11,536 matches
-
loc din ce în ce mai important în ocuparea forței de muncă, proces evident în ocuparea unui personal tot mai numeros în ceea ce poartă numele de „servicii comunale”. De altfel, ofensiva neoliberală ce caracterizează ideologia economică și politică a ultimelor decenii în societățile capitaliste dezvoltate, precum și actualele dezbateri care au loc cu privire la „modelul social” al Europei Occidentale ilustrează și ele că aceste sisteme secundare de redistribuție au atins un volum critic ce a dus la punerea lor în discuție și la presiuni pentru o restrângere
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
naționale -, ci, în mod esențial, este o societate de salariați. Capitalismul occidental a apărut și s-a dezvoltat nu prin împroprietărirea cetățenilor, ci exact invers, prin deposedarea lor de proprietate și prin proletarizarea lor. Chiar dacă actualii cetățeni ai societăților capitaliste dezvoltate dețin ceva proprietate, caracteristica socială esențială a acestor societăți este tocmai faptul că majoritatea covărșitoare a cetățenilor își asigură traiul zilnic nu prin valorificarea proprietăților pe care le dețin, ci prin salariu, adică prin valorificarea statutului lor de neproprietari nevoiți
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
al capitalismului - construit pe axa capitalist-proletar - decât o societate de proprietari care se opun procesului propriei proletarizări, solicitând pentru aceasta sprijinul statului. Din perspectivă științifică, privatizarea din România postcomunistă are la fel de puține legături cu societatea capitalistă și modernă a Occidentului dezvoltat pe cât avea împroprietărirea țăranilor din România modernă, începută de Cuza în 1864 și terminată abia de Ferdinand în 1923, pentru a fi reluată de comuniști după război. Din păcate, intelectualitatea română - acea parte a ei care a și-a asumat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
afacerea. Dar, în timp, rata profitului acestor noi întreprinderi a scăzut dramatic, de la 20-30% din capitalul investit în primii ani ai tranzițiilor la numai 5-6% în deceniul următor, sub nivelul mediu al profitului obținut de mica întreprindere într-o economie dezvoltată, precum cea a Statelor Unite (McMillan și Woodruff, 2002, p. 156). În România, noul întreprinzător a urmat o evoluție asemănătoare. Ceea ce a reușit însă să creeze privatizarea pieței desfacerilor cu amănuntul a fost, în economie, o vastă rețea de întreprinderi mici
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
prin intermediul capitalului internațional. Iar în condițiile în care, în urma deciziilor politice luate prin renunțarea la socialism în economie, România renunța voluntar la piețele sale tradiționale din fostul CAER și din țările Lumii a Treia și se reorienta către piețele lumii dezvoltate, această dependență a crescut și mai mult. În al treilea rând, capitalul occidental dispunea de o legitimitate superioară în opinia publică și putea legitima superior guvernanții. Ca urmare a ideologiei cotidiene la formarea căreia au contribuit atât de mult intelectualii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
propriile interese, indiferent de soarta celorlalte. Producătorii s-au străduit să evadeze din lanțul tehnologic ce unifica întreaga economie socialistă într-un soi de firmă unică. Visul oricărei conduceri executive a unei unități productive socialiste era să se aprovizioneze din dezvoltata economie occidentală cu materii prime, materiale și subansamble de bună calitate și să vândă în înapoiata economie socialistă, dispusă să-i accepte produsele de o calitate îndoielnică și cu prețuri ridicate. Instituțiile care asigurau legătura cu piața, de la aprovizionare și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sindicat - greva. „Greva” bancară nu ia forma închiderii ghișeelor, ci pe cea a refuzului de a-și vinde marfa. Pentru băncile „de stat” ale tranziției românești, forma concretă a acestui refuz a fost diminuarea drastică a creditului bancar. Spre deosebire de țările dezvoltate și de alte țări ale tranziției postcomuniste, în România, creditul bancar a fost un mecanism de importanță secundară în redistribuirea atât a avuției fostei economii socialiste, cât și a veniturilor produse de economie. În vreme ce, în țările industrializate, creditul bancar ajunge
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
instituții complicate, care lucrează cu realități suficient de sofisticate pentru a fi dificil de urmărit. Modul de urmărire a activităților bancare depinde, la rândul său, de metodologii complexe și de teorii la fel de complexe. Majoritatea acestor teorii sunt elaborate în Occidentul dezvoltat și reflectă realitățile sistemului bancar din aceste societăți. Cum realitățile tranziției de la socialism la capitalism sunt net diferite, aplicarea unor metodologii occidentale la sistemul bancar românesc a produs rezultate, pe de o parte, contradictorii, iar pe de altă parte, nesastisfăcătoare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sistemului bancar. Încă și mai descumpănitoare sunt evaluările eficienței de piață ale sistemului bancar. Căci în toată perioada tranziției, indicatorii de eficiență și profitabilitate ai sistemului bancar românesc sunt nu doar pozitivi, ci chiar net superiori sistemelor bancare din Occidentul dezvoltat. Exact în anul de grație 1999 - an de criză majoră a sistemului bancar românesc -, datele oficiale și studiile dovedeau că „în economia românească băncile au o rentabilitate superioară mediei din țările aflate în procese de transformare, cât și mediei din
