3,782 matches
-
până la capăt nici în lumea abstracțiunii logice și nici în lumea concretului"63. Această evadare a intelectului în formule inaccesibile logicii nu este, după părerea lui Blaga, o lepădare totală de sine a intelectului, tocmai acest aspect făcând din apariția dogmelor un fapt deosebit de important în istoria formelor de gândire. Această nouă formă de ideație a prins repede în perioada următoare. Spațiul în care ea a rodit cel mai bine a fost cel al creștinismului, aflat în plină constituire a unei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
gândire. Această nouă formă de ideație a prins repede în perioada următoare. Spațiul în care ea a rodit cel mai bine a fost cel al creștinismului, aflat în plină constituire a unei doctrine 64. Pe baza ei se vor construi dogmele care formează baza teologiei creștine. Clement Alexandrinul și Origene vor formula dogma Trinității: "Dumnezeu e o ființă în trei persoane (sau: o substanță în trei ipostaze)". O înfățișare similară are și dogma dublei naturi a lui Isus Hristos sau dogma christologică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Spațiul în care ea a rodit cel mai bine a fost cel al creștinismului, aflat în plină constituire a unei doctrine 64. Pe baza ei se vor construi dogmele care formează baza teologiei creștine. Clement Alexandrinul și Origene vor formula dogma Trinității: "Dumnezeu e o ființă în trei persoane (sau: o substanță în trei ipostaze)". O înfățișare similară are și dogma dublei naturi a lui Isus Hristos sau dogma christologică, formulată în aceeași perioadă a primelor secole creștine, care atribuie două naturi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
doctrine 64. Pe baza ei se vor construi dogmele care formează baza teologiei creștine. Clement Alexandrinul și Origene vor formula dogma Trinității: "Dumnezeu e o ființă în trei persoane (sau: o substanță în trei ipostaze)". O înfățișare similară are și dogma dublei naturi a lui Isus Hristos sau dogma christologică, formulată în aceeași perioadă a primelor secole creștine, care atribuie două naturi (divină și umană) persoanei lui Isus Hristos. Doctrina creștină a apărut după o luptă între două tendințe în organizarea materialului cristologic-teologic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
construi dogmele care formează baza teologiei creștine. Clement Alexandrinul și Origene vor formula dogma Trinității: "Dumnezeu e o ființă în trei persoane (sau: o substanță în trei ipostaze)". O înfățișare similară are și dogma dublei naturi a lui Isus Hristos sau dogma christologică, formulată în aceeași perioadă a primelor secole creștine, care atribuie două naturi (divină și umană) persoanei lui Isus Hristos. Doctrina creștină a apărut după o luptă între două tendințe în organizarea materialului cristologic-teologic, afirmă Lucian Blaga 65: una mitică-raționalizantă, care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu funcțiile logice ale rațiunii. A câștigat tendința dogmatică. A triumfat paradoxalul, absurdul, imposibilul, ilogicul. De ce oare? Simpla nevoie de sinteză nu este o explicație suficientă. Vom afla răspunsul puțin mai târziu. Nu voi urmări aici exemplele din istoria constituirii dogmelor creștine, pe care le dă Blaga. Ceea ce mă interesează este faptul că antinomia a devenit suportul pe care s-a constituit doctrina creștină, metoda fundamentală pentru constituirea dogmelor ei66. Mai este un amănunt care trebuie adus în atenție. Lucian Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
răspunsul puțin mai târziu. Nu voi urmări aici exemplele din istoria constituirii dogmelor creștine, pe care le dă Blaga. Ceea ce mă interesează este faptul că antinomia a devenit suportul pe care s-a constituit doctrina creștină, metoda fundamentală pentru constituirea dogmelor ei66. Mai este un amănunt care trebuie adus în atenție. Lucian Blaga sesizează că teologia creștină dă ulterior un sens mai larg termenului "dogmă", înțelegând prin el o formulă de credință, unanim acceptată de sinoadele ecumenice pe temei de pretinsă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
că antinomia a devenit suportul pe care s-a constituit doctrina creștină, metoda fundamentală pentru constituirea dogmelor ei66. Mai este un amănunt care trebuie adus în atenție. Lucian Blaga sesizează că teologia creștină dă ulterior un sens mai larg termenului "dogmă", înțelegând prin el o formulă de credință, unanim acceptată de sinoadele ecumenice pe temei de pretinsă revelație, care face parte din doctrina creștină, indiferent dacă depășește sau nu înțelegerea omenească 67. Nu acest sens al termenului îl interesează pe Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
