3,091 matches
-
în revista Spitalul, nr. 5, martie 1899. 13. Zosin P., Un caz de poliurie, în revista Spitalul, nr. 20, 1898. 14. Zosin P., Cancerul juvenil al stomacului, în revista Spitalul, nr. 21, 1989. 15. Zosin P., Un caz de tabes dorsal în faza preataxică, în revista Spitalul, nr. 22, 1898. 16. Zosin P., Un caz de acromegalie, în revista Spitalul, nr. 23, 1898. 17. Zosin P., Un caz de puls lent permanent, în revista Spitalul, nr. 24, 1899. 18. Zosin P.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
organisme multiple, pot cauza o pneumonie necrozantă, care prin progresiune poate deveni un abces pulmonar [12]. Localizarea abcesului pulmonar este determinată de gravitație și poziția corpului în momentul aspirării. Din moment ce majoritatea pacienților aspiră în timp ce sunt în ortostatism sau în decubit dorsal, abcesul pulmonar se localizează tipic în segmentele bazale ale lobilor inferiori, segmentul superior al lobului inferior sau segmentele posterioare ale lobilor superiori [35]. Tabloul clinic Abcesul pulmonar primitiv este la majoritatea bolnavilor un abces bronhogen de aspirație. În anamneza acestor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
de formare arată, atât pe radiografia simplă cât și pe tomografia clasică o opacitate omogenă, rotundă sau ovalară, cu un diametru de 3-5 cm. Abcesele pulmonare primitive sunt unice în 60-80% din cazuri și au ca localizare electivă segmentele posterioare (dorsal superior și inferior) și segmentul axilar superior [9, 10]. Abcesele pulmonare sunt mai frecvente pe dreapta decât pe stânga. În faza de supurație deschisă, semnul radiologic caracteristic este imaginea hidroaerică intrapulmonară. Aspectul clasic este imaginea cavitară cu contur gros, cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
a fost lovită de o motocicletă. Ea a prezentat un hematom subdural cu localizare parieto-tomporală stângă, minim, care n-a fost operat și s-a resorbit în câteva zile. A suferit o entorsă cervicală C4-C5 și prezintă cefalee și dureri dorsale. In momentul accidentului, ea a avut sentimentul că își trăiește ultimele clipe. A crezut că vede privirea motociclistului și a avut impresia că timpul se dilată. A revăzut în acel moment imaginea uneia dintre prietenele sale care a murit. Un
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
flancuri în pancreatita acută - mișcările respiratorii diminuate sau absente în ascită, meteorism, abdomen acut - mișcările peristaltice în stenoza pilorică, obstacol intestinal. Palparea abdomenului este metoda cea mai importantă de examen clinic. Se face monomanual sau bimanual, cu pacientul în decubit dorsal cu membrele inferioare în flexie pentru relaxarea mușchilor peretelui abdominal. Palparea este superficială și profundă, trebuie efectuată cu blândețe, în sens orar sau antiorar, se începe din zona cea mai indepărtată față de regiunea dureroasă. Palparea superficială poate decela: hiperestezie cutanată
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
intervențional și chirurgical. Măsuri de tratament medical: A. generale (schimbarea stilului de viață) au doar rol adjuvant, dar sunt esențiale. Presupun educația pacientului pentru recunoașterea factorilor precipitanți: - recomandări posturale: mese cu cel puțin 3 ore înainte de culcare sau menținerea decubitului dorsal, în timpul somnului menținerea capului în poziție ridicată 15-20 cm deasupra orizontalei, de preferat decubitul lateral stâng, evitarea poziției aplecat înainte, ridicarea obiectelor grele recomandări alimentare: prânzuri mici, cu evitarea alimentelor care favorizează RGE (grăsimi, ciocolată, cafea, alcool, suc de portocale
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
