6,256 matches
-
obiecțiilor sale fâț] de acest tip de argumentare, observ]m c] și Finnis poate fi suspectat de o oarecare contaminare.) O remarc] final]: s-a observat uneori c] termeni precum „natură”, „naturalul” sunt periculoși prin ambiguitatea lor bazat] pe sensurile descriptiv și normativ. Dreptul natural eșueaz] tocmai prin aceast] ambiguitate. Ambiguitatea este destul de real] și afecteaz] multe încerc]ri de teoretizare. Totuși, concluzia nu este justificat], desi falsitatea ei nu poate fi demonstrat]. Obiecția adus] depinde de acceptarea oarb] a ideii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ce caz aceasta poate fi numit] adev]rât]. Aceia care susțin c] acest lucru este adev]rât pentru toate propozițiile pot fi numiți descriptiviști pur și simplu. Descriptivismul exhaustiv că acesta este evident fals - Austin l-a numit chiar „eroare descriptiv]” (Austin, 1961, p. 234; 1962, p. 3). Deoarece exist] cu sigurant] propoziții și enunțuri al c]ror înțeles nu este determinat de condițiile adev]rului. Imperativele sunt exemplul evident: pentru a ști ce înseamn] „închide ușa”, nu e nevoie și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt astfel, dup] cum am v]zut, intrebarea care apare, pentru orice clas] dat] de propoziții, este dac] înțelesul lor este determinat în întregime de condițiile de adev]r sau nu - și anume dac] ele pot fi clasificate că pur descriptive. Cuvântul „pur” este important. Este posibil pentru parte, dar nu și pentru întreg, ca înțelesul propoziției s] fie determinat de condițiile de adev]r. Putem numi aceste propoziții „amestecate” ca fiind „decriptive” într-un sens slab, dar nu în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și pentru întreg, ca înțelesul propoziției s] fie determinat de condițiile de adev]r. Putem numi aceste propoziții „amestecate” ca fiind „decriptive” într-un sens slab, dar nu în sensul puternic folosit aici. În sensul puternic o propoziție nu este descriptiv] (mai precis, pur descriptiv]), decat dac] înțelesul ei este în întregime determinat de condițiile de adev]r. Descriptivismul etic susține c] acest lucru este adev]rât despre propozițiile care exprim] judec]ți morale. Nedescriptiviștii etici, inclusiv prescriptiviștii, admit bucuroși c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înțelesul propoziției s] fie determinat de condițiile de adev]r. Putem numi aceste propoziții „amestecate” ca fiind „decriptive” într-un sens slab, dar nu în sensul puternic folosit aici. În sensul puternic o propoziție nu este descriptiv] (mai precis, pur descriptiv]), decat dac] înțelesul ei este în întregime determinat de condițiile de adev]r. Descriptivismul etic susține c] acest lucru este adev]rât despre propozițiile care exprim] judec]ți morale. Nedescriptiviștii etici, inclusiv prescriptiviștii, admit bucuroși c] exist] un element în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în întregime determinat de condițiile de adev]r. Descriptivismul etic susține c] acest lucru este adev]rât despre propozițiile care exprim] judec]ți morale. Nedescriptiviștii etici, inclusiv prescriptiviștii, admit bucuroși c] exist] un element în înțelesul judec]ților morale (înțelesul descriptiv) care este determinat de condițiile de adev]r; dar difer] de descriptiviști considerând c] exist] un înțeles suplimentar în înțelesul lor, cel prescriptiv sau evaluativ sau, la primii scriitori, cel emotiv care nu este determinat, ci exprim] prescripții, evalu]ri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi supus la costul iraționalit]ții - un cost de care majoritatea filosofilor morali vor s] scape. Ei pretind c] l-au g]sit ar]tând c] exist] reguli de raționament care guverneaz] atât actele de vorbire nedescriptive, cât și cele descriptive. Imperativele sunt, din nou, exemplul standard: dac] (așa cum este în mod sigur cazul) poate exista inconsecvent] logic] între prescripții contradictorii, cineva care dorește totalitatea imperativelor, sau, în general, prescripții, ca aceast] persoan] s] accepte s] fie consecvent] cu sine, va
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
scopului acestui articol. Ne afl]m acum în situația de a relua întrebarea dac] judec]țile morale pot fi numite adev]rate sau false. Imperativele evident nu pot. Putem rezolva problema cel mai simplu dac] revenim la noțiunea de sens descriptiv explicat] mai devreme. Judec]țile morale îl au datorit] universalizabilit]ții lor. S] creezi una înseamn], dup] cum am v]zut, s] invoci implicit un principiu, oricât de specific. În orice societate relativ stabil], principiile pe care oamenii le accept
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
crede c] știe ceea ce vorbitorul a spus c] a f]cut. Dac] atunci se dovedeste c] persoană nu a f]cut acel lucru, va susține c] vorbitorul nu spunea adev]rul. Și, astfel, era în acea societate în conformitate sensului descriptiv acceptat general (cu alte cuvinte condițiile de adev]r) al expresiei „se cuvine”. Acest lucru nu este lipsit de consecvent] în ceea ce privește prescriptivismul - de aceea, caracterizarea prescriptivismului în termeni de „adev]rât sau fals” este atat de înșel]toare. C]ci
