4,704 matches
-
respective, cît și colegilor săi universitari, unor posibili evaluatori ai mesajului său etc.). Prin extrapolare, supradestinatarul este asimilat celei mai reprezentative voci din cadrul grupului din care face sau vrea să facă parte locutorul, de unde și perspectiva diversificată asupra acestei instanțe discursive, arhetipale (căci, de la o situație de comunicare la alta, același locutor poate implica existența unui alt supradestinatar; de exemplu, în plan familial, profesional, cultural etc.). Supradestinatarul se concretizează, astfel, într-o proiecție a interlocutorului dintr-o anumită situație de comunicare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
asociată (real sau virtual) anumitor repere contextuale, cît ca un receptor plasat în reprezentarea mentală a situației enunțiative pe care locutorul o (re)creează - voluntar sau involuntar - prin prisma experiențelor sale anterioare din planul discursului. V. destinatar, evaluare, interlocutor, memorie discursivă. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002 AH SUPRAFAȚĂ DISCURSIVĂ. Conținutul noțiunii "suprafață discursivă" a fost stabilit de M. Pêcheux pentru o secvență lingvistică delimitată de "blancuri semantice", adică de două pauze (reale sau virtuale), corespunzînd schimbului de condiții care reprezintă accesul la rolul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
contextuale, cît ca un receptor plasat în reprezentarea mentală a situației enunțiative pe care locutorul o (re)creează - voluntar sau involuntar - prin prisma experiențelor sale anterioare din planul discursului. V. destinatar, evaluare, interlocutor, memorie discursivă. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002 AH SUPRAFAȚĂ DISCURSIVĂ. Conținutul noțiunii "suprafață discursivă" a fost stabilit de M. Pêcheux pentru o secvență lingvistică delimitată de "blancuri semantice", adică de două pauze (reale sau virtuale), corespunzînd schimbului de condiții care reprezintă accesul la rolul de locutor și ieșirea din acest
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
receptor plasat în reprezentarea mentală a situației enunțiative pe care locutorul o (re)creează - voluntar sau involuntar - prin prisma experiențelor sale anterioare din planul discursului. V. destinatar, evaluare, interlocutor, memorie discursivă. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002 AH SUPRAFAȚĂ DISCURSIVĂ. Conținutul noțiunii "suprafață discursivă" a fost stabilit de M. Pêcheux pentru o secvență lingvistică delimitată de "blancuri semantice", adică de două pauze (reale sau virtuale), corespunzînd schimbului de condiții care reprezintă accesul la rolul de locutor și ieșirea din acest rol. Cu această accepțiune
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fost stabilit de M. Pêcheux pentru o secvență lingvistică delimitată de "blancuri semantice", adică de două pauze (reale sau virtuale), corespunzînd schimbului de condiții care reprezintă accesul la rolul de locutor și ieșirea din acest rol. Cu această accepțiune, suprafața discursivă devine un echivalent al enunțului și, de aceea, a fost înlocuită cu suprafața lingvistică, la care se disting două niveluri: un nivel al enunțurilor concrete și un domeniu al obiectului discursiv, un obiect care este rezultatul transformării lingvistice de suprafață
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și ieșirea din acest rol. Cu această accepțiune, suprafața discursivă devine un echivalent al enunțului și, de aceea, a fost înlocuită cu suprafața lingvistică, la care se disting două niveluri: un nivel al enunțurilor concrete și un domeniu al obiectului discursiv, un obiect care este rezultatul transformării lingvistice de suprafață a unui discurs concret în obiect teoretic. În cadrul a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, se menționează suprafața discursivă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discursiv, un obiect care este rezultatul transformării lingvistice de suprafață a unui discurs concret în obiect teoretic. În cadrul a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, se menționează suprafața discursivă pentru a opune corpusul așa cum se oferă cunoașterii imediate de același corpus care face obiectul unei operații de extragere a elementelor pertinente pentru o anumită cercetare. V. analiză, corpus. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN SUPRASTRUCTURĂ. Potrivit lui T. A. van Dijk, într-
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
impusă de cunoașterea științifică. În teoria naratologică, taxinomia motivelor reprezintă clasificarea paradigmatică a motivelor dintr-un tip de texte narative, care a avut realizări deosebite în categoria basmelor populare. În mod similar, taxinomia discursului stabilește și grupează tipurile și genurile discursive, activități care sînt deseori avute în vedere de specialiști, dar care nu au avut rezultate unanim acceptate. Se poate observa astfel că taxinomia poate fi uneori o operație dificilă și de lungă durată, căci rezultatele ei depind întotdeauna de nivelul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