se manifestă prin durere brusc instalată localizată în epigastru, ulterior generalizată, foarte intensă ("lovitură de pumnal"). În evoluție durerea se poate ameliora (!), apar grețuri, vărsături, sughiț. La examenul fizic pacientul este în stare de șoc, are poziție antalgică (în decubit dorsal cu coapsele flectate pe abdomen), respirații superficiale, polipnee. La palpare abdomenul este rigid ("abdomen de lemn"), semn de iritație peritoneală. Diagnosticul de perforație este confirmat prin radiografie abdominală pe gol (prezența aerului liber în cavitatea peritoneală numită pneumoperitoneu) (Fig. 10A
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
este redată în Tabelul 20, în practică fiind vorba frecvent de fapt de o asociere a celor doi factori fiziopatogenici ce duce la apariția unui tablou mixt. Picior neuropat Picior neuroischemic Clinic Cald Puls prezent Rețea venoasă vizibilă pe suprafața dorsală Tegumente normal colorate Rece Puls absent Tegumente atrofice Paloare în poziție elevată și eritroză în poziție declivă Complicații Calozități Ulcerații nedureroase Gangrene digitale Picior Charcot Edem neuropat Claudicație Ulcerații dureroase Gangrene digitale Durere în repaus Gangrenă extinsă Ulcerele neuropate reprezintă
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
și retracția aponevrozelor și tendoanelor, apariția degetelor în flexie (degete “în ciocan”), scurtarea și lățirea piciorului, boltă plantară prăbușită astfel încât piciorul devine plat și orientat în afară, fiind prezente tulburări de statică osoasă. Piciorul este roșu, cu edem pe fața dorsală și treimea inferioară a gambelor și pot apare tulburări trofice cutanate, ulcerații tegumentare datorită apariției zonelor de presiune nefiziologice. Aceste soluții de continuitate se pot suprainfecta cu germeni patogeni. Radiologic se pot evidenția leziuni de osteoporoză, geode, fracturi patologice și
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
este o complicație care poate apare în urma traumatismelor mâini, piciorului, degetelor. Fenomenul are la bază o tulburare vasomotorie de tip simpatico-motor care se instalează ca urmare a unei contuzii sau a unor traumatisme repetate. Regiunea cea mai afectată este fața dorsală a mâinii. Edemul este dur, dureros, elastic și cald, ceea ce îl deosebește de edemul inflamator. Pielea este palidă sau cianotică, cu hiperhidroză și hiperkeratoză. Edemul lasă de obicei degetele libere și urcă spre antebraț unde se termină printr-o brățară
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
sudează de timpuriu și suturile se șterg. Oasele premaxilare se reduc, la rinolofide sunt reduse doar la niște lamele palatine, iar la vespertilionide acestea se depărtează pe linia mediană și se sudează fiecare la maxilarul corespuzător. Spațiul format pe partea dorsală poart poartă numele de tăietură nazală, iar cel de pe partea ventrală poartă numele de tăietură prepalatal prepalatală. Parietalele formează cea mai mare p parte a cutiei craniene. Condilii occipitali au aproape o poziție orizontală, în timpul zborului capul rămâne într-o
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
vertebrală. Pe linia medio-dorsală a cutiei craniene, la locul de unire a parietalelor, se găsește o ridicătură - - creasta sagitală, iar pe marginile externe ale regiunii occipitale se găseștecreasta occipitală. Coloana vertebrală: Este formată din: 7 vertebre cervicale, 11 - 12 vertebre dorsale, 5 - 7 vertebre lombare, 3 - 4 vertebre sacrale și până la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale și dorsale se pot suda a asigurând rigiditatea coloanei vertebrale, iar vertebrele lombare, sacrale și unele codale
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
occipitale se găseștecreasta occipitală. Coloana vertebrală: Este formată din: 7 vertebre cervicale, 11 - 12 vertebre dorsale, 5 - 7 vertebre lombare, 3 - 4 vertebre sacrale și până la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale și dorsale se pot suda a asigurând rigiditatea coloanei vertebrale, iar vertebrele lombare, sacrale și unele codale se sudează formând osul sacral. Cutia toracică: Este mult lărgită în partea posterioară, prezintă sternul alcătuit din mai m multe segmente: manubrium, mezostern, apofiză xifoidă
