3,527 matches
-
priceput, cum și un om de gust ales”<footnote Victor Brătulescu, Arhitectul moldovean din secolul al XVII-lea, Gligorie Cornescul, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, nr. 9-12, anul XXXVII, Iași, 1961, p. 701-702 footnote>. El a fost trimis de către Gheorghe Duca în 1672 să facă din ceară macheta cetății Camenița din Polonia, cerută de sultanul Mehmed al IV-lea în vederea atacului. Tot în 1672 când sultanul a trecut prin Iași spre Camenița a vizitat și Mănăstirea Cetățuia și s-a întâlnit
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în 1672 când sultanul a trecut prin Iași spre Camenița a vizitat și Mănăstirea Cetățuia și s-a întâlnit și cu Gligorie Cornescu. Au discutat despre locul instabil unde fusese așezată mănăstirea și despre costul zidirii. În 1673 când Gheorghe Duca domnește în Țara Românească nu se știe nimic de Gligorie Cornescu că ar mai fi stat în Moldova. Se pare că „l-a însoțit pe domn la București, iar la Iași a fost angajat un arhitect italian Cassini (Cassino) pentru
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
numele Gligorie Corneanul, nume sculptat între anii 1682-1683. C. Bobulescu a tras concluzia că Gligorie Cornescul a fost arhitectul și în parte zugravul Mănăstirii Cetățuia, alături de cei 3 frați zugravi: Matei, Dima și Gheorghe, aduși din Ianina (Macedonia) de către Gheorghe Duca. Aceștia au ajuns în Moldova cel mai devreme în anul 1665, începutul primei domnii a lui Gheorghe Duca. Ei nu s-au stabilit în capitala țării, ci s-au așezat prin diferitele ținuturi ale țării și mai ales în satul
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
arhitectul și în parte zugravul Mănăstirii Cetățuia, alături de cei 3 frați zugravi: Matei, Dima și Gheorghe, aduși din Ianina (Macedonia) de către Gheorghe Duca. Aceștia au ajuns în Moldova cel mai devreme în anul 1665, începutul primei domnii a lui Gheorghe Duca. Ei nu s-au stabilit în capitala țării, ci s-au așezat prin diferitele ținuturi ale țării și mai ales în satul Brătila de Jos din fostul ținut al Adjudului, unde șiau cumpărat proprietăți. Ei făceau negoț cu sare, cu
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
din punct de vedere tehnic, cât și a exprimării ei teologice. El era capabil să realizeze datorită talentului o adevărată operă de artă. V. Construirea ansamblului mănăstiresc În paginile anterioare am observat cu câtă grijă a pregătit și înzestrat Gheorghe Duca viitoarea mănăstire. Dacă locul a fost bine ales prin poziție, nu se poate spune același lucru și despre rezistența terenului pe care a fost înălțată. Despre acest fapt ,,un pasionat ca sultanul Mehmed al IV-lea, afirma că se va
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
1953, p. 874 footnote>. Sultanul a făcut această afirmație în timpul vizitei la mănăstirea recent terminată în primăvara anului 1672, când oștile turcești se pregăteau să atace Camenița. Cu acest prilej sultanul ar fi întrebat și ,,cât a cheltuit ghiaurul Gheorghe Duca cu această mănăstire. La răspunsul primit, de 30 de pungi de aur, el ar fi afirmat că nici cu 100 nu se face așa zidire și că dacă Duca ar fi plătit numai atât, înseamnă că a ridicat-o cu
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
prilej sultanul ar fi întrebat și ,,cât a cheltuit ghiaurul Gheorghe Duca cu această mănăstire. La răspunsul primit, de 30 de pungi de aur, el ar fi afirmat că nici cu 100 nu se face așa zidire și că dacă Duca ar fi plătit numai atât, înseamnă că a ridicat-o cu nedreptăți”<footnote Ibidem footnote>. Această constatare a sultanului l-ar fi mulțumit pe Duca, deoarece ieșea în evidență că știe să chivernisească banii și poate să realizeze monumente de
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ar fi afirmat că nici cu 100 nu se face așa zidire și că dacă Duca ar fi plătit numai atât, înseamnă că a ridicat-o cu nedreptăți”<footnote Ibidem footnote>. Această constatare a sultanului l-ar fi mulțumit pe Duca, deoarece ieșea în evidență că știe să chivernisească banii și poate să realizeze monumente de artă asemănătoare celor din lumea occidentală și orientală. Admirația venită din partea sultanului îi dădea curaj deoarece cuvintele unui astfel de demnitar erau consemnate în cronici
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
