3,903 matches
-
prin evadare, dar unii au plecat chiar pe căi legale, pentru simplul fapt că era mai bine. Problema care se pune este că, de fapt, cam toate literaturile estice și în general toate literaturile au ceea ce se numește literatură de diasporă. Cea mai puternică literatură de acest tip este, vrem nu vrem, literatura rusă. Pentru că în anul 1917 în afara granițelor Rusiei s-au pornit cca. 10 milioane de oameni care, timp de 20-30 de ani au închistat cultural cu o putere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fost necesară cenzura? Cenzura a funcționat perfect și scriitorii cât de cât importanți, cu excepțiile de rigoare I.D. Sîrbu și mai sunt câțiva pe care îi numeri pe degete, au publicat tot ce aveau în România. Cazul altor țări, întotdeauna diaspora este un fenomen internațional, ar trebui să ne dea puțin de gândit. De exemplu, la noi nu s-a întâmplat fenomenul Seljenitin. La noi au fost lagăre de concentrare, a fost celebrul fenomen "Pitești", dar în momentul în care a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mai multe neveste îți dăunează și așa. Lui Esenin, de exemplu, cele câteva neveste și rudele care i-au supraviețuit i-au creat o faimă de scriitor sovietic, pe care Esenin, de fapt, nu a avut-o. Părerea mea, în privința diasporei, trebuie să ținem cont că deja locuim intr-un spațiu mediatic. Nu mai este situația de acum 10 ani. De fapt, acum 10 ani nici nu mă puteam gândi că o să mă pot trezi dimineața și să citesc ziare apărute
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
o să mă pot trezi dimineața și să citesc ziare apărute la Moscova sau Paris. Nu-mi puteam imagina că voi putea trimite un articol de la Iași în Johanesburg și va fi publicat imediat. Se va întâmpla ceva cu ideea de diaspora și probabil că va dispărea, spre binele ei, al diasporei, dar, spre ghinionul unor scriitori care nu au alta valoare decât aurora exilului benevol sau forțat, dar, de ce să nu recunoaștem de cele mai multe ori benevol, și chiar asigurat prin trimiteri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
la Moscova sau Paris. Nu-mi puteam imagina că voi putea trimite un articol de la Iași în Johanesburg și va fi publicat imediat. Se va întâmpla ceva cu ideea de diaspora și probabil că va dispărea, spre binele ei, al diasporei, dar, spre ghinionul unor scriitori care nu au alta valoare decât aurora exilului benevol sau forțat, dar, de ce să nu recunoaștem de cele mai multe ori benevol, și chiar asigurat prin trimiteri în străinătate de către Uniunea Scriitorilor. Nu am auzit de scriitori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fond destul de interesantă și de democratică. Elitele alegeau monarhul. Într-un fel, Polonia e ca o Anglie a estului Europei. V.A. : Polonezii au penetrat, de-a lungul timpului, elitele occidentale, ca să nu mai vorbim de America, unde sunt o diasporă foarte puternică, grație căreia au beneficiat și de ajutoare americane substanțiale chiar înainte de cele‑ bra masă rotundă... A.M.P. : Astfel ajungem și la hârtia lui Churchill care, altfel, nu ne spune prea multe. CĂci nici hârtia asta de împărțire a
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
punct, și anume să vă spun că restaurația monarhică a fost folosită în cam‑ pania electorală de Emil Constantinescu. Poate vă adu‑ ceți aminte de scandalul care s-a iscat după ce el a fost în America și s-a adresat diasporei promițându-i Restaurația. În Statele Unite deci a făcut declarații : că, în momentul în care va fi ales la Cotroceni, îl va aduce pe regele Mihai. CĂ acolo publicul gândea invers decât în țară. Asta e o chestiune. A doua chestiune
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
lui Iahve idealitatea lui ironică și aniconică. Haideți, e timpul să plecați din templul-abator! Acum Cartea este aceea care vă va ține loc de "locație", ea este infinit mai accesibilă, și mai e și portabilă. Puteți merge oriunde cu ea! Diaspora! Comentarii! Talmudul! Erați piatră într-un punct, veți fi hârtie în orice punct al globului!" Nu era oare regula (și formula este valabilă atât pentru muritori, cât și pentru nemuritori) ca volumul pe care-l dobândeați în timpul vieții în spațiul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
dispară. Asta ar însemna, susține el, a aduce exilul în sânul statului evreu, și atunci la ce bun crearea acestui stat? "O țară care seamănă cu oricare alta ar înceta să mai fie un cămin al identificării pentru evreii din diaspora." Iar dacă oricum Israelul e destinat să devină o mică Americă bis, într-adevăr de ce n-am șterge-o cât mai repejor înspre marea metropolă (cum o și fac, de altfel, numeroși ruși abia ajunși aici), chiar dacă asta ar însemna
