198,612 matches
-
Iuliana Alexa Poezii I Doamnelor și domnilor, astăzi poezie. Pentru început, Daniel Bănulescu. Este ediția a doua a unui volum mai vechi de poeme. Dacă mă apropii de carte cu încetul, din exterior, voi constata o copertă ininteligibilă, conținând numele poetului și titlul cărții. Păcat. Despre Daniel
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
îmblânzit, și demonstrând răbdarea cea bună de a cizela forma până la picioarele metrice perfecte. Ineditul formulei dar și profunzimea meditațiilor se cuprind perfect în simplitatea calmă, matură și frumos alcătuită estetic: " Și ce o se se-ntâmple cu mine, o, Doamne, când totul / din jur va-nflori în această lumină a mea, de șaizeci de ani, cu gânduri tot copilăroase? Un tunet stârnește în peștera morții oricare înflorire. Poemul... De ce? Ca și / astfel să știm cum frigul devine durată? Și-n
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
căciula în mână, ceea ce i se cuvine de drept, când normal ar fi fost ca ceilalți să lase de la ei și să-i iasă în întâmpiunare. La urma urmelor, talentele excepționale nu apar în fiecare zi, în vreme ce funcționarii culturali - slavă Domnului! Ei ar fi trebuit, erau chiar datori prin funcțiile în care se lăfăie, să-l recheme pe Dionisie Vitcu pe scenă și, la nevoie, să-l implore să se întoarcă. Ar fi nevoie de o lege care să-i pedepsească
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
general și în particular vieții din subsolurile întreprinderii Poligrafice București. O porcărie lucrarea asta și Psihanaliza focului de Bachelard, n.m.ț! Numai tîmpenii! Cică, auzi, nea Vasile, cică simbolistica vaginului rege! -Cine-a zis asta? se interesează nea Vasile. -Marx! răspunde domnul Munteanu. -Un deștept ! Și așa e toată cartea, lămurește Sergiu. -Aha! Mai învață, Sergiule, mai vezi și tu ce-i cu vaginul rece... -Ferească Dumnezeu! se apără Sergiu. Oricît de ciudat ar părea, jurnalul Tiei Șerbănescu s-a născut dintr-
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14359_a_15684]
-
surprins însă cel mai mult în acest jurnal - și cred că pot vorbi fără să greșesc în numele generației mele - sînt întîlnirile lui MHS pe care le-aș putea numi istorice. Astfel, cea mai importantă este cu pe atunci “tovarășul” acum “domnul” I. Iliescu, petrecută la 29 aprilie 1970, căruia prozatorul îi dăruiește proaspăt apărutul Dicționar onomastic: “Ultimul șDicționar, n.m. Armand-Ion Popescuț l-am oferit azi lui Ion Iliescu, cel mai tînăr secretar, om de-o mare civilitate și întotdeauna voios, adus
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, După cel de al doilea telefon al lui Dinescu, să caut să-mi descopăr nu dumneavoastră, ci mie motiveler care m-au făcut, la un moment dat, să iau creioanele, hîrtiile liniate și "curajul" de-a vă scrie
Din ce în ce mai despărțiți de noi toți by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14221_a_15546]
-
am putut. Acum, după atîția ani de la moartea lui, sînt din ce în ce mai convins că acest motou psihopomp mi-a dus sulfetul meu cel adevărat, de poet, cu dînsul, pentru totdeauna, pe-un tărîm sălbatic și dulce. Cu dispariția lui Scămoșîlî, stimate domnule Lucian Raicu, poezia mea s-a sfîrșit. Unul din motivele (pe care le voi dezvălui încetul cu încetul) ce m-au făcut să vă scriu a fost, nu zîmbiți, poziția, amplasamentul dumneavoastră, în timpul celor două vizite ale mele, în cameră
Din ce în ce mai despărțiți de noi toți by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14221_a_15546]
-
pline de ciucuri de fructe". Sadoveanu, mărturisește, a avut o copilărie "nesupusă niciunei opreliști". Tatăl i-a dat voie să iasă cu pușca la vânat, când abia împlinea 12 ani. O influență benefică asupra școlarului o are primul lui dascăl, domnul Busuioc, prin care cunoaște "amintirile" și poveștile lui Creangă. De altfel învață să buchisească pe abecedarul marelui humuleștean. Trăind în mediul rural (Pașcani era un sat mai mare), copilul se ducea cu caii la adăpat, se interesa de păsăretul curții
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
Emil Brumaru Iubite și stimate domnule Lucian Raicu, Sînt zile, ca asta în fața mea, în care nu aș mai vrea să mă trezesc din somn. Din cînd în cînd, rupturi adînci în suflet, alunecări imprevizibile de spaime, de sentimente, prăbușiri totale de speranță, mă fac să
Mă atîrn de un creion și-o coală de hîrtie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14371_a_15696]
-
scrisoare, vă dați seama, pe care doresc s-o citiți numai dumneavoastră. Dacă ea ar afla c-am deconspirat momentul acesta de "iritare", s-ar produce lucruri și mai rele. Vă rog. Sînt mîhnit, mult prea mîhnit, iubite și stimate domn Lucian Raicu. Cu stimă și afecțiune, Emil Brumaru 2-VIII-980 P.S.: Vă rog, nu-i spuneți lui Dinescu de chestiile astea. Vă rog.
