3,167 matches
-
teroare, e necesar ca părinții și profesorii să discearnă cu atenție când și cum e cazul să pedepsească un elev, să manifeste o exigență rațională, pentru ca cerințele, mustrările, măsurile autoritare adoptate să nu depășească anumite limite. Este recomandabil să-i deprindem pe elevi să participe la luarea unor hotărâri, să-i obișnuim să vadă în deciziile noastre, în primul rând, niște acte justificate, obiective, care nu au nimic de-a face cu actele arbitrare. Abuzul de acte nejustificate îi face pe
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Key nu avea în vedere renunțarea la orice îngrădire a comportamentului copilului; el trebuie să învețe să se supună legilor vieții, obișnuințelor familiale a acelora însă care nu contravin legilor naturii (9, p. 18). Toate acestea se înțeleg și se deprind mai ales în contactul direct cu viața, cu realitatea simplă adevăratul educator al copilului fără ca altcineva să încerce să scoată pentru el spinii din trandafiri (8, p. 57). Unei tendințe de socializare exagerată, care ducea la ștergerea diferențierii dintre oameni
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
bunul mers al comunității școlare. Ad. Ferrière cunoștea exagerările la care se ajunsese în autoconducerea elevilor, datorate, în parte, unor influențe ale spiritului "educației libere". El considera că se poate trece la regimul autonomiei numai atunci cînd elevii s-au deprins să asculte în perioada autorității consimțite (6-12 ani). Numai astfel vor putea parcurge, fără dificultăți deosebite, etapa anarhiei relative de la începutul adolescenței cînd, nefiind apți să se conducă singuri, puberii nu sînt dispuși nici să asculte de sfaturile celor mari
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de la copil strădania care să-l înalțe la condiția de bărbat" (V). Copilul învață atunci cînd știe că n-are încotro, că nu există nici o șansă să scape de a-și îndeplini obligațiile. Singura justificare a activității sale, care îl deprinde să vrea, să fie exprimată prin cuvîntul "trebuie". El cere educatorului să știe să dozeze eforturile, pentru a da încredere elevului în puterile sale. Un pedagog ca Alain, care nu-și face probleme din faptul că oamenii se deosebesc între
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Petersen etc. I. C. Petrescu o preluase însă din psihologia țăranului român. Comunității de muncă, ca metodă de educație, îi corespunde în concepția acestui pedagog, o instituție cooperativa școlară, capabilă să grupeze elevii, să-i învețe să colaboreze și să-i deprindă cu tehnica cooperatistă, pe care urmau s-o aplice ca adulți. Sistemul de educație pe care I. C. Petrescu și-a propus să-l realizeze, viza integrarea fiului de țăran în viața satului. Atingerea acestui obiectiv coincidea cu însăși ieșirea din
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
forțe imense, pe care beneficiarii au crezut că le pot mulțumi cu paleative: sacrificarea cuplului dictatorial și a unor vârfuri din nomenclatură. Elementele conservatoare, o clipă derutate, s-au redresat iute, folosind un întreg arsenal de mijloace, cu care erau deprinse în lungul exercițiu al puterii. Au subestimat însă noua realitate politică, faptul că sângele i-a împins la radicalizare pe tineri și că ceea ce i-ar fi mulțumit poate cu ani în urmă, în cadrul unei disidențe reformiste, nu-i mai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
echilibru. Cine are urechi de auzit, să audă! România liberă, XLVIII, 165 (12 iulie 1990), p. 1, 3 IMPERATIVUL CRITIC Am asistat, cu ani în urmă, la un curios dialog între un reponsabil cultural din partea locului și un istoric polon. Deprins cu retorica de la ordinea zilei, compatriotul nostru lăuda tocmai alinierea deplină a intelectualității la programul oficial, când oaspetele l-a întrerupt, brusc, cu observația că întâia datorie a acestei categorii sociale este critica, nu alinierea. Gazda se arătă surprinsă, deși
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
întrerupt, brusc, cu observația că întâia datorie a acestei categorii sociale este critica, nu alinierea. Gazda se arătă surprinsă, deși era vorba de un adevăr mai mult decât evident. Cine să examineze lucrurile metodic într-o societate dacă nu cel deprins cu metoda? Cine altul să le dezvăluie partea slabă dacă nu omul instruit, capabil de analiză, de "disecție" critică? Ani de-a rândul, intelectualii poloni au străbătut țara în lung și în lat, rostind conferințe pe diverse teme, organizând universități
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
