3,462 matches
-
la 26 iunie 1898 în Biești, locotenent-colonel. A participat la luptele pentru eliberarea Basarabiei (1941) și a Transilvaniei de Nord (1944). Propus pentru decorare cu ordinul "Mihai Viteazul" la 27 mai 1947. Arestat după câteva zile și predat autorităților sovietice. Deportat în lagărul de exterminare Vorkuta din Siberia. Decedat în spitalul Snagorodok din lagărul I.N.T.A. Aruncat la groapa comună.
Biești, Orhei () [Corola-website/Science/305193_a_306522]
-
31 ruși, 162 de elevi frecventau școala. În bătăliile celui de-al doilea război mondial și-ai pierdut viața circa 50 de corlăteneni. Nu mult după război, în anii 1946-1947 a venit foametea, cauzată de sovietici. În 1949 au fost deportați Vasile Chetroșanu cu soția și doi copii, Alexei Cozma cu soția și doi copii, Gheorghe Cozmaa cu soția, Ion Cucu cu soția și 3 copii, Dumitru Galea cu soția, Gheorghe Hăbășescu cu Soția, și Ion Movilă cu soția. Au fost
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
1940 a fost condamnat la 8 ani privațiune de libertate și aruncat intrun lagăr de corecție prin munca din regiunea Măgădan a Rusiei. Nicolae Gh.Manea, fost membru al Partidului Național-Țărănesc, a urmat în 1941 aceeași cale . Atunci au fost deportați în regiune Tomsk din Siberia și membrii familiei sale : soția Matroana, fiicele Vera și Eugenia , fii Pavel, Valentin și Arcadie fiind reabilitați în 1990 că oameni care nu au avut nici o vină în fața statului sovietic.La începutul anilor 1941-1945, fasciștii
Rublenița, Soroca () [Corola-website/Science/305207_a_306536]
-
A. Mazur. Ulterior colhozul a fost unit cu cel din s. Septilici, dindu-i-se denumirea ”Rodina”. Președinți au fost : Petru Iu.Andries, Feodor Alexandrovici Catan, Ion Cujba, L. Ianev. În noapte de 5 spre 6 iulie 1949 de la Rublenita au fost deportați : Babin Feodosie I. cu soția Agafia , fiii Valentin și Anatol; Catan Ion G. cu soția Anexia; Davidovici Alexandru N. cu soția Lida și fiică Larisa;Desan Pelaghia I. ; Manea Ana A. și Gheorghe F.;Ursachi Ion C. cu soția Agafia
Rublenița, Soroca () [Corola-website/Science/305207_a_306536]
-
istoviți de război și foamete - colectivizarea. Ziarul republican "Sovetskaia Moldavia" redă întemeierea kolhozului "Lenin" din Groznița ca o mare "bucurie" pe capul localnicilor. Nu rămîne în urmă cu odele sale nici "Moldova Socialistă". Apoi, fără zăbavă, vin și represaliile. Sunt deportați în regiunea Kurgan Mitrofan Mitrionoc și soția sa Natalia, dar spaima a tras-o tot satul. Recensămînturile din 1979 și 1989 înregistrează 470 de locuitori (226 de bărbați și 244 de femei) și, respectiv, 436 de locuitori (196 de bărbați
Groznița, Briceni () [Corola-website/Science/305224_a_306553]
-
avea 581 de locuitori, iar școala primară era frecventată de 156 de elevi. Profesori: Grogore Pleșca (n.1910) și Parascovia Siminel (n.1902). În anul 1940 Otacul avea 783 de oameni. Mai mulți otăceni (peste 30) au fost reprimați și deportați în 1940-1949 pentru participare la partide politice românești, ca culaci și pentru activitate și propagandă antisovietică. Ion a lui Luca Beți (Băț), Afanasie a lui Iacob Bârcă nu sa-u mai întors la baștină, iar Luca lui Petru Beți (Băț) a
Otac, Rezina () [Corola-website/Science/305238_a_306567]
-
1940-1949 pentru participare la partide politice românești, ca culaci și pentru activitate și propagandă antisovietică. Ion a lui Luca Beți (Băț), Afanasie a lui Iacob Bârcă nu sa-u mai întors la baștină, iar Luca lui Petru Beți (Băț) a fost deportat în regiunea Irkutsk la vârsta de 79 de ani ca culac. Când au venit să-l ia NKVD-iștii, soția Nadia a sărit din camion și s-a ascuns în pădure. Astfel a trăit pe ascunselea, cu numele de "pădureancă
Otac, Rezina () [Corola-website/Science/305238_a_306567]
-
glia străbună pe mulți fii și fiice devotate ale acestui meleag. La 10 noiembrie 1940 Buzdugenii aveau 466 de locuitori. Dar începe războiul din 1941-1945 și din sat sunt mânați în foc ucigător mulți bărbați voinici. Apoi câteva familii sunt deportate, ca "elemente dușmănoase noului regim". Multe vieți a înghițit și foametea din 1946-1947 și la recensământul de la l aug. 1949 satul se pomeni cu numai 292 de suflete. O mână de oameni, dacă luăm în considerație că o parte bună
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
generală în ținutul basarabean au fost deportările în masă. În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 au fost depăortați în Siberia 22 648 de basarabeni. Opt ani mai tîrziu, iarăși noaptea - între 5 și 6 iunie 1949 - sovieticii au deportat 11293 de familii, peste 35000 de oameni nevinoveți. Anii 1940 - 1941... Cu durere în suflet vorbesc despre acești ani alcedărenii în etate. Vorbesc despre acei, care au fost ridicați și duși departe de baștină. Mai jos găsim lista celor înstrăinați