el o formulă de credință, unanim acceptată de sinoadele ecumenice pe temei de pretinsă revelație, care face parte din doctrina creștină, indiferent dacă depășește sau nu înțelegerea omenească 67. Nu acest sens al termenului îl interesează pe Blaga. Pentru el, dogma contează doar ca formulă intelectuală care se constituie în dezacord cu logica. Raporturile dogmei cu oamenii sau comunitățile nu intră în definițiile filosofului din Lancrăm. Spre deosebire de filosofia de până la el, Lucian Blaga privește dogmele într-un mod mult mai general
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
revelație, care face parte din doctrina creștină, indiferent dacă depășește sau nu înțelegerea omenească 67. Nu acest sens al termenului îl interesează pe Blaga. Pentru el, dogma contează doar ca formulă intelectuală care se constituie în dezacord cu logica. Raporturile dogmei cu oamenii sau comunitățile nu intră în definițiile filosofului din Lancrăm. Spre deosebire de filosofia de până la el, Lucian Blaga privește dogmele într-un mod mult mai general. Îl interesează dogmele ca tip de ideație, ca mod de gândire, dincolo de conținuturile lor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
îl interesează pe Blaga. Pentru el, dogma contează doar ca formulă intelectuală care se constituie în dezacord cu logica. Raporturile dogmei cu oamenii sau comunitățile nu intră în definițiile filosofului din Lancrăm. Spre deosebire de filosofia de până la el, Lucian Blaga privește dogmele într-un mod mult mai general. Îl interesează dogmele ca tip de ideație, ca mod de gândire, dincolo de conținuturile lor concrete sau de funcția ce le-a fost atribuită în anumite contexte religioase. De aceea, urmărește articulația interioară sau structura
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ca formulă intelectuală care se constituie în dezacord cu logica. Raporturile dogmei cu oamenii sau comunitățile nu intră în definițiile filosofului din Lancrăm. Spre deosebire de filosofia de până la el, Lucian Blaga privește dogmele într-un mod mult mai general. Îl interesează dogmele ca tip de ideație, ca mod de gândire, dincolo de conținuturile lor concrete sau de funcția ce le-a fost atribuită în anumite contexte religioase. De aceea, urmărește articulația interioară sau structura dogmelor. Îl interesează modul de gândire dogmatic, în care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
într-un mod mult mai general. Îl interesează dogmele ca tip de ideație, ca mod de gândire, dincolo de conținuturile lor concrete sau de funcția ce le-a fost atribuită în anumite contexte religioase. De aceea, urmărește articulația interioară sau structura dogmelor. Îl interesează modul de gândire dogmatic, în care caută esența unei metode. Pe scurt, urmărește semnificația metodologică a dogmelor. Din punct de vedere logic, adică din punctul de vedere al intelectului uman obișnuit, dogmele sunt formule antinomice. Ele afirmă proprietăți
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lor concrete sau de funcția ce le-a fost atribuită în anumite contexte religioase. De aceea, urmărește articulația interioară sau structura dogmelor. Îl interesează modul de gândire dogmatic, în care caută esența unei metode. Pe scurt, urmărește semnificația metodologică a dogmelor. Din punct de vedere logic, adică din punctul de vedere al intelectului uman obișnuit, dogmele sunt formule antinomice. Ele afirmă proprietăți contrare despre același subiect, încălcând principiul noncontradicției: substanța primă e integră și totodată produce din sine existențe distincte, Dumnezeu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
aceea, urmărește articulația interioară sau structura dogmelor. Îl interesează modul de gândire dogmatic, în care caută esența unei metode. Pe scurt, urmărește semnificația metodologică a dogmelor. Din punct de vedere logic, adică din punctul de vedere al intelectului uman obișnuit, dogmele sunt formule antinomice. Ele afirmă proprietăți contrare despre același subiect, încălcând principiul noncontradicției: substanța primă e integră și totodată produce din sine existențe distincte, Dumnezeu e unu și totodată multiplu, Isus Hristos este Dumnezeu și om în același timp. Datorită acestui
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
formule antinomice. Ele afirmă proprietăți contrare despre același subiect, încălcând principiul noncontradicției: substanța primă e integră și totodată produce din sine existențe distincte, Dumnezeu e unu și totodată multiplu, Isus Hristos este Dumnezeu și om în același timp. Datorită acestui lucru, dogmele au fost privite cu jenă și dispreț în mediile filosofice și științifice, susține Blaga. Ce semnificație filosofică pot să aibă dogmele, dincolo de acest fapt clar, că sunt antinomii, adică structuri de gândire ce încalcă legea fundamentală a logicii, principiul noncontradicției
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
