3,059 matches
-
strict necesare pentru cult și catehizare"253. Timp de 23 de ani, grija lui principală a fost redactarea revistei " Lumina a fost a creștinului", și aproape că nu a fost număr în paginile căruia să nu publice ceva (I. Tălmăcel, "Cuvântare funerară", în Lumina creștinului, martie 1936, p. 38). 254 Ion Dumitriu-Snagov, România în diplomația Vaticanului 1939-1944 (se va cita România în diplomația...), Editura Europa Nova, București, 1999, p. 29. 255 Papa Pius IX, născut Giovanni Maria Mastai-Ferretti (născut la 13
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
frați călugări care au lucrat în Moldova pe teritoriul actual al diecezei de Iași (1600-2000), Iași, 2001, p. 54. 974 Institutul și Editura "Presa Bună" Iași. Note istorice Perspective (se va cita Institutul...), Iași, 1992, p. 7. 975 I. Tălmăcel, "Cuvântare funerară", în Lumina creștinului, martie 1936, p. 38. 976 E. Dumea, Cărți și reviste catolice românești în Moldova, Iași, 2002, p. 123. 977 Ibidem, p. 124. 978 AARC București, dosar 113/1924-1926, 126/1925, 127/1926-1927, 115/1927-1928, 118/1928-1929
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
progresivă, îl are ca director pe Gheorghe T. Dâmboianu și ca secretar pe Costel M. Blidărescu. Începând cu numărul 6, director devine Marin C. Ionescu, iar de la numărul 7, funcția de redactor-șef e deținută de C. M. Blidărescu. În Înainte cuvântare, semnată de Marin Ionescu, președintele profesorilor de religie din România, se arată că revista va fi menită să deschidă orizontul tinerilor. Se publică articole de popularizare (medicină, premilitărie, cercetași, străjeri), evocări (a răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan, a nașterii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285892_a_287221]
-
să ne temem în continuare să nu fie unul dintre ornamentele ambițioase pe care Horațiu ne ordonă să le înlăturăm." Chiar dacă Corneille consideră sentințele ca pe cea dintâi dintre utilitățile poemului dramatic, și chiar dacă nu șovăie să le introducă în cuvântarea personajelor sale, el le folosește totuși mult mai puțin decât autorii antici 13. "Prima (utilitate) constă în sentințele și instrucțiunile morale care pot fi semănate acolo aproape peste tot, dar trebuie folosite cu sobrietate", scrie el în Primul Discurs. 2
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
treceau pe acolo? Și dacă este un loc particular, de exemplu cabinetul împăratului, care ordonă să plece de acolo cei cărora nu vrea să le împărtășească secretul său, cum să fie verosimil că Cinna vine acolo să-i țină o cuvântare Emiliei? Și mai puțin încă faptul că Emilie se plânge înciudată acolo împotriva Împăratului? Iată ce mi se pare o dificultate pe care Domnul Corneille o va rezolva când va dori." Este mai ușor să justifici intrările și ieșirile adoptând
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
decât reiese din operele rămase, dintre care unele au ajuns la noi În culegerea celor șaptesprezece tratate din Corpus Hermeticum (CH) și alte „extrase” În Florilegiul lui Stobaios, la care se adaugă Asclepius, traducere latinească a unui original Logos tèleios („Cuvântarea desăvârșită”; Nock-Festugière, 1954-1960). Este dificil să propunem o evaluare globală a fenomenului și a dimensiunii sale religioase specifice, din cauza prezenței unor elemente doctrinare destul de variate, câteodată contradictorii, care au dus la distingerea unei tendințe „optimiste”, inspirată dintr-o viziune monisto-panteistă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fiecare) Într-o ordine care a fost uneori considerată Întâmplătoare și nemotivată de conținut, dar care, de fapt, ține cu siguranță de rațiuni metrice. Nefiind nici texte rituale nici expuneri teoretice și sistematice, acestea au fost interpretate ca predici sau cuvântări În versuri (Ch. Bartholomae). Oricum, ele conțin rugăciuni și cântece de laudă Îndreptate către „Domnul Înțelept” de un autor mișcat de o sinceritate profundă, de o căutare pasionată și tulburătoare a adevărului și de un zel misionar care Încearcă să
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ale cazaniei, așa cum poate fi întâlnită la Coresi sau la Varlaam, cu configurația ei stereotipă și substanța abstractă. Firește, A.I. nu improvizează, el urmează regulile omileticii, având în minte pilda oratoriei bizantine (și îndeosebi pe Ioan Hrisostom și pe Theofilact). Cuvântările lui, care conțin pasaje de fină exegeză teologică, nu sunt însă nicidecum o expunere seacă și pedantă. Predica are viață, culoare și, în mișcarea ei, când solemnă și înfiorată de simțăminte sublime, când lirică și unduioasă, când aspră și poruncitoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