Mă atîrn de un creion și-o coală de hîrtie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14371_a_15696]
-
formol/ cu pereții tapițați cu placente uscate/ cîte un țipăt viu face să tremure venele depărtării, puterea mea să se clatine, ca atunci, cînd studenta aceea frumoasă îmi oferea o bibliotecă de plăceri pe doar o pungă de prune uscate: Doamne, primăvara lentilelor ei de contact pare fără sfîrșit/ iarba înaltă a fiorului mai adie încă în liniștea lîncezelii de-acum. * * * aceasta e viața! - înfiorătoare ca urletul celulelor de reeducare/ frumoasă ca dimineața de vară în care bărbații bat coasele îngenuncheați
akédia: sîrguința nimicului! (fragment) by Sorin Gârjan () [Corola-journal/Imaginative/14411_a_15736]
-
moartea. * * * Curând, curând... Voi ninge-n Himalaya, În coama lupilor alpini. Curând, curând... Apă voi fi la glezna stâncilor, Afumegând sub nări de căprioare. Curând, curând... Voi fi și aerul și vreascurile Ce-ațâță soarele... Neantizând, neantizând... * * * Mi-e sete, Doamne, mi-e sete: Cum beam din fântâna Stejarului Mamvri Săpată de strămoșul Avraam. Îngerii paznici Trâmbițându-mi gloria Au amuțit. Misterul e orbitor, Cunoașterea întunecare mereu. Cei care neagă Vor întotdeauna mai mulți, Decît cei care speră. * * * Încearcă, iubito, Încearcă
Poezii by Ștefan Radof () [Corola-journal/Imaginative/14543_a_15868]
-
mi-l readuc în fața ochilor și ultima Madi nu vrea să vină, îmi apare mereu prima Madi - 1979, o fată cuminte, frumoasă, foarte respectuoasă, un fel de fată a bunicilor. sîntem împreună la 2 Mai, la Dobrogeanu, la o masă: Domnul Șora, Petru Romoșan, Ion Mureșan, Nino al meu și cu mine. Madi are un păr negru și bogat, cu cărare la mijloc și breton pe frunte. ascultă poeziile recitate de Romoșan și-și răsucește mereu părul, ca pe un fuior
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
atitudine clar exprimată în sensul militantismului social de stânga, marxizant. Pentru poetul de 22 de ani, "istoria clădită cu figuri, anecdotică și falsificată", cu "eroii ei solemni și încoronați, patrioticele vărsări de sânge din războaie, aventurile de roman foileton ale domnilor și împăraților lumii", nu mai este decât o "delicioasă pagină de humor" sau "cea mai sinistră anecdotă": ceea ce contează cu adevărat este viața muncitorilor și a țăranilor ( v. Tineretul în fața istoriei, în "Cuvântul liber", nr. 15, din 16 februarie 1935
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
atitudine clar exprimată în sensul militantismului social de stânga, marxizant. Pentru poetul de 22 de ani, "istoria clădită cu figuri, anecdotică și falsificată", cu "eroii ei solemni și încoronați, patrioticele vărsări de sânge din războaie, aventurile de roman foileton ale domnilor și împăraților lumii", nu mai este decât o "delicioasă pagină de humor" sau "cea mai sinistră anecdotă": ceea ce contează cu adevărat este viața muncitorilor și a țăranilor ( v. Tineretul în fața istoriei, în "Cuvântul liber", nr. 15, din 16 februarie 1935
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
Emil Brumaru Doamne, lasă-mă să-ți scriu Înc-o dată-n zori lumina Cît sînt teafăr și pot, viu, Dintre raze să zmulg rîma. Și mai am curajul moale De-a-mi privi iubita-n suflet Chiar de-i îndoită-n șale-n Roua
Rugăciune laică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14566_a_15891]
-
-n șale-n Roua ce s-o rup mă-ncumet. Ci vreu să-i aduc fîntîna Grea-n paharul străveziu Fără să-mi tremure mîna, Cerșetorul ei să fiu, Cînd se-ncheagă-n flori smîntîna Și-n șanțuri mîlul molîu. Doamne, lasă-mă să-ți scriu Înc-o dată-n zori lumina.
