă: "dezghețul mai dăinuie/ și nimic nu împiedică râul să se desprindă de acest/ poem atât de zadarnic, unde/ între glasul păsării și colină/ e o indiferență de pajiște". Contrar aparenței, nimic nu dăinuie, nu rămâne în structura unei închegări, în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
casa mea, în vol. În marea trecere. 9 Cântecul focului, ciclul Corăbii cu cenușă, în vol. Poezii, ed. cit. 10 Geneza metaforei și sensul culturii, în Lucian Blaga, Opere 9. Trilogia culturii, Editura Minerva, București, 1985, p. 391. 11 La cumpăna apelor; Sat natal, în vol. La cumpăna apelor (1933). 12 Hotar, în vol. La cumpăna apelor; Alean, în vol. La curțile dorului (1938). 13 Poetul, în vol. Nebănuitele trepte. 14 Ceea ce Blaga numește "corpul sensibil al cuvântului", ca element constitutiv
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
9 Cântecul focului, ciclul Corăbii cu cenușă, în vol. Poezii, ed. cit. 10 Geneza metaforei și sensul culturii, în Lucian Blaga, Opere 9. Trilogia culturii, Editura Minerva, București, 1985, p. 391. 11 La cumpăna apelor; Sat natal, în vol. La cumpăna apelor (1933). 12 Hotar, în vol. La cumpăna apelor; Alean, în vol. La curțile dorului (1938). 13 Poetul, în vol. Nebănuitele trepte. 14 Ceea ce Blaga numește "corpul sensibil al cuvântului", ca element constitutiv prin sonoritatea, ritmul, așezarea și structura sa
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vol. Poezii, ed. cit. 10 Geneza metaforei și sensul culturii, în Lucian Blaga, Opere 9. Trilogia culturii, Editura Minerva, București, 1985, p. 391. 11 La cumpăna apelor; Sat natal, în vol. La cumpăna apelor (1933). 12 Hotar, în vol. La cumpăna apelor; Alean, în vol. La curțile dorului (1938). 13 Poetul, în vol. Nebănuitele trepte. 14 Ceea ce Blaga numește "corpul sensibil al cuvântului", ca element constitutiv prin sonoritatea, ritmul, așezarea și structura sa concretă, reprezintă "densitatea intuitivă a cuvântului", de fapt
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Orizont și stil, în Lucian Blaga, Opere 9. Trilogia culturii, ed. cit., pp. 156-175. 20 Pe multe drumuri, în vol. Nebănuitele trepte. 21 Solstițiul grădinilor, ciclul Corăbii cu cenușă, în vol. Poezii, ed. cit. 22 Cerească atingere, în vol. La cumpăna apelor; Schimbarea zodiei, în vol. Nebănuitele trepte. 23 Rune, în vol. La cumpăna apelor; Ioan se sfâșâie în pustie, în vol. Lauda somnului (1929); Arhanghel spre vatră, în vol. La cumpăna apelor. 24 Suprema ardere, ciclul Corăbii cu cenușă, în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
156-175. 20 Pe multe drumuri, în vol. Nebănuitele trepte. 21 Solstițiul grădinilor, ciclul Corăbii cu cenușă, în vol. Poezii, ed. cit. 22 Cerească atingere, în vol. La cumpăna apelor; Schimbarea zodiei, în vol. Nebănuitele trepte. 23 Rune, în vol. La cumpăna apelor; Ioan se sfâșâie în pustie, în vol. Lauda somnului (1929); Arhanghel spre vatră, în vol. La cumpăna apelor. 24 Suprema ardere, ciclul Corăbii cu cenușă, în vol. Poezii, ed. cit. 25 Mirabila sămânță, în vol. Poezii, ed. cit.; Veghe
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Poezii, ed. cit. 22 Cerească atingere, în vol. La cumpăna apelor; Schimbarea zodiei, în vol. Nebănuitele trepte. 23 Rune, în vol. La cumpăna apelor; Ioan se sfâșâie în pustie, în vol. Lauda somnului (1929); Arhanghel spre vatră, în vol. La cumpăna apelor. 24 Suprema ardere, ciclul Corăbii cu cenușă, în vol. Poezii, ed. cit. 25 Mirabila sămânță, în vol. Poezii, ed. cit.; Veghe, în vol. Nebănuitele trepte. 26 Echinocțiu de toamnă; Götterdämmerung, ciclul Vârsta de fier, în vol. Poezii, ed. cit
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
apele adânci/ Și lasă-l pe sub sălcii să fie până-n mări/ O fugă limpezită de-atâtea înstelări" (Elegii IX. Invocare, vol. Limpezimi, în op. cit., 2, p. 306). 9 Ibidem. 10 Vol. Țărm pierdut, în op. cit., 3, p. 70. 11 Vol. Cumpănă dreaptă, în op. cit., 3, p. 342. 12 Vol. Limpezimi, în op. cit., 2, p. 263. 13 Vol. Limpezimi, în op. cit., 2, p. 243. 14 Vol. Împlinire, în op. cit., 3, p. 273. 15 Vol. Cumpănă dreaptă, în op. cit., 3, p. 323. 16
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în op. cit., 3, p. 70. 11 Vol. Cumpănă dreaptă, în op. cit., 3, p. 342. 12 Vol. Limpezimi, în op. cit., 2, p. 263. 13 Vol. Limpezimi, în op. cit., 2, p. 243. 14 Vol. Împlinire, în op. cit., 3, p. 273. 15 Vol. Cumpănă dreaptă, în op. cit., 3, p. 323. 16 Vol. Scutul Minervei, în op. cit., 3, p. 139. 17 Vol. Caietul verde, în op. cit., 3, p. 41. 18 Vol. Caietul verde, în op. cit., 3, p. 33. 19 Vol. Limpezimi, în op. cit., 2, pp.