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
mezostern, apofiză xifoidă și prevăzut cu o creastă mediană ce amintește de carena de la păsări. Centura scapulară: Prezintă două clavicule puternice și curbate și două scapulare prevăzute c cu câte o apofiză coracoidă. Scapularele sunt mari, se deplasează pe partea dorsală dând posibilitatea inserției mușchilor ce determină mișcarea aripilor în zbor ca și a mușchilor ce fixează centura la coloana vertebral centura la coloana vertebrală. Membrele anterioare: S-au depărtat între ele cu tot cu scapularul cu 90o, articulația lor la centură deplasâdu-se
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
inserției mușchilor ce determină mișcarea aripilor în zbor ca și a mușchilor ce fixează centura la coloana vertebral centura la coloana vertebrală. Membrele anterioare: S-au depărtat între ele cu tot cu scapularul cu 90o, articulația lor la centură deplasâdu-se către partea dorsală. Humerusul, radiusul și cubitusul sunt așezate în același plan cu metacarpienele desfășurate în evantai. În legătură cu adaptarea la zbor a membrelor anterioare se costată următoarele modificări: alungirea humerusului și mai ales a radiusului, regresarea și fuzionarea cubitusului la radius, alungirea metacarpienelor
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
următoarele modificări: alungirea humerusului și mai ales a radiusului, regresarea și fuzionarea cubitusului la radius, alungirea metacarpienelor și a falangelor d degetelor II - V, acestea devin susținătoare a patagiului. Centura pelviană: Împreună cu membrele posterioare au suferit o rotație către direcția dorsală facilitând mi facilitând mișcarea femurului către partea dorsală. Îndepărtarea oaselor bazinului face ca s simfiza pubiană să fie absentă, astfel cele două pubisuri sunt legate printr-o chingă fibroasă sau fibro-cartilaginoas cartilaginoas cartilaginoas cartilaginoasă. Ilioanele și ischioanele se sudează la
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
radiusului, regresarea și fuzionarea cubitusului la radius, alungirea metacarpienelor și a falangelor d degetelor II - V, acestea devin susținătoare a patagiului. Centura pelviană: Împreună cu membrele posterioare au suferit o rotație către direcția dorsală facilitând mi facilitând mișcarea femurului către partea dorsală. Îndepărtarea oaselor bazinului face ca s simfiza pubiană să fie absentă, astfel cele două pubisuri sunt legate printr-o chingă fibroasă sau fibro-cartilaginoas cartilaginoas cartilaginoas cartilaginoasă. Ilioanele și ischioanele se sudează la coloana vertebrală. Membrele posterioare: Femurul face un unghi
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
posteriori, înregistrându-se variații de potențial ca răspuns la emisiunile sonore scurte. Cerebelul capătă o dezvoltare mare, alcătuit fiind din vermis și emisferele cerebeloase. Măduva spinării este scurtă la unele microchiroptere și nu depășeșete în lungime vertebra a 7-a dorsală. 1.2.7. Organele de simț Simțul tactil este deservit de vibrizele faciale ș și tarsiene, de perii senzitivi de pe membrana alară sau de pe pavilioanele urechilor. Mirosul pare să fie subtil la Megachiroptere față de cel de la Microchiroptere. La acestea din
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
în parte. Exercițiul de bază "Vâslitul" Exercițiul de bază care se efectuează cu ajutorul acestui aparat, vâslitul, solicită aproape toate grupele musculare importante ale organismului (foto 1), cvadriceps(1), ischio gambieri (2), fesieri (3), triceps sural (4), tibial anterior (5), marele dorsal (6), trapez (7), paravertebrali (8), deltoid (9), biceps (10). Faza I (foto. 2) În poziția inițială scaunul mobil este împins înainte prin flexia soldurilor și a genunchilor. Mâinile apucă mânerul de sus în jos, membrele superioare ușor flexate la nivelul