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
înțelegerii? Fiecare comunitate își are propriu-i circuit preafectat, însemnat dinainte. Veniți din Paris sau din Roma, pelerinii catolici se întâlnesc cu frații lor în sanctuarele catolice. Ortodocșii ruși sau greci stau de vorbă între ei lângă icoane. Evreii din diaspora vin să-i viziteze pe evreii din Israel. Cât despre musulmanii din umma, fie ei și originari din Egipt sau din Iordania, țări care au relații diplomatice cu Israelul, refuză în general să viziteze Al-Qods, chiar și partea lui răsăriteană
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
spunea cu puțin timp în urmă Franz Bouwen, din ordinul Călugărilor Albi ai Sfintei Ana. Eu locuiesc aici de treizeci și șapte de ani, am învățat araba și nu sunt palestinian. Poți deveni israelian, dar nu poți deveni palestinian." Din diaspora sa, un stat poate coopta, o cultură nu. Palestinianul rămâne atașat de a sa așa cum este atașat un copac de rădăcinile lui, pe când un israelian își poate trage seva din afară prin decret. Și și-au adus aminte discipolii Lui
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în Palestina de Isus și de ai săi n-ar fi putut cuprinde întreg Imperiul dacă Templul ar fi rămas în picioare și dacă iudaismul ar fi rămas circumscris în Casa în care era stăpân. Oare ce va face mâine diaspora palestiniană? Roma a plătit scump faptul de a fi strivit naționalismul evreu și, încercând să spulbere naționalismul arab, Washingtonul a deschis porțile talazului lui Mahomed. Habent sua fata imperii*. Când istoria își reia cu încăpățânare ciclul, nimeni nu inovează dar
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
se afla în acea perioadă, caimacanul Nicolae Konaki - Vogoride, care era nepotul iluministului bulgar Sofronie Vrancearski, fiul lui ștefan Vogoride, care și-a donat toate bunurile pentru edificarea bisericii catedrale din Țarigrad (Constantinopole - azi Istambul). (5) Dorința coloniștilor și a diasporei intelectuale bulgare din Principatele Române, Bulgaria fiind cotropită și Rusia de a se organiza o școală Centrală bulgară în noul oraș Bolgrad, ca centru administrativ și cultural al coloniilor bulgare din sudul Moldovei și al Ucrainei. În anul 1857, președinții
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
despre Eminescu și Creangă și, mai ales, că străinii ne vor asculta cu interes și chiar cu dorința de a-i citi și comenta pe scriitorii noștri". Subscriu și sper. Evaluarea și integrarea în cultura română a marilor scriitori din diaspora, din perioada comunistă, întârzie sau e neglijată. Am să recurg la o întrebare care se regăsește într-un titlu de carte de-al tău: Cui îi e frică de Emil Cioran? Dar de Mircea Eliade? Dar de ceilalți? Există un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
la o întrebare care se regăsește într-un titlu de carte de-al tău: Cui îi e frică de Emil Cioran? Dar de Mircea Eliade? Dar de ceilalți? Există un complex al autohtonității în fața literaturii române din afara granițelor? Scriitorii din diaspora rămân cumva în afara evaluărilor. Dacă te uiți în Dicționarul publicat în ultimii ani sub egida Academiei constați că lipsesc nu neapărat scriitorii afirmați înainte de 1990, ci mai ales cei de după. Un Vitalie Ciobanu, un Emilian Galaicu-Păun, alții, fie nu sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în pană memoria numelor, dar mai sunt mulți alții. Am impresia că România acordă recunoaștere și sprijin doar românilor din țară, traducându-i în diverse limbi, încercând mereu să-i lanseze, etc. și uită că sunt mulți români creativi în diaspora care prin simbioza de existență cu o alta lume ajung să dezvolte forme de expresie artistica mult mai pe înțelesul Vestului, decât cei din țară. Mulți scriitori și poeți eminenți în limba româna nu prea sunt înțeleși aici și din cauza
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de "experți" pur români. Cei mai buni traducători în engleză sunt englezi care știu și românește ș.a.m.d. În concluzie cred că România ar face bine dacă ar încerca să se intereseze puțin mai serios și de creatorii din diaspora și să încerce să promoveze cultura româna indiferent de spațiul geografic. Încet, încet și cu ajutorul activ al celor din diaspora s-ar putea, poate, ajunge la alte rezultate de expunere și recunoaștere ale culturii române în alte țări. Trăim vremuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