existențe distincte, Dumnezeu e unu și totodată multiplu, Isus Hristos este Dumnezeu și om în același timp. Datorită acestui lucru, dogmele au fost privite cu jenă și dispreț în mediile filosofice și științifice, susține Blaga. Ce semnificație filosofică pot să aibă dogmele, dincolo de acest fapt clar, că sunt antinomii, adică structuri de gândire ce încalcă legea fundamentală a logicii, principiul noncontradicției? Aceasta a căutat să afle filosoful român. El va susține că există în dogme încă ceva foarte important, în afară de simpla antinomie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Blaga. Ce semnificație filosofică pot să aibă dogmele, dincolo de acest fapt clar, că sunt antinomii, adică structuri de gândire ce încalcă legea fundamentală a logicii, principiul noncontradicției? Aceasta a căutat să afle filosoful român. El va susține că există în dogme încă ceva foarte important, în afară de simpla antinomie logică. Acest ceva face din ele mai mult decât nonsensuri logice sau simple obiecte de credință religioasă. În acest sens, Blaga pătrunde în structura conceptuală și logică a dogmelor. În dogma Trinității, de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
susține că există în dogme încă ceva foarte important, în afară de simpla antinomie logică. Acest ceva face din ele mai mult decât nonsensuri logice sau simple obiecte de credință religioasă. În acest sens, Blaga pătrunde în structura conceptuală și logică a dogmelor. În dogma Trinității, de exemplu, se afirmă că Dumnezeu este o ființă în trei persoane. Formula cuprinde o tensiune între două noțiuni care sunt solidare din punct de vedere logic, anume "ființă" și "persoană". În mod normal, adică pentru cunoașterea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
există în dogme încă ceva foarte important, în afară de simpla antinomie logică. Acest ceva face din ele mai mult decât nonsensuri logice sau simple obiecte de credință religioasă. În acest sens, Blaga pătrunde în structura conceptuală și logică a dogmelor. În dogma Trinității, de exemplu, se afirmă că Dumnezeu este o ființă în trei persoane. Formula cuprinde o tensiune între două noțiuni care sunt solidare din punct de vedere logic, anume "ființă" și "persoană". În mod normal, adică pentru cunoașterea intuitivă și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Și continuă: "Raportul de solidaritate se extinde și asupra aplicării acestor noțiuni într-un domeniu de existențe numerice. Astfel, când spui despre ceva concret că e alcătuit din "trei persoane", spui implicit și că e alcătuit din "trei ființe""68. Dogma rupe raportul normal dintre cele două noțiuni în aplicarea lor numerică, le desolidarizează, fără să le altereze ca noțiuni abstracte, luate în sine. Așează între aceste noțiuni, atunci când sunt întrebuințate în acest caz, "un foarte curios paravan de izolare", postulând
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o existență care ar putea să fie "una" ca "ființă", dar "trei" ca "persoană""69. Acest lucru devine, tocmai de aceea, imposibil de asimilat de către intelect și întruchipat de către intuiție. Prin această scindare a raportului logic dintre cele două noțiuni, dogma intră în dezacord cu funcțiile normale ale intelectului. Totul se petrece, spune Lucian Blaga, atingând un punct esențial în decriptarea esenței dogmelor, ca și cum noțiunile "ar avea, în afară de funcția lor logică, și o altă funcție, aceea anume de a articula un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de asimilat de către intelect și întruchipat de către intuiție. Prin această scindare a raportului logic dintre cele două noțiuni, dogma intră în dezacord cu funcțiile normale ale intelectului. Totul se petrece, spune Lucian Blaga, atingând un punct esențial în decriptarea esenței dogmelor, ca și cum noțiunile "ar avea, în afară de funcția lor logică, și o altă funcție, aceea anume de a articula un ce transcendent de neînțeles prin intelect, de neconstruit prin intuiție" (subl. n., V.M.) 70. Din punct de vedere strict logic, o dogmă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dogmelor, ca și cum noțiunile "ar avea, în afară de funcția lor logică, și o altă funcție, aceea anume de a articula un ce transcendent de neînțeles prin intelect, de neconstruit prin intuiție" (subl. n., V.M.) 70. Din punct de vedere strict logic, o dogmă ca aceea a Trinității se traduce într-o formulă antinomică în sine. A spune "Dumnezeu e o ființă în trei persoane" înseamnă pentru intelect "Dumnezeu e o ființă în trei ființe" sau "Dumnezeu e o persoană în trei persoane", iar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în sine. A spune "Dumnezeu e o ființă în trei persoane" înseamnă pentru intelect "Dumnezeu e o ființă în trei ființe" sau "Dumnezeu e o persoană în trei persoane", iar mai abstract, "Dumnezeu e unul și multiplu în același timp". Dogma, însă, postulează o diferențiere de planuri, cum am văzut, pe care intelectul logic nu o poate percepe ca o diferență reală: Dumnezeu e unul ca ființă și multiplu ca persoană. Cele două noțiuni, solidare din punct de vedere logic, sunt
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]