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
1917 Basarabia de la 27 martie 1918 în rezultatul Marii Uniri este iarăși parte a României. Perioada aceasta se termină în 1940 când în rezultatul pactului Molotov-Ribentrop Basarabia iarăși este ocupată de URSS. În acelaș an, 1940, au fost „ridicați” și deportați pentru politică Costea Portomeanu care cumpăraseră puțin mai înainte pământ și o parte din balta satului Pogănești și Ion Pătrașcu, ambii gospodari de frunte ai satului, care așa și nu sau mai întors în sat. Perioada celui de-al doilea
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
cîte o sută de oi, iar Mărioara Ionescu era proprietara unei crâșme și a unui pod plutitor peste râul Prut. Satele din împrejurimi îl cunoșteau ca „Podul lui Ioneasca”. Oboroceanu Ion „întâmplător” a scăpat de deportare, Țenu Nicolae a fost deportat în Siberia de unde s-a reântors în anul 1957, iar Ionescu Mărioara a scăpat de deportare anticipând evenimentele. Înainte de represii, ea a legat podul de malul drept al Prutului, având o înțelegere în prealabil cu cumătrul său din Pogănești România
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
1.874 de locuitori,28,5 la suta din el știau carte. Dărcăuți a avut de suferit mai mult decît satele megieșe în primul val al represiunilor staliniste,desfășurate în Basarabia în 1941. În regiunea Tomsk din Siberia au fost deportați ca fiind ”chiaburi” pentru sistemul sovietic 20 de oameni. Cei 9 ani teribili ,de război(1941-1945) de foamete (1946-1947) și deportări (1949,1951) au tăiat necruțător din populația din Dărcăuți,numai de pe cîmpul de luptă n-au revenit la casele
Dărcăuți, Soroca () [Corola-website/Science/305243_a_306572]
-
al țiganilor". s-a născut la data de 7 ianuarie 1935 în orașul Băilești din județul Dolj, fiind fiul lui Miluțescu Cioabă. Înaintașii lui au condus etnia țiganilor nomazi căldărari încă din anii 1800. Împreună cu familia, în copilărie a fost deportat în lagărele din Transnistria, în timpul celui de-al doilea război mondial. După război a absolvit școala generală, apoi a fabricat cazane industriale de înaltă presiune, ocupația de bază a rromilor căldărari. A fost căsătorit cu Lucia Mihai Cioabă (1937-2006), cu
Ion Cioabă () [Corola-website/Science/305986_a_307315]
-
a urmat cursurile Liceului Honterus. Între 1941 și 1944 a urmat seminarul pedagogic din Sibiu, dar războiul și întoarcerea armelor de către România împotriva Germaniei naziste l-au obligat să-și întrerupă studiile. În ianuarie 1945 a fost aproape de a fi deportat în Uniunea Sovietică, reușind să fugă în ultimul moment din lagăr. Până în octombrie 1945 a stat ascuns la ciobani din Munții Cibinului. Se întoarce la Sibiu, continuă studiile și în 1946 ia bacalaureatul, după care este angajat ca profesor. În
Hans Bergel () [Corola-website/Science/306000_a_307329]
-
studiat la școlile de limbă germană din Sibiu, Făgăraș și Brașov. După 23 august 1944, când România a întors armele împotriva Germaniei, toți etnicii germani din Regatul României sunt declarați colaboratori ai lui Hitler. Tatăl lui, Felix Schlattner, a fost deportat în Rusia, la muncă silnică. În primăvara anului 1945, sașii și șvabii (populații de etnie germană) sunt expropriați. Nici familia lui Schlattner nu e cruțată de necazuri, fiind azvârliți în stradă într-o noapte de noiembrie 1948. În perioada 1952-1953
Eginald Schlattner () [Corola-website/Science/305996_a_307325]
-
indigene în Republica Cehă, Lituania, Ucraina, și Belarus. Există de asemenea grupuri de minorități indigene mai mici în țările vecine, cum ar fi Republica Moldova și Letonia. Există, de asemenea, o minoritate poloneză în Rusia, care include polonezi indigeni, precum și cei deportați cu forța în timpul și după al Doilea Război Mondial, numărul total de polonezi în ceea ce a fost fosta Uniune Sovietică este estimată la până la 3 milioane de persoane . Termenul de "Polonia" (diasporă poloneză) este de obicei folosit în Polonia pentru
Polonezi () [Corola-website/Science/305998_a_307327]
-
germani. Până la eliberarea din captivitate a fost internat, sub un nume fals (care i-a ascuns originea evreiască) în lagărul de prizonieri Kottwitz (azi Chotěvice) din regiunea Sudeților, apoi la Sankt Pölten. Ambii părinți ai lui Avigdor Liberman au fost deportați de regimul stalinist sovietic în Siberia, cu familiile lor. Lev Liberman a fost arestat și deportat în anul 1949. În anul 1953 s-a căsătorit cu Esther la Taișet în zona Irkuțk.La sfârșitul anului 1955 a fost eliberat din