o somitate în acel domeniu. A trebuit să renunțe însă destul de repede la ispita afirmării printre cei aleși ca să fie încununați cu lauri. A fost, fără îndoială, o alegere dramatică. Tânărul filosof renunța la comodități firești într-o lume așezată, deprinsă cu rânduiala, cu recunoașterea muncii oricui, pentru a încerca să pună temelie solidă culturii din patria sa. Jertfea performanța personală, de natură a mulțumi un orgoliu de rând, pentru a se înhăma la o trudă sisifică, ale cărei mizerii nu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cui pentru fixarea acelor de ceas pe cadran. După ansamblarea pieselor, cadranul de ceas este gata, vom face analiza lucrărilor și exerciții de fixare a orelor. Realizând această lucrare se face aprofundarea cunoștințelor referitoare la unitatea de timp - ora și deprindem pe elevi cu citirea corectă a ceasului. În cadrul activităților de abilități practice putem realiza lucrări interesante și plăcute folosind diverse materiale găsite la îndemâna tuturor - frunze de tot felul. Folosind acest material „frunza” putem realiza colecții de frunze intitulat „Covorașul toamnei
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
l-ați face înainte de a proba ceea ce vă dăm noi?... Atunci ei ne vor slăvi și ne vor purta în triumf într-un unanim entuziasm de speranțe. Sufragiul universal, din care am făcut instrumentul ridicării noastre, și cu care am deprins până și pe făpturile cele mai de jos care fac parte din membrii umanității prin reuniri de grupuri și asociații, își va juca rolul o ultimă dată pentru a exprima unanima dorință a umanității de a ne cunoaște mai de
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
cu ocazia pelerinajului efectuat la Mecca, când a dovedit receptivitate față de indicațiile date cu prilejul prelucrării contrainformative, la întoarcere prezentând fără rețineri și modul de comportare al unor pelerini. Și la cunoașterea personală a dovedit a fi o persoană care deprinde sensul necesității contribuției fiecăruia la apărarea securității statului, a respectării cadrului legal constituit. Date fiind faptele existente, ne propunem ca recrutarea să o realizăm pe bază de sentimente patriotice, prin metoda convingerii asupra necesității colaborării în mod secret și organizat
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
iaie ursul" (Niculiță-Voronca, II]. Două surori trăiesc în pădure; într-o noapte ursul prinde pe una din ele în brațe și o duce în vizuina lui, acoperind vizuina cu cioate și copaci; ursul îi aduce acolo gâște, miei; s-a deprins să mănânce carne crudă. Ursul a dezbrăcat-o de haine și a îmbrăcat-o cu piei de miel. La jumătate de an, au avut un copil, "jumătate urs și cu păr pe el". Dacă vede ursul că ea nu încearcă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Trebuie spus că această categorie a prezicătorilor cuprinde mai multe subgrupe. Desigur, cei mai numeroși prezicători sunt țiganii. În cazul lor, nu se poate vorbi de o anume pregătire instituțională. Practica prezicerii și a ghicitului sunt îndeletniciri pe care le deprind de timpuriu, în familie. Țiganii se bazează în special pe tehnici moștenite din generație în generație. O altă subgrupă ar cuprinde persoanele din mediul rural care, la fel, bazându-se pe o tradiție orală, încearcă să interpreteze diferite semne și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
care țin de percepția senzorială și de părere...". (Stan, 2003, p. 66) Dacă excelența nu depinde de naștere (de noblețea părinților), atunci ea poate fi dobândită prin efort personal, adică stă la îndemâna tuturor cetățenilor. Dar cei mai mulți s-au mulțumit să deprindă tehnica, interesați de controlul asupra oamenilor și a circumstanțelor, de succesul imediat; dintr-o asemenea perspectivă contează mai puțin controlul de sine, "asemănarea cu zeii pe cât le stă oamenilor în putință". Așa au gândit Alcibiade și Critias, cei pentru care
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
perspectivă contează mai puțin controlul de sine, "asemănarea cu zeii pe cât le stă oamenilor în putință". Așa au gândit Alcibiade și Critias, cei pentru care Socrate ar fi trebuit să fie "cel mai rafinat dintre sofiști", de la care sperau să deprindă arta de a câștiga disputele în agora și nu efortul apropierii de perfecțiunea întruchipată de zei. Ei nu au sesizat acordul fundamental al ființei lui Socrate, acela dintre ideile și faptele sale, singurul care poate califica pe cineva pentru rolul
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și în grădiniță, dar este ignorat aproape în totalitate în gimnaziu și mai ales în liceu; premisa ar putea fi aceea că lucrurile importante și jocul nu fac casă bună, iar școala reprezintă anticamera vieții de adult, adică spațiul unde deprindem responsabilitățile vieții de adult. Deși tradițională, din punctul nostru de vedere, această premisă este falsă, deoarece legitimează judecăți despre viitor bazându-se pe trecut, situație inacceptabilă astăzi, când viitorul nu mai seamănă cu trecutul; în acest sens, Edward de Bono
