3,309 matches
-
anul 1953.” Fiecare număr se deschide cu un articol în limba spaniolă. În pofida declarațiilor privind atitudinea moderată și detașarea politică, numărul din 1953 etalează pe pagina întâi un fragment intitulat Dezinteresarea în luptă, din cartea lui Corneliu Zelea-Codreanu, Pentru legionari. Dezideratul realizării unui profil pur cultural se va realiza treptat, abia ultimele numere fiind conforme cu intenția inițială. Garantul acestei orientări este D. Găzdaru, care publică de-a lungul mai multor numere studii importante, precum Contribuția românilor la progresul cultural al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286554_a_287883]
-
progresiv și în cadrul unui alt tip de societate: dezvoltată, prin sedimentări organice, mult mai stabilă, cu o scară corespunzătoare de valori durabile, cu instituții serioase, concepute și finanțate în acest scop. Deocamdată, știm iarăși foarte bine, totul rămâne încă un deziderat pios, dacă nu chiar o utopie. Dar de un alt proiect cultural avem totuși nevoie. Măcar ca proiecție ideală. Nu lansăm un manifest. Consemnăm doar o situație de fapt. Efectele sale le resimțim la cea mai neînsemnată confruntare internațională. Nu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
întreaga lume (5-10 iunie 1995) nu este pe deplin legitimă atunci când cere: O restructurare profundă și serioasă a sistemului oficial de prezentare și a mijloacelor de comunicare a informațiilor privind cultura română în străinătate 15. în actualele condiții politice acest deziderat rămâne însă, din păcate, irealizabil. Nu poate fi uitat, în sfârșit, nici comportamentul profesional literar-artistic etc. al funcționarilor culturali externi. Concepția lor este că doar ei dețin mandatul irevocabil și definitiv al selecției valorilor românești exportabile, al ierarhizărilor și promovărilor
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mare, eu sunt mare etc. Fără îndoială că orice sistem de relații presupune și o anume suplețe și chiar diplomație. Viața literară, în definitiv, nu poate fi transformată de nimeni într-o junglă. Dar realitățile oficiale sunt mai tari decât dezideratele noastre, pioase și, în condițiile date, iremediabil naive și utopice. Soluția subsidiară S-ar părea, din întreaga analiză, că respingem în mod radical orice rol al statului în domeniul culturii. Nu aceasta este și opinia noastră. Chiar dacă suntem adepții convinși
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de două-treimi din populație 28. Nu știm dacă s-a dat suficientă atenție acestui program fundamental, de natură să modifice radical întreaga structură socială a României viitoare. Pare, uneori, o fatalitate: tocmai ideile esențiale trec... neobservate. Ceea ce reprezintă doar un deziderat, un program, nu însă și o certitudine absolută. Formarea acestei clase medii depinde în mod exclusiv și determinant de restructurarea societății românești în ansamblul său. Deci, o modificare a raportului de forțe, de dorit cât mai radicală posibil: de la etatismul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
influențate nu atât de realitatea experimentată, ci de emoțiile sale legate de respectiva experiență. Beck sugerează că persoanele depresive prezintă o schemă a sinelui negativă care dă naștere gândurilor automate și tiradei cognitive. El se sprijină în formulările sale pe dezideratul tuturor modelelor cognitive care susține că procesele cognitive mediază toate răspunsurile comportamentale și emoționale sau, altfel spus, simțim ceea ce gândim". Teoria cognitivă a depresiei formulată de către Beck consideră depresia, o lipsă a înțelegerii vieții", mai degrabă decât un dezechilibru biochimic
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
În posesia unor informații care au prețioasa calitate de a fi dublate de emoții puternice, lucru care, implicit, duce la formarea convingerilor. Gândind lecția prin prisma necesității de modernizare, se detașează ușor importanța elementului de istorie locală În realizarea acestui deziderat. Se impune o valorizare eficientă și inteligentă a potențialului istoric de care dispune din plin fiecare zonă a patriei noastre. Mai târziu, În clasele gimnaziale și apoi liceale, elementele de istorie locală, integrate În istoria națională, contribuie la desăvârșirea Înțelegerii
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Loriţa Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93537]
-
adevărului sunt specii rare, eventual lipsite de curajul de a se manifesta 33. Cu toate acestea, generația antebelică de intelectuali - care corespunde mai mult sau mai puțin modelelor ideale sau idealizate - nu poate fi contestată. Pentru intelectualii din vechea gardă, dezideratul suprem a constat în unirea provinciilor într-un stat național unitar, toate acțiunile în câmp politic și cultural fiind dedicate acestui scop. Prin raportare la această generație, intelectualitatea interbelică se dorea eliberată de "povara" politicului și fidelă exclusiv creației prin