ei, însă dezvoltă, se poate spune creator, premisele pe care străvechile istorii, ca niște basme doldora de tâlcuri, le oferă. Accentuate cu mistică fervoare, unduindu-se ca sub line adieri sau înăsprindu-se și congestionându-se în mânii viforoase, aceste cuvântări ar putea fi luate drept o emanație spontană a inspirației unui arhiereu cu improvizația fecundă. Aproape nimic rigid și trudnic în discursul viu, cu suavități curate și descărcări fulminante, al lui A.I. În tipare care îi îngrădesc, dar nu-i
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
román irodalom köréböl, f.l., 1895; ed. (Mihai Eminescu. Viața și opera), îngr. și pref. Ilie Șandru, Miercurea Ciuc, 2000; Alexandru Roman. 1826-1897, Sibiu, 1897; Arhiepiscopul și mitropolitul Miron Romanul, Sibiu, 1898; Catedrala mitropolitană din Sibiu. Istoricul zidirii (în colaborare), Sibiu, 1908; Cuvântări și predici ale unui teolog, mai târziu cleric român în țară sub stăpânire străină, I-VIII, București, 1923-1939; Pagini dintr-o arhivă inedită, îngr. și introd. Antonie Plămădeală, București, 1984; Note ascunse. Jurnal, Cluj-Napoca, 1999. Culegeri: Proverbe, maxime, asemănări și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
cele politice. Numeroasele călătorii ale lui Iorga au furnizat material pentru jurnale de călătorii, el reușind să distileze în cărțile sale aproape toate experiențele lui. Există memoriile lui Iorga, atît cele personale cît și cele politice. Și-a publicat și cuvîntările și polemicile politice. În sfîrșit, intervențiile lui parlamentare au fost și ele adunate în volume. Operele lui au fost traduse în unsprezece limbi. Iorga și-a fondat propria editură și și-a publicat multe dintre cărți, adesea în mai mult
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Iorga, asigurîndu-le hrană și îmbrăcăminte, veghind la sănătatea tuturor și făcînd douăsprezece perechi de pantofi în fiecare dimineață. Făcea totul ca să-l facă pe "Nicu" să se simtă bine atunci cînd se întorcea la Văleni de la București după cursuri, cuvîntări și conferințe. Nu era niciodată obosită. Doamna Catinca efectua și corectura lucrărilor, precum și traducerile din maghiară și italiană. O adevărată prietenă, s-a sacrificat și l-a ajutat pe profesorul Iorga să-și scrie miile de cărți. Doamna Catinca ocupă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
intitulat O rugăminte, care, cu un ton autoritar, considera reprezentarea unei piese în limba franceză pe scena Teatrului Național drept "un act de trădare spirituală față de Patrie și națiune"164. În ziua de 13 (ziua spectacolului), Iorga a ținut o cuvîntare în fața studenților, după care a plecat acasă. Studenții însă s-au adunat în fața Teatrului Național și au încercat să oprească reprezentația. Piesa jucată în limba franceză era un simplu pretext pentru demonstrația studenților împotriva elitei și a nedreptății sociale tot
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
noastre în măsura în care Atotputernicul a lăsat-o moștenire... națiunilor"59. Dar acum, la 14 decembrie (sau, pe stil nou, la 27 decembrie) 1916, deputatul Iorga a luat cuvîntul în Cameră (acum în exil la Iași) ca să răspundă unui apel al Coroanei; cuvîntarea aceasta a fost punctul culminant al carierei sale60. A remarcat cu mîndrie că regele trecuse peste originea sa germană și a cerut de mai multe ori înfăptuirea unei reforme agrare. Apoi a continuat: "În trecut, mulți dintre noi au suferit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Vom fi și de data asta martorii beznei despotismului străin trecînd peste noi și vom putea repeta cuvintele lui Petru Rareș, fiul lui Ștefan, care spunea: Vom fi din nou ceea ce am fost! Ba chiar mai mult decît atît!""63. Cuvîntarea lui Iorga a avut un mare efect; întreaga țară i-a mulțumit pentru ea, în frunte cu regele și regina. Cuvîntarea a fost tipărită și difuzată în tranșeele soldaților crîncen asediați, obosiți, însîngerați și luptînd totuși. Iorga a scris în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fiul lui Ștefan, care spunea: Vom fi din nou ceea ce am fost! Ba chiar mai mult decît atît!""63. Cuvîntarea lui Iorga a avut un mare efect; întreaga țară i-a mulțumit pentru ea, în frunte cu regele și regina. Cuvîntarea a fost tipărită și difuzată în tranșeele soldaților crîncen asediați, obosiți, însîngerați și luptînd totuși. Iorga a scris în perioada aceasta cîteva dintre cele mai frumoase articole ale sale, scriind cu dragoste despre suferințele soldaților de pe front, chiar și despre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Române! Cu cîteva zile înainte de dizolvare, Iorga, acționînd cu o nesăbuită dexteritate politică, a introdus proiectul de lege al Reformei Agrare. Mihalache, ministrul agriculturii, a ezitat, dar Iorga a înțeles că timpul nu era de partea lor. În ultima sa cuvîntare ca purtător de cuvînt (răspunzînd amenințării unei posibile instaurări a dictaturii), l-a avertizat pe rege: "Pereții Palatului Regal vor fi împroșcați cu sînge"44. La 13 martie 1920, generalul Averescu a fost numit de către rege să formeze noul guvern