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
dacă născocirea este bună sau rea: "Tu, acum, ca părinte al literelor, și de dragul lor, le-ai pus în seamă tocmai contrariul a ceea ce pot face ele. Căci scrisul va aduce cu sine uitarea în sufletele celor care-l vor deprinde, lenevindu-le ținerea de minte; punându-și credința în scris, oamenii își vor aminti din afară, cu ajutorul unor icoane străine, și nu dinlăuntru, prin caznă proprie. Leacul pe care tu l-ai găsit nu e făcut să învârtoșeze ținerea de
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
pedepse În debutul dialogului cu același nume, Menon se arată vădit interesat de problema virtuții: "Ai putea să-mi spui, Socrate, dacă virtutea se poate preda sau nu se poate preda, ci trebuie deprinsă prin exercițiu sau nu poate fi deprinsă prin exercițiu, nici învățată, ci există în oameni de la natură sau altfel?" (Platon, Menon, 1974, 70a) Implicațiile răspunsului la această întrebare sunt fundamentale și afectează întreaga ființă umană. În ceea ce privește demersul nostru, în mod evident, dacă virtutea (înțeleasă ca excelență umană
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ocupându-se de aprovizionarea cu alimente, evidența cheltuielilor, a conturilor și navlurilor, pe navele „Dacia”, „Oituz” (1930 - 1932) și, până la retragerea survenită în 1936, pe „Ing. N. Vlassopol”, unde alături de soțul ei s-a experimentat în arta navigației și a deprins tainele astronomiei, traversând Oceanul Atlantic, până în Argentina. Pe 15 august 1937, de Ziua Marinei Române, a fost decorată „pentru dragostea cu care a îmbrățișat marea, secondând tot timpul pe comandantul vaporului românesc «Ing. Vlassopol»”, cu „Medalia maritimă”, clasa III, de către Regele
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
au drept corolare perversiunea, cultul violenței, delincvența etc. Acasă, lipsa de autoritate este totală. Totul e permis. Capul familiei nu mai e decât o umbră aceea ce era. Copiii își dictează propriile legi, însoțite de amenințări pe care le-au deprins bine în anturaje nesănătoase. Aceste condiții nefavorabile dezvoltării vreunui om nu sunt decât rezultatul unei neglijențe parentale evidente, care întunecă viitorul copilului. Astfel, în loc să meargă la școală ca să învețe și să fie un bun exemplu, copilul se distinge prin mediocritatea
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
să întîlnească acolo cunoscuți. Salonul a intrat în moravurile pariziene exact ca revistele și cursele...". Contactul publicului cu mediul artistic este pentru Zola un fapt pozitiv în finalitatea sa, criticul anticipînd rolul socializator al artei: "Ochiul se formează, inteligența se deprinde să judece. Iată de ce plimbarea aceasta mi se pare în cel mai înalt grad instructivă, mult mai instructivă decît alte plimbări". În privința structurii pe vîrste a publicului, sînt relevante rezultatele unor sondaje efectuate în Franța în anul 1999, la două
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
universal. Începînd cu toamna anului 2002, a fost instituționalizat Programul de pedagogie muzeală, acesta reprezentînd una din ofertele tentante de învățămînt alternativ. Clase de elevi din învățămîntul primar și gimnazial au fost integrate programului, iar în atelierul de creație, copiii deprind cunoștiințe despre tradiții, port, dar și elemente ale culturii transilvane și nu numai. Aceste activități se desfășoară și în colaborare cu Muzeul de Etnografie Universală "Franz Binder" din Sibiu 5. Primul program "MUZEUL CEA MAI BUNĂ ȘCOALĂ DE EDUCAȚIE CULTURALĂ
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
trezesc, Singur cântarea ce dorme în mine, Cântecul acesta să-l spunem în doi, Buzele noastre ușor să-l adune.” (Însemnări de primăvară) „Sorb vinul tare și întăritor Chiar din îngrângerea cea mai amară.” (Regenerare) „Bătăile versului am prins a deprinde Nu din cărți, ci la horă, din danț.” (Începutul) „Dar înțeleg, iubirea-i tot ce are Mai tril de nai, mai trainic omu-n trai.” (Idilă) CAPITOLUL AL III-LEA Spațiul și timpul - coordonate esențiale în structura tematică a creației lui
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
prin eliminarea sentimentalismului, Caragiale și-a asigurat un capital solid de antipatie, uneori declarată, mai adesea mascată", că "avea un spirit de o rară mobilitate: prefacerea simpatiilor lui intelectuale în antipatii era fenomen cronic, de care prietenii lui toți erau deprinși a se amuza", că "sensibilitatea "enormă" și viziunea "monstruoasă" au imprimat artei sale caracterul excesiv: în comic, stil caricatural, în tragic, forme de groază și de tortură extreme." Se va fi gîndit subtilul critic la texte precum cel intitulat O
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]