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prescriptivismului în termeni de „adev]rât sau fals” este atat de înșel]toare. C]ci și prescriptiviștii pot da un rol limitat condițiilor de adev]r în determinarea sensurilor cuvintelor morale, într-o societate dat]. Dac], așa cum cred descriptiviștii, sensurile descriptive ale judec]ților morale, determinate ca atare, ar fi întregul lor înțeles, atunci relativismul ar fi consecință. Deoarece putem ști sensul descriptiv al lui „se cuvine” într-o socieatate dat]; dar aceasta nu înseamn] c] va avea același înțeles și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
condițiilor de adev]r în determinarea sensurilor cuvintelor morale, într-o societate dat]. Dac], așa cum cred descriptiviștii, sensurile descriptive ale judec]ților morale, determinate ca atare, ar fi întregul lor înțeles, atunci relativismul ar fi consecință. Deoarece putem ști sensul descriptiv al lui „se cuvine” într-o socieatate dat]; dar aceasta nu înseamn] c] va avea același înțeles și în alt] societate. Un turist din Arabia Saudit], auzind un australian spunând c] soția lui Tom a f]cut ce se cuvenea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
principiu, c] fiecare se cuvine s] r]mân] ferm pe poziție. Așadar, deși este perfect rațional că locuitorii Arabiei Saudite, când vorbesc între ei, s] atribuie valoarea de adev]rât sau fals judec]ților morale ale altora, pe baza sensurilor descriptive ale cuvintelor morale pe care toți le accept], aceast] atribuire nu mai este valabil] în momentul în care vorbesc cu australieni. Nu ar fi valabil] nici dac] ar vorbi în Arabia Saudit] cu un misionar australian feminist. Dificultatea ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
feminist. Dificultatea ar putea fi împ]cât] spunând c] ambii înțeleg prin „se cuvine” ceva destul de vag, de exemplu, c] a face un anumit lucru ar face oamenii fericiți. Dar dac] încearc] s] stabileasc] condițiile de adev]r sau sensul descriptiv al lui „acest/aceast]”, din nou nu vor fi de acord, și comunicarea nu ar fi posibil]; c]ci putem presupune c] este o mare diferenț] între ceea ce este considerat] a fi fericire casnic] în Australia și în Arabia Saudit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ri difer], exist] eo ipso și o diferenț] în modul în care soțiile se cuvine s] se comporte; și aceste dou] moduri de sc]pare duc la relativism. (ManIntyre, 1985; Hâre, 1986). Faptul c] judec]țile morale au un înțeles descriptiv, si de aceea se poate spune sau doar explică în cadru limitat c] dețin condiții de adev]r și sunt adev]rate sau false, poate fi folosit pentru a pune în lumin] mult disputată întrebare dac] „se cuvine” deriv] din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mult disputată întrebare dac] „se cuvine” deriv] din „este” (judec]ți morale din fapte nemorale). Date fiind aceste tr]s]turi ale judec]ților morale, e ușor de înțeles de ce oamenii ar fi crezut c] acestea deriv] din judec]ți descriptive nemorale, fie în mod deductiv cu ajutorul unei definiții naturaliste, fie apelând la un principiu moral a priori sintetic adoptat prin intuiție. C]ci, cum ar putea spune cineva din Arabia Saudit], este evident c] dac] o soție nu își ascult
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
campanie de distrucție asupra tiparelor simboliste, iar momentul sentimentalismului adolescentin îl reține un timp în preajma unor motive erotice tratate elegiac. Semnele detașării există însă de pe acum. Tristețea este mai mult a peisajului și a obiectelor, ceea ce rezultă e o poezie descriptiva, în care elementele alcătuitoare se așază, aproape prozaice și, destul de rar, persiflate cuminte: „Verișoară, față de pension îmbrăcată în negru, guler alb, / Te iubesc pentru că ești simplă și visezi / Și ești bună, plângi și rupi scrisori ce nu au înțeles / Și
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
analogiei, Criteriile limbajului liric, Verslibrismul. Efortul de fixare a aspectului doctrinar, ideologic și teoretic al simbolismului poetic românesc se întreprinde nuanțat, în deplină cunoștință de cauză. Dificultățile sunt relevate de V. de la bun început, atunci când își caracterizează demersul ca unul „descriptiv, vizând mai întâi codurile poetice normative pe care teoreticienii simbolismului românesc le-au făcut cunoscute în numeroase intervenții de natură fragmentară, nesistematică, într-un limbaj nu atât conceptual, cât predominant eseistic, polemic și chiar liric”. Etapei descriptive, densă și riguros
VLADUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
demersul ca unul „descriptiv, vizând mai întâi codurile poetice normative pe care teoreticienii simbolismului românesc le-au făcut cunoscute în numeroase intervenții de natură fragmentară, nesistematică, într-un limbaj nu atât conceptual, cât predominant eseistic, polemic și chiar liric”. Etapei descriptive, densă și riguros administrată, și care se oprește nu numai la contribuțiile teoretice consistente ale lui Ovid Densusianu, N. Davidescu, Pompiliu Păltănea, Ion Minulescu, Ștefan Petică, ci și la acelea oarecum întâmplătoare, i se adaugă comentariile interpretative, extinse până la situarea
VLADUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
de rigoare), însă noi am optat pentru o prezentare diferențiată, în funcție de frecvența lor de utilizare pe cele două niveluri. 1. Studiul indicatorilor de la nivelul comunității (community study indices) se realizează pe baza analizei documentelor și a rapoartelor publice, deoarece statisticile descriptive pot fi privite ca indicatori ai nevoilor persoanei și comunității. Cercetarea acestora oferă direcții generale privind structura demografică și economică, oportunitățile educaționale, gestionarea problemelor comunității etc. Indicatorii pot fi sociali (de exemplu, caracteristici demografice ale populației, calitatea vieții/ starea de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
25-27) este orientată spre examinarea procesului cursului în desfășurare, dar se raportează la contextul în care se derulează, reținând și aspecte ale măsurării în relație cu rezultatele intenționate. De aceea, este mai comprehensivă. Acronimul CIPP derivă de la: contextul evaluării (date descriptive despre obiectivele cursului, despre rezultatele intenționate, despre criteriile de măsurare), input (strategia de concepere a cursului), proces (procedurile și strategiile de implementare/derulare a cursului) și produs (succesul cursului - evaluare sumativă). Figura 5.1. Abordarea iluminativă • Evaluarea participativă este realizată
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de rigoare), însă noi am optat pentru o prezentare diferențiată, în funcție de frecvența lor de utilizare pe cele două niveluri. 1. Studiul indicatorilor de la nivelul comunității (community study indices) se realizează pe baza analizei documentelor și a rapoartelor publice, deoarece statisticile descriptive pot fi privite ca indicatori ai nevoilor persoanei și comunității. Cercetarea acestora oferă direcții generale privind structura demografică și economică, oportunitățile educaționale, gestionarea problemelor comunității etc. Indicatorii pot fi sociali (de exemplu, caracteristici demografice ale populației, calitatea vieții/ starea de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
25-27) este orientată spre examinarea procesului cursului în desfășurare, dar se raportează la contextul în care se derulează, reținând și aspecte ale măsurării în relație cu rezultatele intenționate. De aceea, este mai comprehensivă. Acronimul CIPP derivă de la: contextul evaluării (date descriptive despre obiectivele cursului, despre rezultatele intenționate, despre criteriile de măsurare), input (strategia de concepere a cursului), proces (procedurile și strategiile de implementare/derulare a cursului) și produs (succesul cursului - evaluare sumativă). Figura 5.1. Abordarea iluminativă • Evaluarea participativă este realizată
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
perioada martie-aprilie 2009, în specialitatea “Chimie Organică”. S-a verificat dacă procesul învățării a suferit vreo modificare (dacă se înregistrează vreo evoluție). Voi ilustra acest experiment prin notele primite la 4 teste consecutive de elevii din această clasă. Date statistice descriptive pentru cele patru eșantioane sunt redate în tabelul următor. Se observă din graficele de mai sus că notele care apar cu frecvență mai mare cresc de la 3, 4 (test 1) la 5 (test 2), 6, 7 (test 3) și 6
EFICIENŢA METODEI PROBLEMATIZĂRII ÎN PREDAREA – ÎNVĂŢAREA CHIMIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_893]
-
al cărei scop principal era promovarea și exaltarea valorilor naționale; 2) istoriografia critică, pozitivistă, de la sfârșitul secolului al XIX-lea, care punea accentul pe restituirea faptelor, așa cum reies ele din litera documentelor, ceea ce a avut ca efect producerea unei istorii descriptive și narative, Îndeosebi o istorie politică; 3) istoriografia național-comunistă, pentru care rolul esențial al istoricului a fost acela de a legitima regimul politic existent și valorile sale. Pentru regimul comunist, istoriografia a reprezentat unul dintre cele mai eficiente instrumente de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
reprezentări ale unei realități străine, redate În expresie artistică. În afara acestor surse privilegiate pot fi descoperite Însă repere pe Întreg spațiul literar, În proză, poezie, dramaturgie, critică și istorie literară. Se distinge, poate, romanul, care, datorită vocației sale narative și descriptive, este mai apt să redea reprezentări pregnante ale celuilalt, atât sub raport calitativ, cât și cantitativ. Aș diferenția, În acest ansamblu atât de vast al surselor, textele În care prevalează intenționalitatea imagologică (literatura de călătorie, descrierile literar-documentare ale unui spațiu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]