5,649 matches
-
s-au păstrat toate construcțiile: palatul domnesc, baia sau poate cuhnea, sala gotică,, turnul „Cina pelerinului” și altele. Se spune, iubite prieten, că în vremuri de mult apuse - înaintea zidirii mănăstirii ar fi existat un tunel, care pleca din Curtea Domnească din Iași și, trecând pe sub Bahlui, ajungea sus în cetățuia existentă pe acel loc. Sau că după zidirea bisericii, acel tunel ieșea chiar în altar și era de folos domnilor în caz de primejdie. Ca orice alcătuire frumoasă, și Cetățuia
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
de la început pe mulți curioși. Chiar în anul inaugurării, mănăstirea a fost vizitată de sultanul Mahomed al IV-lea, care avea tabăra pe șesul Țuțorei. Mihail Kogalniceanu spune că atunci hogea ar fi strigat din turnul clopotniță al Sfântului Nicolae Domnesc, biserica rămânând închisă până ce pe tronul Moldovei a venit Antonie Ruset voievod. La Cetățuia a existat și o tiparniță, care tipărea cărți grecești și în limba arabă. Lunga istorie a Cetățuii a fost marcată de numeroase evenimente. Să amintim că
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
vorba de Crucea lui Ferencz, din Târgușorul Nicolina. Printr-un alt act, din decembrie 1717, Mihai Racoviță voievod dăruiește unor boieri satele confiscate de la Vasile Ceaurul, fost mare stolnic care s-a „închinat” nemților atacându-l pe domn în Curtea Domnească din Iași. Povestea Cetățuii nu se sfârșește aici. Ca orice zidire, și aceasta a suferit deteriorări în timp.. Întâi a căzut zidul de pe latura vestică a incintei. Apoi au ajuns în stare de părăsire și ruină Palatul Domnesc și Sala
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
nou pe creastă, inspirăm adânc aroma de cetină a păduricii de pini care ne ține companie până în coasta Hlincii. În dreapta noastră se defășoară valea Nicolinei, sau a Miculinei, cum se chema în vremuri uitate. Să încercăm a desfereca pecețile documentelor domnești care vorbesc despre Mănăstirea Hlincea. Apoi, dragul meu, și cu această mănăstire lucrurile nu sunt chiar așa de limpezi. Deși biserica a fost ridicată înainte de 1574, de către Maria, fiica lui Petru Șchiopu, și soțul ei Zota, fost mare spătar și
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
în intervalul 1935-1940. De aici plecăm întins la Mănăstirea Galata, despre care vom afla o mulțime de lucruri cu totul deosebite. Întâi să spunem că Petru Șchiopu a zidit în prima sa domnie „Galata din Vale”, căreia, după bunul obicei domnesc, îi dăruiește, la 25 februarie 1577, satul Vorovești din ținutul Cârligătura. Numai că abia fu gata biserica și dealul Galatei o luă la vale, împreună cu noua zidire.Cronicarul Nicolae Costin spune că „Într acestaș an (1583 n.n.) dacă s-au
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
avut fresce și în exterior care au dispărut cu timpul. Abia trecuseră vreo 30 de ani de la zidire și biserica a început să dea semne de ruină, fiind nevoie de restaurare. Zidul înconjurător a fost refăcut în 1736, odată cu casele domnești, cărora li s-a adăugat etajul. Temporar, această mănăstire a servit de reședință domnească.. Ceasul rău privind soarta zidirilor lui Petru Șchiopu voievod nu trecuse încă, pentru că, în 1762, biserica a ars, dispărând astfel pictura interioară. Arhitectul G.M.Cantacuzino, vorbind
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
de ani de la zidire și biserica a început să dea semne de ruină, fiind nevoie de restaurare. Zidul înconjurător a fost refăcut în 1736, odată cu casele domnești, cărora li s-a adăugat etajul. Temporar, această mănăstire a servit de reședință domnească.. Ceasul rău privind soarta zidirilor lui Petru Șchiopu voievod nu trecuse încă, pentru că, în 1762, biserica a ars, dispărând astfel pictura interioară. Arhitectul G.M.Cantacuzino, vorbind despre Galata, spune că biserica reprezintă tranziția „între arhitectura rațională a lui Ștefan cel
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
emis mai multe formulări -de la Decret de mareșal s-a ajuns la Carte de mareșal. A doua zi, documentul a fost prezentat premierului, generalul Coandă, care l-a acceptat, obiectând doar în privința unor formulări specifice actelor elaborate de către cancelariile domnești medievale din spațiul românesc. În final, Cartea de mareșal a fost introdusă într un tub de aluminiu de forma bastonului de mareșal. În ziua de 1 decembrie 1918, familia regală a fost primită cu fast în București, în timp ce la Alba
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