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
plutocrații"107. Prin primăvara anului 1940, o anumită neliniște s-a răspîndit în Europa și în România. Toată lumea simțea că "Războiul fals" nu mai are zile multe. La sfîrșitul lui martie, Comisarul Sovietului Poporului pentru Afaceri Externe a ținut o cuvîntare, subliniind că problema Basarabiei era încă nerezolvată. Regele și regimul politic erau îngrijorați mai ales în privința Legiunii. Prin aprilie, Regele și Tătărăscu au inițiat deschideri serioase către Legiune, intenționînd să ajungă la o reconciliere cu aceasta. Pe la începutul lui aprilie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
editarea Buletinului Comisiei Monumentelor Istorice și a Buletinului Comisiei Istorice. A scris și foarte multe editoriale pentru alte cotidiene de mare circulație, ca "Universul", "Curentul" și "Timpul". Orator inspirat, Iorga a început în 1934 să utilizeze mijloacele mass-media, ținînd săptămînal cuvîntări la radio, intitulate Sfaturi pe întuneric, care au apărut cu același titlu și sub formă de carte. Văzute din perspectiva unei jumătăți de veac, concluziile lui au fost adesea eronate. Dar aceste cuvîntări la radio erau menite să aibă un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1934 să utilizeze mijloacele mass-media, ținînd săptămînal cuvîntări la radio, intitulate Sfaturi pe întuneric, care au apărut cu același titlu și sub formă de carte. Văzute din perspectiva unei jumătăți de veac, concluziile lui au fost adesea eronate. Dar aceste cuvîntări la radio erau menite să aibă un efect pe termen scurt. Opiniile exprimate de Iorga la radio erau și ele marcant diferite uneori, produsul experienței celor exprimate în jurnalele sale și față de familia sa. Continua cu multe ocazii să se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și Cannae a epocii moderne", amintindu-le cititorilor săi "cît de dîrji sînt englezii" și exprimîndu-și "credința în ei"7. În săptămînile care vor urma, Iorga și-a pus tot mai mult încrederea în Statele Unite. Ziarul său relata despre orice cuvîntare a președintelui Roosvelt și despre orice creștere în domeniul înarmării Americii. Știrile privind curentul intervenționist din cadrul Statelor Unite erau analizate cu grijă (și speranță). Regele Carol a transformat în grabă Frontul Renașterii Naționale (FRN) într-un "Partid al Națiunii" totalitarist, oferind
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
remarcabil de dezolante. Foarte puțini au cutezat să vină să vadă cum este coborît în groapă sicriul lui Iorga, sub șfichiuirile reci ca gheața ale crivățului, vîntul care năvălește în Valahia venind din stepele Rusiei. Nu s-a ținut nici o cuvîntare. Familia Iorga era indignată de lașitatea și oportunismul înaltei societăți bucureștene, ajunse la culme mai ales după crimele de la Jilava. Capătul drumului lui Iorga a fost trist. Trebuie să remarcăm totuși o excepție: greu încercata Franță nu și-a uitat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
contractat din cauza cazării mizerabile în dormitoare neîncălzite și a hranei proaste. A continuat, amintindu-și de suferințele familiei sale. "Așa că nimeni nu poate spune că nu înțeleg suferințele oamenilor mai bine decît cei care au averea Brătienilor". Partidul Naționalist Democrat, Cuvîntarea lui Nicolae Iorga, candidat pentru Senat în județul Ilfov, București, Tipografia "Cultura Neamului Românesc", 1919 44 N. Grigoraș, Nicolae Iorga ca student al Universității din Iași, Iași, 1941, p. 16 45 O viață de om așa cum a fost, vol. I
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din America, Vălenii de Munte, 1930, p. 214 34 "Neamul românesc", 29 noiembrie 1926 35"Neamul românesc", 11 iunie 1906 și 9 iulie 1906 36"Neamul românesc", 20 septembrie 1923 37"Neamul românesc", 25 martie 1907. Vezi și N. Iorga, Cuvîntarea ținută la întrunirea comitetului executiv al Partidului Național Democrat de la 11 august 1935 la Vălenii de Munte, București, 1935, p. 19 38 Autorului nu-i venea să-și creadă ochilor găsind în corespondența lui Iorga cîteva scrisori ale lui Cuza
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
împotriva falsificării istoriei". Memorii, vol. VI, p. 52. Vezi și Iorga, Școala Nouă de Istorie: o lămurire definitivă, București, 1936, p. 8 151 Memorii, vol. VI, p. 320 152 Gheorghe Brătianu, Nicolae Iorga: istoric al românilor, București, 1944; Iorga, Trei cuvîntări, p. 67 153 Iorga îi scria lui Basil Munteanu: "Nu am timp pentru ură." Măcar de-ar fi fost așa... Munteanu, op. cit., p. 356 154 Chiar și la întrunirea Ligii Culturale, Iorga s-a referit în repetate rînduri la C. C
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]