participiul construit îl redă la sfîrșitul tensionării, în momentul în care verbul a devenit adjectiv, după ce și-a epuizat reprezentarea care-l definește. Noțiunea "tensiune" devine astfel operantă pentru descrierea unităților sintactice (care reprezintă planul frazei) sau al unei unități discursive, precum povestirea (în care este cuprins programul narativ). V. aspect, extensiune, program. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002. RN TEORIE. În general, prin teorie se înțelege "un ansamblu de cunoștințe raționale, care nu țin de domeniul practicii, dar care pot fi supuse
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
această bază, dezvoltînd metode de observare prin care cercetătorii ajung la cunoașterea comunităților studiate. De asemenea, sociolingvistica nu poate fi în principiu decît o lingvistică de teren, orientată spre observarea faptelor sociale reale, ceea ce permite accesul la faptele lingvistice și discursive autentice, care nu ar putea fi nici inventate și nici obținute prin autoanaliză. Cercetătorul sociolingvist încearcă să aibă acces la formele autentice ale limbii, la tipurile de discurs vernaculare, pe care le produc locutorii în mod obișnuit, dar în prezența
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Ca atare, singura proprietate capabilă să asigure calitatea de text unei secvențe transfrastice de semne este concretizată în sistemul de raporturi similare celor care permit funcționarea unei propoziții sau fraze, proprietate numită coeziune (coerență sintactică), manifestată prin acord, recțiune, ordine discursivă, dar și prin fenomene care transgresează nivelul sintactic propriu-zis: izotopie, anaforă, continuitate presupozițională, recurență, paralelism, parafrază, proforme, elipsă, consecuția timpurilor, intonație etc. Nici din perspectivă generativ-transformațională nu se poate postula o autonomie conceptuală pentru text, întrucît majoritatea fenomenelor pe care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ca un sistem coerent de relații cauză-efect, adecvat unor exigențe care stipulează diminuarea tehnologică a tot ceea ce este ineficient, fiind un obiect integrat într-o economie postmodernă consumeristă sau un instrument capabil să asigure dominarea ori coerciția. V. discurs, dominantă discursivă, narativitate, sincopă discursivă, taxinomie, tipologie. FOUCAULT 1969; GENETTE 1979; BEAUGRAND - DRESSLER 1981; RICOEUR 1973; MAKARYK 1993; COSERIU 1994; ADAM 2005. RN TIMP. Pentru gîndirea comună, orice activitate omenească se desfășoară în timp, acesta fiind o succesiune de momente ce pot
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
coerent de relații cauză-efect, adecvat unor exigențe care stipulează diminuarea tehnologică a tot ceea ce este ineficient, fiind un obiect integrat într-o economie postmodernă consumeristă sau un instrument capabil să asigure dominarea ori coerciția. V. discurs, dominantă discursivă, narativitate, sincopă discursivă, taxinomie, tipologie. FOUCAULT 1969; GENETTE 1979; BEAUGRAND - DRESSLER 1981; RICOEUR 1973; MAKARYK 1993; COSERIU 1994; ADAM 2005. RN TIMP. Pentru gîndirea comună, orice activitate omenească se desfășoară în timp, acesta fiind o succesiune de momente ce pot alcătui o durată
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
legată de natura variabilelor și de numărul lor. Pentru a depăși dificultățile care apar în asemenea condiții, P. Charaudeau a propus o ierarhie a criteriilor: mai întîi, descrierea caracteristicilor situaționale, corespunzătoare locului și constrîngerilor din contractul de comunicare, apoi, caracteristicile discursive, care corespund modului de organizare a discursului activat de restricțiile situaționale și, în fine, caracteristicile semiolingvistice, corespunzînd recurențelor formale instituite prin restricțiile anterioare. Prin realizarea acestor descrieri, devine posibilă stabilirea rețelelor de genuri și de subgenuri; de exemplu, într-un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
textele monologale, realizate printr-o singură luare de cuvînt, și cele care înlănțuiesc luări de cuvînt ale unor locutori diferiți, textele constituite dialogal, ce se disting de textele care, datorită discursului raportat, reprezintă numai o parte a enunțării dialogale. Genurile discursive și tipurile secvențiale pot, din contra, să se încrucișeze mereu, după circumstanțe și după necesitățile de comunicare. Genurile de discurs regrupează textele comparabile prin caracteristicile lor macrostructurale, determinate îndeosebi de situația de comunicare, în mod deosebit de statutul instituțional al subiecților
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
inconștient, dar uneori și în mod explicit (să vă spun o istorie; aici adaug o explicație etc.). Totuși, oricare ar fi gradul de raționalitate, această tendință de a realiza tipuri se lovește mereu de activitatea producțiilor individuale, de infinitatea combinațiilor discursive și de variabilitatea criteriilor de disociere, creîndu-se premisele realizării unor taxinomii diferite în funcție de modul în care privilegiază sau combină proprietățile și circumstanțele discursurilor. De aici rezultă și imposibilitatea raportării celor mai multe texte la canoanele stabilite de cei mai mulți cercetători și de aici
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