au arătat câțiva tineri sezonieri care tocmai cărau, spre a fi încărcate într-o camionetă, vreo 25 de uriașe ghivece cu tran- dafiri. Un soi special de trandafiri: înalți cam cât un om și cu o floare cât un măr Domnesc în vârful tijei. O frumusețe. Punând și alte întrebări, am tras concluzia că și aici, ca și la serele de legume și fructe, valorificarea se face pe două căi: la fața locului și livrare pe bază de contract sau de
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
să crească în voie, într-o vreme în care portul ei era apanajul celor de starea întâi, de la agă și spătar în sus? „În ziua când cineva îmbrăca caftan de boier mare, era trimis acasă cu alai, călare pe cal domnesc. Acolo îl aștepta berber bașa al curței, care-l rădea, însemnând cu briciul pe unde să lase să-i crească barba“ (I. Ghica, Introducțiune). În 1831, când Obșteasca Adunare a Moldovei urma să dezbată Regulamentul Organic, iar un tânăr ofițer
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
un roi de femei tinere și elegante, ale căror chipuri încadrau armonios blânda figură a amfitrionului. Din blocul de schițe al lui Raffet lipsește imaginea balului, omisiune remediată câțiva ani mai târziu prin gravurile lui Charles Doussault, Recepție la Curtea domnească din București și Recepție la Curtea domnească din Iași (1843). În extrema dreaptă a celei dintâi, ne rețin atenția un bătrân în strai răsăritean, instalat comod într un fotoliu, și două femei tinere, cu rochii și coafuri moderne. Spre marginea
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ale căror chipuri încadrau armonios blânda figură a amfitrionului. Din blocul de schițe al lui Raffet lipsește imaginea balului, omisiune remediată câțiva ani mai târziu prin gravurile lui Charles Doussault, Recepție la Curtea domnească din București și Recepție la Curtea domnească din Iași (1843). În extrema dreaptă a celei dintâi, ne rețin atenția un bătrân în strai răsăritean, instalat comod într un fotoliu, și două femei tinere, cu rochii și coafuri moderne. Spre marginea opusă a desenului, un grup de trei
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
din urmă în alaiul înscăunării rămâne totuși neîndoielnică: una din primele griji ale proaspătului domn va fi tocmai ținuta de paradă a demnitarilor, supusă de el unei minuțioase reglementări. „Câți din boierii acestui rang țin portul cel vechi - sună ofisul domnesc din 7 sept. 1834 - vor purta la zile de paradă gugiumanuri de samur cu fundul roșu, ferigele sau contoșuri iarna; neavând însă asemenea podoabe, vor putea purta mante de cinste cu cusuturi la guler după forma litera A. Iar cei
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
greșit să credem că asemenea gâlcevi se iveau doar în bisericile de mahala. A rămas de pomină reacția violentă a Mariței Bibescu atunci când, în timpul unei recepții la curte, soția unui consul s-a așezat din greșeală pe canapeaua rezervată perechii domnești; incidentul a căpătat o nedorită culoare politică, neputând fi aplanat decât prin concesii reciproce. Gheorghe Bibescu însuși practica, în răspăr cu vremea, un protocol distant și plin de discriminări: „1845 ghenar 1, țirimonia curții cătră domn de Anu Nou s-
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
făcând asemenea și în urmă departamenturile, iar de tagma al doilea și al treilea nimic nu s-au pomenit. O așa primire și țirimonie nu s-au văzut aici în țară până acum, plină de mândrie și dăpărtată de dragoste domnească. Dumnezeu să le facă bine“, încheie cu obidă serdarul Grigore Andronescu. Să adăugăm, din timpul aceleiași domnii, al cărei sfârșit se cunoaște, istoria unui bal la palat, când sala de recepții a fost împărțită în două: o parte destinată boierimii
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
țării. M. Băleanu, care iscălise petiția cătră Poartă împotriva domnului, a iscălit cel dintâi această adresă de mulțumire; de aceea în dumineca trecută s-a și hirotonisit ban mare. Bucuria lui a fost atât de însemnată încât, intrând în careta domnească de paradă, în loc să șază în fund a șăzut dinainte, dând ocazie de un râs omeric tuturor privitorilor și chiar soldaților ce-l escortau.“ O ceremonie de acest fel devenită prilej de amuzament public - iată un semn al vremii! Nivelul maxim
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
tine eu, părintele tău, care am jertfit starea părintească ca să te luminez, spre a avea și eu ajutor și fală cu copiii mei.“ C.D. Aricescu cedează stăruințelor, dar strofele lui ambigue („o satiră sub formă de odă“) trezesc nemulțumirea perechii domnești, agravată prin faptul că, încălcând normele oficiale, poetul folosise alfabetul latin! (Memoriile mele) Necazurile pricinuite serdarului Dimitrie Aricescu de către fiul său mai mare nu erau încă la capătul lor. Cu trei ani mai târziu, la 30 septembrie 1849, C.D. Aricescu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ar fi văzut, pe la 1840, un om suit în turnul Colței? O caleașcă în care șed alături o doamnă în crinolină, cu un șal de cașmir pe umeri, și un boier purtând ișlic și giubea tivită cu blană... Un alai domnesc: unii dregători au gugiumanuri de samur cu fundul roșu, alții tricornuri cu pene albe... Un tânăr în redingotă, ridicându-și cilindrul în semn de salut, și un vârstnic în anteriu, care-și saltă calpacul cu amândouă mâinile... Femei târându și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