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
puțin, să fi văzut/ Înalta strălucire ce-n lume nu încape" (Scutul Minervei, XVIII, în op. cit., 3, p. 107). 29 "M-oi șterge ca-n oglinzi/ De ape, norul dacă trece peste/ Străinul chip ce nu-l cuprinzi" (Oglindiri, vol. Cumpănă dreaptă, în Ion Pillat, op. cit., 3, p. 323). 30 "Nu numai zeii și zeul au evadat din lume, ci, din istoria ei, s-a stins însăși strălucirea zeității. Timpul acestei nopți a lumii este timpul sărac, deoarece el devine din ce în ce mai
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
din temelii, toate muzeele sunt Închise. Dacă mai adăugăm teatrul și filarmonica, avem o imagine completă a Orașului Culturii. Domnul Marcel Lutic ne povestește, În două numere consecutive ale acestei publicații, cum s-a Întemeiat muzeul, prin ce greutăți și cumpene a trecut, ce răsplată a primit fondatorul. Profesorul de la facultatea de geografie Ion Chelcea a dus o luptă Înverșunată pentru Întemeierea acestui muzeu la universitate, a scris memorii, a adunat piese, le-a inventariat cu rigurozitate, s-a bătut cu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
eu cu această grilă de lectură și am detectat o psihologie socială clinică autentică, o psihosociologie a vieții cotidiene, o știință a deciziilor și alegerilor importante, a trăirilor și a metaanalizelor, a contextelor strivitoare și a opțiunilor În momente de cumpănă. Și-a asumat diagnosticul lui Constantin Noica, cel care, În tinerețe, i-ar fi spus că psihologia se ocupă de „micuțisme” și nu are acces la Idee, la Conceptul care fondează. Chiar dacă i s-a Înrădăcinat atunci gândul deprimant că
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
fragile independențe naționale, voievozii moldoveni și munteni au trebuit să țină permanent seama de forța de represiune instalată în flancul răsăritean al țărilor lor. Căci la ordinul Înaltei Porți, tătarii - colaboratori fideli ai turcilor - ne-au izbit în momentele de cumpănă în coastă, spre a ne frâna veleitățile de independență și a ne readuce sub obrocul Padișahului. Dacă este adevărat că șocul marii invazii tătărești a sistat dezvoltarea organizațiilor etatice medievale, ce apăruseră în diferite puncte ale habitatului românesc, nu trebuie
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
viața într-o aventură de eliberare fericită. Paradisul se află ascuns înlăuntrul fiecăruia dintre noi. Trebuie doar o rază de lumină, ca sămânța să rodească. Cel care a fost PREOTUL IOAN BALTHEISER s-a născut la 7 septembrie 1912, la Cumpăna (jud. Argeș). Tatăl: FRIEDRICH (fost funcționar forestier). Mama: ELENA, născută Rațca (căsătoriți pe 24.04.1907). Au avut împreună șase copii (patru băieți și două fete). Studiile: 1. Cernăuți, clasele I-III, la Liceul Real (1924-1926). 2. Clasa a IV
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
devenit confesor în rezervă. La 39 de ani, în culmea vieții, Părintele a fost arestat, la 11 mai 1951. Tribunalul militar, în ședința publică, din 24.10.1952, îl condamnă pe „inculpatul Baltheiser Ioan, născut în 1912, 7 septembrie, în Cumpăna, jud. Argeș, la 20 de ani de muncă silnică, 10 ani degradare civică și 200 lei cheltuieli de judecată, cu confiscarea averii personale, ...pentru crimă de înaltă trădare.” I s-a înscenat următoarea „stare de fapt”: „inculpatul din luna mai
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
securitatea statului nostru”. Timp de 13 ani Părintele a fost închis la terifiantul penitenciar de la Gherla. Pe data de 4 august 1964 Penitenciarul Gherla emite Biletul de eliberare Nr. 3950/1964: „Numitul Baltheiser Ioan, născut în 1912, 7 septembrie, în Cumpăna, jud. Argeș, de profesie preot, fiul lui Friedrich și al Elenei, a fost depus condamnat la 11.05.1951, până la 04.08.1964”. Părintele a plecat la București, a locuit în sediul Arhiepiscopiei Romano-Catolice, și, pe 11 august 1964 a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]