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ÎN FORMARE. REȚEAUA DE ÎNVĂȚĂMÂNT SECUNDAR INTERBELIC DIN NORDUL MOLDOVEI 3.1 O diagnoză a învățământului secundar interbelic Anul 1918, ca moment de cotitură în istoria românească, marchează pe axa timpului metamorfoza idealului de stat național unitar în realitate. Împlinirea dezideratului a adus cu sine însă multiple transformări politice, sociale și economice la care noua structură statală trebuia să se adapteze. Bogăția acumulată în urma unirii era deci "un dar ambiguu și problematic"1, iar euforia momentului nu putea ignora dificultățile din
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de revendicări ale minorităților din România. Dovadă în acest sens sunt chiar discursurile din Parlament, cu ocazia celebrării actului Marii Uniri, la care deputați și senatori ai minorităților își exprimă, de fiecare dată, devotamentul pentru țară, dar și speranța îndeplinirii dezideratelor. Deputatul Rudolf Brandsch, reprezentant al minorității germane, își declara loialitatea, în discursul din 18 decembrie 1919, exprimând și dorința ca "...fiecare popor se va putea instrui, judeca și administra în limba și prin propriii săi fii, că va participa în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
materie obligatorie. Pe lângă astfel de măsuri practice, amintim consecințele generate de procesul românizării, trasate într-un capitol anterior. 3.3.9 Liceul "Ștefan cel Mare", Suceava Cea mai importantă instituție de învățământ din Suceava, Liceul "Ștefan cel Mare", a întreținut dezideratele naționale într-un mediu profund multietnic, înscriindu-se în conștiința locuitorilor cu meritul de a fi "dat neamului atâția cărturari apreciați, erudiți și cu reputație întinsă, și o mulțime de modești și anonimi, dar neobosiți pionieri ai românismului"133. Liceul
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a fost acordat elevilor din aceste clase de către Societatea "Școala Română", creată la 1883 de Teodor Ștefanelli și Ștefan Ștefureac 136. În anii interbelici dorința profesorilor români ca predarea să se realizeze în limba română nu mai este doar un deziderat, în 1922 liceul fiind integral de limbă română. Școala traversează o perioadă de înflorire, în care profesorii, majoritatea foști elevi, s-au dedicat pregătirii noilor generații în spiritul cultivării valorilor naționale. Liceul a participat activ la procesul de integrare a
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
adresate publicului larg. După război, intelectualii provinciei depun eforturi pentru a reactiva publicația al cărei prim număr apare în 1923, cu speranța unificării sufletești a românilor bucovineni prin cultură. Programului de la început de secol i se adaugă însă un nou deziderat în contextul de după unire: "Voim să fim organul de legătură sufletească și intelectuală între periferie și centru, străduindu-ne să răspândim aici cultura românească și să o îmbogățim cu producțiunile noastre literare"33. Gruparea din jurul liberalului Ion Nistor se dorea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Laura Miron - descrieri 34. Creațiile acceptate spre publicare nu se aflau sub constrângerea subordonării principiilor vreunui curent literar, originalitatea și exprimarea liberă fiind încurajate. La trei decenii de la apariția primului număr al revistei, directorul Ion I. Nistor încă își exprima dezideratul formării unei mișcări literare locale care să redirecționeze energiile tineretului dinspre patimi politice spre creație. În același timp, Nistor conștientiza calitatea redusă a unora dintre lucrările publicate, dar considera că "nimeni nu poate prezice calitatea fructelor chiar din floare. Să
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
tipărire a cărților de cult în limba română. Necesitatea consacrării limbii poporului în serviciul liturgic este înțeleasă de el, ca și, mai înainte, de Varlaam, din perspectiva acelui râvnit progres cultural, menit a risipi ignoranța („să-nțeleagă creștinii svintele taine” - deziderat promovat în acord cu imperativele veacului, cu argumente reținute din tradiția Scripturii) și a face accesibilă cartea, adresată întregii seminții „rumânești” („tutinderea ce să află într-această limbă pravoslavnică”), mijloc de edificare a conștiinței naționale. În Polonia, la Uniev, se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
43]. MIJLOACE PALIATIVE CHIRURGICALE Tratamentul tumorile biliare hilare nerezecabile va avea ca scop paliația sindromului icteric. Pentru aceasta, este important de știut că, pentru îmbunătățirea funcției hepatice, cel puțin o treime din parenchimul hepatic funcțional trebuie drenat eficient. Pentru ca acest deziderat să fie atins, poate fi necesară drenarea mai multor canalele biliare segmentare sau lobare, fiind cunoscut faptul că tumorile Klutskin pot invada și izola concomitent mai multe segmente hepatice. De aceea, drenajul chirurgical este de cele mai multe ori imposibil de efectuat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Claudiu Turculeţ, Mihai Matei () [Corola-publishinghouse/Science/92164_a_92659]
-
recenzii, bibliografii, însemnări. „Cronica literară”, susținută îndeosebi de Al. Ciura și de Ion Clopoțel, se ocupă de cărți cu ecou în presa vremii și de ediții din scriitori români. Ioan Georgescu, în Ce fel de literatură dorim noi!, revine asupra dezideratului conform căruia la baza literaturii culte trebuie să stea creația populară; importante pentru intențiile redactorilor sunt, de aceea, culegerile de literatură populară sau versurile compuse pe tipare populare. Paginile culturale cuprind comentarii privind mișcarea de idei, situația școlilor românești din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288613_a_289942]