minte, împreună cu alte cîteva, atunci cînd spunea: „Poezia lui este (...) legată de colțurile de provincii. Catedrala din poezia lui poate fi orice catedrală, ea este însă catedrala Sf. Neculai din Bacău; grădina - este grădina publică a orașului; școala este școala domnească la care am învățat, codri sînt de la Hemeiuș(i), din zare; abatorul este cel de pe malul Bistriței, moara... pînă și ploaia și toamnele sînt ale Bacăului”.1) în „Toamnă”, primele două „colțuri de provincii” din enumerarea profesorului sînt amintite în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
caliciile", așezăminte de asistență socială, care erau susținute din taxele vamale și din "cutia milelor". "Caliciile, breslele sociale aveau rolul de asanare a societății, a locului public. Ele depindeau direct de Biserică, dar erau autorizate de domnie. Funcționau din milă domnească, iar domnul asigura locația pentru construcția bordeielor și câțiva lei pe lună din vama domnească. Calicii erau colonizați de regulă în Ulița Mare, o intersecție a mai multor drumuri dintr-un sat, ca măsură de integrare socială, dar și de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Caliciile, breslele sociale aveau rolul de asanare a societății, a locului public. Ele depindeau direct de Biserică, dar erau autorizate de domnie. Funcționau din milă domnească, iar domnul asigura locația pentru construcția bordeielor și câțiva lei pe lună din vama domnească. Calicii erau colonizați de regulă în Ulița Mare, o intersecție a mai multor drumuri dintr-un sat, ca măsură de integrare socială, dar și de limitare a cerșetoriei, fie ea și profesionistă; în acea perioadă, breslele de meșteșugari de același
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Nu mai vorbim doar de milă în cazul copiilor rămași orfani, ci putem chiar să prezentăm situații reale de intervenție specializată (desigur, pentru acele timpuri). Copiii săraci, aflați în dificultate, orfani, au beneficiat de protecție specială din partea domnitorilor, a curților domnești și a boierilor cu suflet. Li se asigura supraviețuirea, instrucția și formarea profesională conform categoriei sociale din care proveneau, precum și asigurarea moștenirii părintești. De exemplu, nou-născuții și copiii foarte mici rămași orfani erau încredințați doicilor în schimbul unei subvenții plătite de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
mai precis, la subcapitolul intitulat " Forme de asistență socială în spațiul românesc de-a lungul istoriei", am prezentat în detaliu în partea de început cum se practica asistența socială de către Biserică, sigur într-o legătură destul de strânsă cu întreaga curte domnească. În Biserica Ortodoxă, vedem că pe lângă mănăstiri erau ridicate clădiri destinate asistării tuturor celor aflați în nevoi. În Biserica Romano-Catolică acest aspect a mers mult mai departe, pentru că inclusiv latura monahală a fost împărțită pe diferite ordine, între care și
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
us, Independent on Sunday, 21 iulie 1996. Barker, R. L., The social work dictionary, ediția a IV-a, NASW Press, Washington, DC, 1999. Bauman, Z., Globalizarea și efectele ei sociale, Editura Antet, București, 2005. Belu, D., Caracterul social al rugăciunii domnești, în "Studii teologice", an III, nr. 9-10, 1951. Blackburn, S., Dicționar de filosofie (Oxford) Editura Univers Enciclopedic, București, 1999. Bocancea, C., "Dimensiunea contextuală a asistenței sociale", în Neamțu, G. (coord.), Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Bonțeanu, T.
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
mod natural, să transforme orașul în feuda personală. De exemplu: la Iași, în fața Halei Centrale, odată cu lucrările la un pasaj subteran, a fost descoperită singura construcție de arhitectură civilă din acest oraș (unde doar bisericile și mănăstirile au supraviețuit), Hanul Domnesc, datând în secolul XVII. Fără intervenția hotărâtă a Direcției de Cultură și Patrimoniu Iași, primarul ar fi distrus-o imediat, turnând rapid beton pe toată suprafața, așa cum a făcut, în 2000, când nu exista legislație, Constantin Simirad, cu restul complexului
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]