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
rată era doar de 0,7%, adică de șase ori mai mică (sic!), în țările membre ale OCDE. În 1998, această rată era de 3,6%, adică ceva mai mică decât media, dar încă substanțial mai mare decât în occidentul dezvoltat. Acest tablou optimist nu era însă câtuși de puțin conform realității. Raportul Băncii Naționale a României, arată, dimpotrivă, că, exact în același an, creditele și dobânzile neperformante ale băncilor românești reprezentau mai mult de jumătate din total și peste 250% din capitalul propriu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a României în tranziție, cea a sistemului bancar, se dovedește a fi nu doar aproximativă, la discreția metodologiilor de înregistrare a activității bancare, dar și pretabilă la interpretări contradictorii. Trebuie recunoscut că o asemenea specificitate nu este proprie societăților capitaliste dezvoltate. Motivul principal constă în aceea că, înainte de a deveni, precum în capitalismul occidental, o realitate mai ales contabilă și financiară, sistemul bancar românesc din perioada tranziției este, înainte de toate, o realitate sociologică cu decisive influențe politice. Pentru cunoașterea realității, consecința
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
îi lipsește chiar și astăzi orice fel de infrastructură indispensabilă turismului, de la peisaj și drumuri bine asfaltate și până la restaurante, hoteluri, locuri de distracție și automate bancare. Cu un deceniu în urmă, potențialul turistic al Sloboziei nu era deloc mai dezvoltat. Dar proiectul nu s-a oprit aici, același investitor construind, în apropierea fermei și în cadrul aceluiași complex turistic, un castel medieval și o copie de dimensiuni reduse a Turnului Eiffel din Paris. Ideea „de afaceri” a proiectului era că întreaga
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
asupra politicienilor. Raționamentul tehnocrației industriale a fost destul de simplu. Dacă statul este cel de care depinde respectarea regulilor pieței, iar noi vrem să încălcăm regulile pieței în condiții speciale, atunci trebuie să controlăm statul prin intermediul politicienilor. Metoda consacrată în lumea dezvoltată este de a exercita presiuni asupra clasei politice. Metoda mai simplă consacrată de societatea românească în tranziție a fost aceea de a uni conducerea politică cu conducerea economică, astfel încât managerii și întreprinzătorii au devenit politicieni. Este rețeta inversă a comunismului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
deceniu al tranziției funcționa din plin și cu eficiență. Și tocmai împotriva acestui mecanism și-a direcționat ofensiva capitalul, sistemul politic și societatea civilă occidentală, în momentul în care a luat decizia istorică de a integra România în lumea occidentală dezvoltată. Competiția dintre tehnocrația financiar-bancară și cea industrială nu este un aspect specific României. Ea a avut loc în toate țările foste comuniste care au trecut la capitalism. Și, așa cum în procesul de ansamblu, avem de a face cu două tipuri
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care au utilizat modele diferite de finanțare a economiei. Dacă luăm în considerare indicatorul care măsoară volumul creditului bancar în raport cu PIB al unei societăți, vom observa că există trei modele diferite de finanțare a economiei. În primul scenariu, specific țărilor dezvoltate ale lumii occidentale, tocmai țările în care finanțarea activității prin intermediul bursei de valori - care apelează la economiile populației în aceeași măsură ca și la fondurile de investiții, de pensii și de asigurări - este mai dezvoltată, creditul oferit de sistemul bancar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
În primul scenariu, specific țărilor dezvoltate ale lumii occidentale, tocmai țările în care finanțarea activității prin intermediul bursei de valori - care apelează la economiile populației în aceeași măsură ca și la fondurile de investiții, de pensii și de asigurări - este mai dezvoltată, creditul oferit de sistemul bancar este mai mare în raport cu PIB. Recordul absolut îl deține Japonia, al cărei sistem bancar oferea, în 2002, un credit de trei ori mai mare decât PIB. Media pentru țările dezvoltate este de 204% din PIB
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și de asigurări - este mai dezvoltată, creditul oferit de sistemul bancar este mai mare în raport cu PIB. Recordul absolut îl deține Japonia, al cărei sistem bancar oferea, în 2002, un credit de trei ori mai mare decât PIB. Media pentru țările dezvoltate este de 204% din PIB. În ciuda faptului că avem de a face cu o constantă a creditării bancare peste nivelul PIB în țările lumii occidentale, nu există, însă, o corelație directă și clară între nivelul creditării bancare și dezvoltare, dincolo de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