-
fragment din romanul Din carnetul unui medic ș.a.), Ion Gorun, Al. Cazaban ș.a. figurează Gala Galaction cu povestirea Hârcă pentru hârcă, reprodusă din „Viața românească”. Este meritorie intenția redacției de a promova dramaturgia originală, dar chiar publicând piesele Constanței Hodoș, dezideratul nu este satisfăcut. Aceeași scriitoare e prezența cea mai consecventă în paginile ziarului, cu recenzii, cronici literare, teatrale și muzicale, articole pe teme culturale, educative etc. Mai semnează articole Ion Gorun, I. Lupaș, Enea Hodoș, compozitorul Timotei Popovici, Olimpiu Boitoș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286642_a_287971]
-
decembrie 1927 și 13 mai 1928, apoi anual, în 1929 și 1930. Director: Const. Calmuschi, secretar de redacție: Grigore Vêja. Începând cu anul al doilea de apariție, sub direcțiunea lui I. Gherincea, subtitlul devine „Revista Universității Populare din Galați”. Principalul deziderat exprimat în Programul nostru ar fi acesta: „să ne scoborâm în masele căutătoare de cultură”, chiar dacă aria acoperită va fi limitată: „vom fi fericiți dacă - fără vreun gând de regionalism [...] - vom putea produce roade în această parte a Dunărei de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288213_a_289542]
-
în zonă, când echipa adversă se găsește în superioritate numerică, își găsește cele mai favorabile condiții de aplicare. Desigur că jocul de polo pune în fața echipei, oricât de ofensivă ar fi ea, necesitatea de a se apăra; totuși rămâne valabil dezideratul: „cea mai bună apărare este atacul”. Nu o dată s-a întâmplat ca unele echipe dominând la scor să încetinească ritmul de joc, mulțumindu-se cu rezultatul pe care tabela de marcaj îl indica la un moment dat și astfel, cedând
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
urmând ca în scurt timp sa existe și o versiune în limbile franceză, germană și italiană. Dezvoltarea durabilă a spațiului rural românesc Ridicarea standardului de viată al comunității rurale este posibilă numai prin redresarea și dezvoltarea economiei spațiului rural . Acest deziderat este motivat de faptul că economia națională este dependentă în măsură de economia rurală iar spațiul rural românesc ( care reprezintă 89% din teritoriul țării) predomină la acest sfârșit de secol o economie de subzistentă sau de supraviețuire. Dezvoltarea localităților rurale
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
autoînvățare și educație permanentă de-a lungul vieții (longlife learning). Stăpânirea unor astfel de tehnici în paralel cu asigurarea unui substrat motivațional potrivit conduc la aprofundarea și îmbogățirea cunoștințelor asimilate în școală prin efort individual. Aceste procedee contribuie la realizarea dezideratului fundamental al educației, acela de a-l învăța pe elev cum să învețe. Principalele direcții de acțiune în acest sens sunt: a. inițierea copiilor în utilizarea unor instrumente auxiliare precum dicționare, enciclopedii, crestomații, mass-media, etc. b. îndrumarea elevilor la întocmirea
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana Avădăni () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_897]
-
publicului receptor și la datele contextului. Un enunț politic perfect valabil într-o situație de comunicare dată devine nefericit într-un cadru de comunicare distinct, așa încât recursul la rețete discursive prefabricate nu garantează reușita actului de comunicare și nici împlinirea dezideratelor politice. Perspectiva semiotică presupune o înțelegere unitară a celor trei niveluri de analiză (sintaxă, semantică și pragmatică), fiecare dintre acestea conducând la redimensionarea celorlalte două. În vreme ce sintaxa este pur formală, vizând structura expresiilor lingvistice și relațiile dintre acestea, semantica are
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
folosit aproape exclusiv ca armă împotriva liberalismului, pe care poetul-ziarist îl combate machiavelic, urmărind cu obstinație scopul său apărarea valorilor conservatorismului"273. În măsura în care naționalism înseamnă susținerea ideii naționale, într-o epocă în care câștigarea independenței de stat constituie încă un deziderat, Eminescu se înscrie în această ipostază, dar de aici până la revendicarea lui de către legionari drept un simbol al naționalismului extremist, distanța este extrem de mare și nu poate fi generată decât de o grilă ideologică de interpretare. c. Eminescu xenofob. Acuzația
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în fluență și eleganță. În concluzie, specificul limbajului politic cultivat de presa românească din secolul al XIX-lea este configurat, pe de o parte, de caracterul istoric al limbii, într-o epocă în care normele limbii literare rămân doar un deziderat, iar pe de altă parte, de particularitățile referențialului politic, ale contextului social-istoric care generează conținuturile mesajului publicistic. Începând cu cea de-a doua decadă a veacului, remarcăm specializarea tematică a publicațiilor, care semnalează în cadrul articolelor program direcțiile tematice și principiile
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]