realizării unor taxinomii diferite în funcție de modul în care privilegiază sau combină proprietățile și circumstanțele discursurilor. De aici rezultă și imposibilitatea raportării celor mai multe texte la canoanele stabilite de cei mai mulți cercetători și de aici este instructivă clasificarea care ilustrează interacțiunea dintre genurile discursive și tipurile secvențiale. Se constată astfel că, pe de o parte, textele poetice (autotelice) utilizează un tip secvențial ce traversează mai multe subgenuri (poem versificat, proză poetică, slogan, maximă etc.) și constituie un hipergen al discursului care particularizează una sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
altă parte, textele didactice (injonctive), concepute de la început ca dezvoltînd o secvențialitate specifică, sînt rezervate tipului descriptiv, cu specii foarte diverse (descrierea de acțiuni, legi și reglemente, rețete de realizare, note de montare, buletine meteorologice și multe altele). V. formație discursivă, funcțiile limbii, gen de discurs, secvențialitate, text, textualitate, tip de discurs. ADAM 1999; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN TOPOGENEZĂ. Procesul de actualizare trebuie conceput ca o derulare a unor etape de realizare a reprezentării, în care unitățile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discursului social, cu conceptul și cu termenul topografie pe care îl consideră oportun pentru a releva viziunea sa integratoare asupra stării discursului social, conceput ca ansamblu de discursuri specifice, de genuri și de sub-genuri, doctrine și ideologii, iar orice analiză discursivă sectorială trebuie să surprindă cu precădere funcțiile și valorile obiectului discursiv izolat, înainte de a evalua un potențial hermeneutic global, generat de rolul său de dispozitiv intertextual. În aceeași perspectivă, o stare a discursului social devine similară unei diviziuni de sarcini
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
consideră oportun pentru a releva viziunea sa integratoare asupra stării discursului social, conceput ca ansamblu de discursuri specifice, de genuri și de sub-genuri, doctrine și ideologii, iar orice analiză discursivă sectorială trebuie să surprindă cu precădere funcțiile și valorile obiectului discursiv izolat, înainte de a evalua un potențial hermeneutic global, generat de rolul său de dispozitiv intertextual. În aceeași perspectivă, o stare a discursului social devine similară unei diviziuni de sarcini discursive, adică un ansamblu coexistent, marcat și arbitrat de discursuri specifice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sectorială trebuie să surprindă cu precădere funcțiile și valorile obiectului discursiv izolat, înainte de a evalua un potențial hermeneutic global, generat de rolul său de dispozitiv intertextual. În aceeași perspectivă, o stare a discursului social devine similară unei diviziuni de sarcini discursive, adică un ansamblu coexistent, marcat și arbitrat de discursuri specifice (genuri, sub-genuri, doctrine și ideologii) regrupate în domenii sau cîmpuri, între care dispozitivele interdiscursive asigură migrarea ideologemelor ("unități de bază ale ideologiei") și adaptarea ad hoc a formelor verbale și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
interdiscursive asigură migrarea ideologemelor ("unități de bază ale ideologiei") și adaptarea ad hoc a formelor verbale și a schemelor topice comune. După M. Angenot, topografia reprezintă o formă de armonie socială (relativă) comparabilă cu diviziunea economică a muncii. V. cîmp discursiv, interdiscurs. ANGENOT 2006. RN TOPOLOGIE DISCURSIVĂ. Cînd a devenit operant în a n a l i z a d i s c u r s u l u i conceptul "tip de discurs", s-a constatat că efectuarea clasificărilor în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
bază ale ideologiei") și adaptarea ad hoc a formelor verbale și a schemelor topice comune. După M. Angenot, topografia reprezintă o formă de armonie socială (relativă) comparabilă cu diviziunea economică a muncii. V. cîmp discursiv, interdiscurs. ANGENOT 2006. RN TOPOLOGIE DISCURSIVĂ. Cînd a devenit operant în a n a l i z a d i s c u r s u l u i conceptul "tip de discurs", s-a constatat că efectuarea clasificărilor în tipuri și genuri de discurs este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
formele de amestec a modului de enunțare și a mediului social determinat. Cuvîntul topologie este un termen matematic cu semnificația "studiu al proprietăților ce țin de vecinătate și al invariantelor dintr-un spațiu real" și s-a aplicat la domeniul discursiv atunci cînd s-a observat faptul că formațiile discursive organizează un spațiu de plasări sau de poziții din care se produc discursurile și sînt puse în circulație relațiile antagoniste ale poziționărilor ideologice specifice formațiilor sociale. Prin aceste poziționări devine posibilă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mediului social determinat. Cuvîntul topologie este un termen matematic cu semnificația "studiu al proprietăților ce țin de vecinătate și al invariantelor dintr-un spațiu real" și s-a aplicat la domeniul discursiv atunci cînd s-a observat faptul că formațiile discursive organizează un spațiu de plasări sau de poziții din care se produc discursurile și sînt puse în circulație relațiile antagoniste ale poziționărilor ideologice specifice formațiilor sociale. Prin aceste poziționări devine posibilă caracterizarea formelor discursive raportîndu-le una la alta, fără a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]