au un nivel de finanțare prin credit bancar a economiei ceva mai ridicat, aproape dublu față de țările mai sărace, și destul de apropiat pentru țările mai bogate. Ceea ce înseamnă că, pe parcursul dezvoltării, creditul bancar tinde să crească, atingând, pentru țările foarte dezvoltate, valori de două-trei ori mai mari decât PIB. Excepția care infirmă această regulă este reprezentată de grupul țărilor din a doua jumătate, cea superioară, a venitului mediu pe locuitor, în care avem de a face cu cele mai mari variații
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
spus despre economiile postcomuniste că sunt „economii de pradă”, în loc să fie economii de piață funcționând după regulile „normale” ale unei economii capitaliste. În ciuda faptului că termenul este mai degrabă polemic decât științific, el înregistrează o diferență reală între capitalismul occidental dezvoltat și capitalismul postcomunist. În teorie cel puțin, capitalismul occidental dezvoltat este autosuficient și produce bogăție. Că produce bogăție este copios ilustrat atât de dezvoltarea națională a societăților capitaliste occidentale, cât și de creșterea nivelului de trai al populației în aceste
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fie economii de piață funcționând după regulile „normale” ale unei economii capitaliste. În ciuda faptului că termenul este mai degrabă polemic decât științific, el înregistrează o diferență reală între capitalismul occidental dezvoltat și capitalismul postcomunist. În teorie cel puțin, capitalismul occidental dezvoltat este autosuficient și produce bogăție. Că produce bogăție este copios ilustrat atât de dezvoltarea națională a societăților capitaliste occidentale, cât și de creșterea nivelului de trai al populației în aceste societăți. Autosuficiența înseamnă că, pentru a menține mecanismul de distribuție
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
că în orice societate 10% din populație va deține în proprietate 90% din avuția națională, sau dacă ținem cont de forma contemporană pe care a luat-o această lege ca urmare a concentrării superioare a bogăției în societățile cele mai dezvoltate, în care 1-2% din populație controlează - direct sau indirect - circa 40% din avuția națională, atunci problema fundamentală a tranziției de la socialism la capitalism constă în identificarea celor 10% din populația societății socialiste care vor deveni proprietarii legitimi a 90% din
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
subzistență pe care le procură exploatația individuală. Procesul este deja în plină desfășurare, și el nu a provocat încă mari dezordini sociale din cauza apariției acelei supape de siguranță care s-a dovedit că este munca legală sau ilegală în economiile dezvoltate ale Occidentului. Dar accelerarea pătrunderii capitalismului în agricultură riscă să amplifice acest proces chiar dincolo de capacitatea Uniunii Europene și a altor țări dezvoltate din jurul României de a absorbi forța de muncă eliberată de tranziția românească din agricultură. La urma urmei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a discutat despre preluarea treptată a puterii de decizie în economie de către management (Galbraith, 1967), în dauna deținătorilor de capital, odată cu dispariția capitalistului „clasic”, care juca simultan rolul de proprietar și de manager al propriei întreprinderi. Din această perspectivă, socialismul dezvoltat nu arăta foarte diferit de capitalism. După ce, inițial, își trimisese proprii „întreprinzători” la conducerea economiei și a întreprinderilor - muncitori cu o pregătire profesională și managerială precară, dar la fel de puternic motivați în atingerea obiectivelor „luptei de clasă” pe cât erau întreprinzătorii capitaliști
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care comunismul s-a prăbușit, noii conducători ai politicii și economiei românești s-au aflat în situația de a dispune de libertatea de alegere: în funcție de ideologia, convingerile și interesele celor pe care îi reprezentau puteau alege calea spre economia capitalistă dezvoltată. Teoretizarea acestei căi într-un studiu economic și social uriaș, coordonat de Academia Română, nu a avut nici un impact în realitatea politică. Grupul de tehnicieni reunit în jurul lui Ion Iliescu - primul președinte al României postcomuniste și omul care a influențat cel
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și al dobânzilor, monedele relativ ieftine ale lumii occidentale - dolarul și euro - deveneau scumpe pe piața românească, inclusiv pe ceea ce BNR consideră a fi „termen lung”. Ca urmare, profiturile bancare au crescut spectaculos exact pentru banii „importați” din lumea occidentală dezvoltată. Cum era de așteptat, finanțarea externă s-a orientat spre acele domenii care asigură cea mai mare rentabilitate, dar care nu sunt neapărat prioritare în materie de dezvoltare: consumul de produse cu valoare mare și proprietățile imobiliare. Piața de automobile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]