Rugăciune laică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14566_a_15891]
-
lui Foarță: Cînd termometrul spune, la umbră, treizejtrei / de grade Celsius, e căldură mare / la unșpe bis pe strada Pacienții (nu e trei- / sprezece că-i fatal, precît se pare). / Calea Pacienții una-i cu-aceea a Sapienții, / și viceversa, domnilor sapienți! / N-o ai pe-a doua fără de-ntîia: a Pacienții ă drept care trebuie să fim pacienți. / Fie și dacă baba e ramolită foarte, / băiatul cu șorț verde, insipid, / muscalu-și doarme somnul, pe capră, cel de moarte, / în vreme ce feciorul e
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
portarul cu pietricele. TRAMVAIUL Mica Vienă Care este cea mai caracteristică bucată de oraș? Un parc? Un muzeu? O stradă? O universitate? O periferie? Pentru București mi-ar fi greu să dau un răspuns unic. în privința Vienei nu ezit: tramvaiul. Domnul general Prima dată am alergat, a doua oară am trecut pe roșu, în fine, m-am lămurit. Nici un vatman nu pornește înainte de a se face semaforul pietonilor verde. Scrutează strada ca un comandant de oști. Cea mai vagă bănuială că
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14384_a_15709]
-
Vienei este cafeneaua. Să tot șezi, sorbind o cafea adevărată. Toate gazetele de azi îți stau la dispoziție, pe stativ, mai frumos ca la Biblioteca Academiei. Viena te face să-ți descoperi, neapărat, un ascuns fond biedermeier. O întîlnire neașteptată Domnul Leopold este, probabil, unul dintre cei mai bogați oameni din Viena. Ani în șir a tot colecționat tablouri ale lui Egon Schiele (pe care, practic, el l-a impus), Gerstl, Kokoschka, Klimt și, recent, a deschis un muzeu ultramodern care
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14384_a_15709]
-
morții, măsurăm viii, Ne pipăim în oglindă pleoapele Cu pete mici de lumină. Ne creștem copiii. Visăm. Înviem. De pe pernă dimineața Ne culegem spinii. Credem în soare, credem în ploi. Ne spălăm vorbele cu sudoare. O singură zi Ai cusut, Doamne, veac de veac, Cer de cer, om de om și-ai făcut o zi, O singură zi ce pe străzile noastre Și-acum rătăcește Lebedele ucise au înviat cine ascultă, Cine împarte vorbele, Cine a spus lebede? Cum de-au
Poezii by Stella Vinițchi Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14517_a_15842]
-
noapte ca o plută de cupru în derivă pe un îngust canal al morții. Mă grăbesc: murmur, cu fața în sus și ochii închiși, rugăciunea transformată într-o piatră lucioasă de cît am bătut-o, parcă de sute de ani: "Doamne, Doamne, ceresc Tată..." Lovituri scurte și dese de degete - ale cui? - se abat peste obraz ; pleoapele-mi sînt forțate (cum le forțam eu demult pe ale mamei, să nu adoarmă, să nu mă lase astfel singură) și lumina lanternei roșii
Însemnările unei insomniace by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/14524_a_15849]
-
ca o plută de cupru în derivă pe un îngust canal al morții. Mă grăbesc: murmur, cu fața în sus și ochii închiși, rugăciunea transformată într-o piatră lucioasă de cît am bătut-o, parcă de sute de ani: "Doamne, Doamne, ceresc Tată..." Lovituri scurte și dese de degete - ale cui? - se abat peste obraz ; pleoapele-mi sînt forțate (cum le forțam eu demult pe ale mamei, să nu adoarmă, să nu mă lase astfel singură) și lumina lanternei roșii se
Însemnările unei insomniace by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/14524_a_15849]
-
pune, în semn de iubire, labele fierbinți și umede pe fața mea, șuierîndu-mi în inimă. Care începe să bată iar nebunește: nu are aer, vrea să iasă prin urechi, printre buzele deschise, prin nări. Și pentru că nu-i dau voie - "Doamne, Doamne, ceresc Tată, Doamne-Doamne-Doaaaamne..." - începe să mă izbească iute cu picioarele și pumnii în coaste, pînă ce tremur ca un camion staționînd cu motorul pornit. Respir lent, în ritmul fluxului și refluxului de coama cărora mă țin. Reeeeeeeeee-spiiiiiiiiiir leeeeeeeeeent... Reeeeee-spiiiiir
Însemnările unei insomniace by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/14524_a_15849]
-
în semn de iubire, labele fierbinți și umede pe fața mea, șuierîndu-mi în inimă. Care începe să bată iar nebunește: nu are aer, vrea să iasă prin urechi, printre buzele deschise, prin nări. Și pentru că nu-i dau voie - "Doamne, Doamne, ceresc Tată, Doamne-Doamne-Doaaaamne..." - începe să mă izbească iute cu picioarele și pumnii în coaste, pînă ce tremur ca un camion staționînd cu motorul pornit. Respir lent, în ritmul fluxului și refluxului de coama cărora mă țin. Reeeeeeeeee-spiiiiiiiiiir leeeeeeeeeent... Reeeeee-spiiiiir leeeeeent
Însemnările unei insomniace by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/14524_a_15849]