concluzie cred că România ar face bine dacă ar încerca să se intereseze puțin mai serios și de creatorii din diaspora și să încerce să promoveze cultura româna indiferent de spațiul geografic. Încet, încet și cu ajutorul activ al celor din diaspora s-ar putea, poate, ajunge la alte rezultate de expunere și recunoaștere ale culturii române în alte țări. Trăim vremuri în care totul pare să se subsumeze scopului. Crezi că literatura a scăpat de aceasta desfigurare? Câte parale mai dă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
contra supraviețuire. Fenomenul care, după părerea mea, desfigurează literatura și artele în general, este mai curând ușurința de a bombarda lumea cu o mulțime de creații lipsite de răspundere creativă, lipsită de miez și suflet. Orișicine (chiar și eu!) din diaspora, poate publica ce-i trăsnește prin cap. Într-un fel este bine, acest fenomen reflectând un mare interes pentru literatură și arte. Da, eu cred că europeanul este încă interesat de poezie, de arte, de muzică și este de datoria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
că un număr extrem de mic din toți emigranții români ne fac de rușine aici în Vest... România însă nu se prea străduiește să-și creeze o imagine strălucită și nici măcar să "demonteze" acțiunile grupurilor etnice non-românești. Păcat! Ai comunicat cu diaspora culturală românească? Cum se comportă românul în afara patriei sale? Nu am comunicat cu diaspora română. Nu sunt cunoscut în cercurile literare române din diaspora, nefăcând parte din nici o asociație "de profil". Nu știu exact ce să spun cu privire la comportamentul românilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în Vest... România însă nu se prea străduiește să-și creeze o imagine strălucită și nici măcar să "demonteze" acțiunile grupurilor etnice non-românești. Păcat! Ai comunicat cu diaspora culturală românească? Cum se comportă românul în afara patriei sale? Nu am comunicat cu diaspora română. Nu sunt cunoscut în cercurile literare române din diaspora, nefăcând parte din nici o asociație "de profil". Nu știu exact ce să spun cu privire la comportamentul românilor în străinătate, dar în general eu am o impresie foarte bună, deoarece cred că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
creeze o imagine strălucită și nici măcar să "demonteze" acțiunile grupurilor etnice non-românești. Păcat! Ai comunicat cu diaspora culturală românească? Cum se comportă românul în afara patriei sale? Nu am comunicat cu diaspora română. Nu sunt cunoscut în cercurile literare române din diaspora, nefăcând parte din nici o asociație "de profil". Nu știu exact ce să spun cu privire la comportamentul românilor în străinătate, dar în general eu am o impresie foarte bună, deoarece cred că fiecare om este "văzut" după propria lui măsură. Eu întâlnesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
poate de "înțelegători" față de un Petru Dumitriu sau un D. R. Popescu, față de Maria Banuș sau Nina Cassian, față de Ov. S. Crohmălniceanu sau Paul Georgescu. Strâmbăm din nas când dăm de figuri martirice ale detenției precum Radu Gyr sau ale diasporei suportate până la capăt precum Vintilă Horia sau Horia Stamatu. Mai întâi de toate însă ne umplu de amărăciune șicanele, minimalizarea la care-i supunem din ce în ce mai des pe cei doi corifei ai rezistenței noastre întru cultură și nu numai, Monica Lovinescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de literatură, tuturor acelora pentru care autorul Luceafărului reprezintă axul spiritual al națiunii române moderne. CALEIDOSCOP George Uscătescu * Aurelia Rusu * Theodor Codreanu LUCEAFĂRUL LA CENTENAR (George Uscătescu) Cărțile scriitorilor români, tipărite în limba maternă prin străinătăți, în anii îndelungatei lor diaspore, au ajuns, în general, în țară cu dificultate, cu întârziere și, de cele mai multe ori, destul de puține. Iată, bunăoară, poemul dramatic al lui George Uscătescu, apărut la Madrid în 1989 și închinat lui Eminescu, mi-a parvenit abia acum, grație amabilității
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
locuitorii Greciei propriu-zise. Populația ei, țărani, pescari, notabili și militari, era similară cu aceea a ținuturilor balcanice învecinate. La vîrf, alți greci, în primul rînd fanarioții de la Constantinopol și din Principate, negustorii implicați în comerțul internațional și alți membri ai diasporei, beneficiau de privilegiile pe care Imperiul Otoman le putea asigura supușilor creștini cu care colaborau. Scopurile acestor două grupuri erau de asemenea destul de diferite, în ciuda faptului că amîndouă urmăreau sfîrșitul dominației otomane. Dorința unora dintre fanarioți de a domina și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]