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
încrucișate pe piept sau cu palmele la ceafă, (foto7). Descrierea mișcării: Înclinarea trunchiului spre înapoi apoi revenire în poziția inițială. Se evită rotunjirea spatelui în timpul mișcării. Efect: Tonifierea musculaturii abdominale, a coapsei partea anterioară. Exercițiul nr. 3 Poziția inițială: Culcat dorsal pe cele două banchete, cu capul spre mâner. Capul se sprijină pe bancheta mobilă, șezuta se sprijină pe pe suportul aparatului depășind bancheta detașabilă (pentru delordozare), (foto 8). Călcâiele sunt fixate de suportul posterior a aparatului, palmele la ceafă. Descrierea
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
de aceeași parte (foto 11). Descrierea mișcării: Mânerul este tras spre trunchi flexând cotul, care trece pe lângă trunchi depășindu-l. Revenire în poziția inițială. Efect: Tonifierea musculaturii umărului partea posterioară, a spatelui. Exercițiul nr. 7 (foto 12) Poziția inițială: Culcat dorsal pe cele două banchete, cu capul spre mâner. Capul se sprijină pe bancheta mobilă, șezuta se sprijinăpe pe suportul aparatului depășind bancheta detașabilă (pentru delordozare). Călcâiele sunt fixate de suportul posterior al aparatului, mâinile apucă mânerul de jos în sus
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
este apucat de jos în sus, membrele superioare flexate la nivelul coatelor. Descrierea mișcării: Mânerul este tras în sus către frunte flexând coatele. Efect: Musculatura umerilor și a membrelor superiore partea anterioară. Exercițiul nr. 20 (foto 19) Poziția inițială: Culcat dorsal pe cele două banchete cu capul spre partea dinspre înapoi a aparatului. Capul este așezat pe bancheta mobilă. Călcâiele fixate de suportul dinspre mâner. Mânerul este apucat de jos în sus, brațele și coatele lipite de trunchi. Descrierea mișcării: Mânerul
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
jos în sus, brațele și coatele lipite de trunchi. Descrierea mișcării: Mânerul este tras spre bărbie, îndoind coatele, brațele și coatele rămân lipite de trunchi. Efect: Tonifierea musculaturii membrului superior, partea anterioară. Exercițiul nr. 21 (foto 20) Poziția inițială: Culcat dorsal pe cele două banchete cu capul spre mâner. Capul așezat pe bancheta mobilă. Mânerul este apucat de jos în sus cu ambele mâini. Antebrațele fac un unghi de 900 cu brațele. Descrierea mișcării: Mânerul este impins pe deasupra pieptului prin extensia
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
dreptul bazinului, coatele ușor flexate. Brațele și coatele sunt lipite de trunchi. Mânerul este tras în sus spre umeri flexând coatele. Brațele și coatele lipite de trunchi. Revenire în poziție inițială. Obiectiv: Tonifierea bicepsului brahial Exercițiul 2. (foto 29) Culcat dorsal pe cele două banchete cu capul spre mâner. Capul așezat pe bancheta mobilă. Mânerul este apucat de jos în sus cu ambele mâini. Antebrațele fac un unghi de 900 cu brațele. Mânerul este impins pe deasupra pieptului prin extensia la nivelul
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
orizontală având efect principal asupra articulațiilor centurii scapulare și asupra musculaturii anterioare a umărului și musculaturii pieptului. Revenire în poziția inițială Obiectiv: Tonifierea pectoralilor și a deltoidului anterior Exercițiul 4. (foto 31) Exercițiu destinat membrelor inferioare. Din șezând sau decubit dorsal, se efectuează mișcarea de extensie la nivelul genunchiului, având efect principal asupra articulației și asupra musculaturii coapsei, partea anterioară. Revenire în poziție inițială. Obiectiv: Tonifierea cvadricepsului Exercițiul 5. (foto 32) Exercițiu destinat membrelor inferioare. Din decubit ventral, se efectuează mișcarea
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]