Avigdor Lieberman () [Corola-website/Science/306123_a_307452]
-
originea evreiască) în lagărul de prizonieri Kottwitz (azi Chotěvice) din regiunea Sudeților, apoi la Sankt Pölten. Ambii părinți ai lui Avigdor Liberman au fost deportați de regimul stalinist sovietic în Siberia, cu familiile lor. Lev Liberman a fost arestat și deportat în anul 1949. În anul 1953 s-a căsătorit cu Esther la Taișet în zona Irkuțk.La sfârșitul anului 1955 a fost eliberat din deportare și s-a întors la Orhei. Student la Institutul de agronomie din Chișinău, Avigdor Liberman
Avigdor Lieberman () [Corola-website/Science/306123_a_307452]
-
ocupat ilegal Basarabia. În același timp, regimul de la Moscova a susținut în Basarabia activități împotriva guvernării românești prin agenți bolșevici infiltrați (vezi de exemplu răscoala de la Tatarbunar). Conform documentelor oficiale NKVD, peste 15.000 de români din Bucovina au fost deportați în Siberia doar în 1940 . Acțiunile sovietice au culminat cu o serie de masacre, cel mai cunoscut fiind Masacrul de la Fântâna-Albă, când circa 3.000 de români care încercau să se refugieze în România au fost blocați de trupe ale
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
a fost reintrodus în RASSM alfabetul chirilic (de data asta în varianta rusească) și numeroase împrumuturi lexicale și calcuri din limba rusă. În Basarabia, guvernarea sovietică a inițiat o politică de asimilare a etnicilor români. Elita populației românești a fost deportată în Siberia, la fel ca în Bucovina. Au fost aduși ruși și ucraineni care au fost colonizați în zonele golite de populația română deportată. Cei care se declarau români și nu moldoveni erau persecutați de regimul comunist. În anii 1946-1947
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
a fost trimis în 1987 din Rusia la Tighina pentru a ocupa poziția de conducere a unei întreprinderi. Acest proces a fost amplificat și printr-o excesivă militarizare a regiunii. Înainte și după al doilea război mondial, Uniunea Sovietică a deportat un număr foarte mare de persoane din Basarabia și Bucovina la muncă forțată, unde multe dintre ele au murit sau au fost executate. Deportații au fost declarați de regimul stalinist inamici ai clasei muncitoare. Printre deportați au fost polițiști, soldați
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
Bugai, de la Universitatea din Moscova, care în anii 1992-1993 a avut acces la arhivele NKVD-MVD-KGB și la corespondența între Stalin și miniștrii săi, îndeosebi Kruglov, între iulie 1940 și decembrie 1953, un număr de 332.500 de persoane au fost deportate din teritoriul anexat de URSS în 1940: români, ruși albi (antibolșevici), refugiați din URSS, minorități religioase, dintre care, în 1954, 47.000 mai erau incă în viață în locurile de deportare. Aceasta reprezintă o medie de 90 de persoane pe
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
practic deportările se efectuau în valuri, în funcție de disponibilitatea materialului feroviar și rutier. Conform cercetărilor istoricului american Rudolf Joseph Rummel, de la Universitatea din Hawaii : În total, după Rudolf Rummel, aproximativ 2.344.000 de persoane, în mare parte români, au fost deportate din teritoriile anexate de URSS în 1940 în dauna României, dintre care 703.000 și-au pierdut viața. Aceasta reprezintă o medie de 620 de persoane pe zi sau 18.600 pe lună, ceea ce înseamnă aproximativ un tren de zece
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
NKVD s-a concentrat asupra grupărilor socotite antisovietice, dintre care majoritatea au fost cele mai active între 1944 și 1952. O campanie de eradicare a așa-zișilor chiaburi a fost orientată contra familiilor țăranilor proprietari din Moldova, care au fost deportați în Siberia și Kazahstan. De exemplu, în două zile, 6 iulie și 7 iulie 1949, 11.342 de familii din Republica Moldova au fost deportate din ordinul ministrului Securității statului I. L. Mordoveț, în conformitate cu planul "„Operațiunea Sud”". Alte campanii de deportare au
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
a așa-zișilor chiaburi a fost orientată contra familiilor țăranilor proprietari din Moldova, care au fost deportați în Siberia și Kazahstan. De exemplu, în două zile, 6 iulie și 7 iulie 1949, 11.342 de familii din Republica Moldova au fost deportate din ordinul ministrului Securității statului I. L. Mordoveț, în conformitate cu planul "„Operațiunea Sud”". Alte campanii de deportare au fost orientate împotriva persoanelor de origine germană (al căror număr a scăzut de la peste 140.000 în 1938 la 4.000 în 1959, din cauza
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]