orientală. Admirația venită din partea sultanului îi dădea curaj deoarece cuvintele unui astfel de demnitar erau consemnate în cronici fiind unul dintre cei mai puternici lideri politici al lumii și în al doilea rând de el depindea viitorul politic al lui Duca. Este greu de crezut că Gheorghe Duca nu s-ar fi folosit de priceperea lui Gligorie Cornescu, un om atât de valoros, cunoscut nu numai în Moldova, dar și la curtea sultanului, cât și în Țara Românească. Că era așa
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
curaj deoarece cuvintele unui astfel de demnitar erau consemnate în cronici fiind unul dintre cei mai puternici lideri politici al lumii și în al doilea rând de el depindea viitorul politic al lui Duca. Este greu de crezut că Gheorghe Duca nu s-ar fi folosit de priceperea lui Gligorie Cornescu, un om atât de valoros, cunoscut nu numai în Moldova, dar și la curtea sultanului, cât și în Țara Românească. Că era așa ne-o dovedește ,,contribuția sa nemijlocită la
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
această mănăstire, cred că, Gligorie Cornescu este arhitectul ei, convingere la care subscriu, în lipsa altor documente. De bună seamă că numai un om de talia lui Gligorie Cornescu putea realiza un edificiu care să corespundă exigențelor unui ctitor precum Gheorghe Duca. El a realizat într-un perimetru aproximativ poligonal, un ansamblu construit ce cuprindea următoarele componente: biserica, casa domnească, egumenia, arhondaricul, turnul clopotniță și patru turnuri pe colțuri, cuhnea și o clădire amplasată pe latura de vest care s-a prăbușit
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
turnuri pe colțuri, cuhnea și o clădire amplasată pe latura de vest care s-a prăbușit în primele decenii ale secolului al XVIII-lea dimpreună cu zidul. „Dimensiunile acestor edificii în cadrul Mănăstirii Cetățuia pun în evidență potențialul economic al ctitorului. Duca Vodă fusese îndemnat de ambiția de a zidi o mănăstire ca și înaintașii săi, într-o perioadă relativ scurtă, dar și grija de a statornici o rezistentă fortificație în preajma capitalei”<footnote Vasile Nacu, Mănăstirea Cetățuia - monument istoric de artă, în
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
perioadă relativ scurtă, dar și grija de a statornici o rezistentă fortificație în preajma capitalei”<footnote Vasile Nacu, Mănăstirea Cetățuia - monument istoric de artă, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, nr. 7-8, anul XLVIII, Iași, 1972, p. 576 footnote>. După cum era firesc, Duca a urmărit să realizeze în acest complex tot ceea ce era necesar cultului, casei, sfatului, învățăturii, sănătății și chiar bunei gospodăriri: beciuri și depozite. Este probabil ca lucrările de la Cetățuia să fi început concomitent, la toate obiectivele, inclusiv la zidurile de
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
să realizeze în acest complex tot ceea ce era necesar cultului, casei, sfatului, învățăturii, sănătății și chiar bunei gospodăriri: beciuri și depozite. Este probabil ca lucrările de la Cetățuia să fi început concomitent, la toate obiectivele, inclusiv la zidurile de incintă, fiindcă Duca a avut la dispoziție numeroase brațe de muncă, materiale de bună calitate și în cantități suficiente. Uneori lipsa acestora era suplinită prin comenzi făcute în localități aflate la distanță mare de Iași. „Nacu, vornicul din Câmpulung se ruga de conducerea
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
la presiunile Curții Domnești, a acceptat să le plătească în moneda cerută de bistrițeni”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 22 footnote>. O certitudine că lucrările de fortificație nu erau gata în 1670 este răscoala lui Hâncu și a lui Durac. „Duca vodă nu a putut suporta asediul la Curtea domnească și a purces în jos spre iazul Bahluiului, lăsând Iașii în stăpânirea Hânceștilor și refugiindu-se în cele din urmă peste Dunăre, unde și-a refăcut oastea sub comanda lui Alexandru
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei, p. 41 footnote>. Zidurile de incintă cu turnurile de colț și cu cel de la intrare erau terminate la 10 iunie 1670, după cum găsim menționat pe inscripția în limba slavonă, cu stema țării, pusă de Gheorghe Duca pe turnul clopotniță: ,,Herbul prealuminatului domn Io Duca voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei, anul 7178( 1670) luna iunie, 10”<footnote Nicolae Iorga, Inscripții din bisericile României, vol. II, București, 1908, p. 337 footnote>. Stema Țării Moldovei
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Zidurile de incintă cu turnurile de colț și cu cel de la intrare erau terminate la 10 iunie 1670, după cum găsim menționat pe inscripția în limba slavonă, cu stema țării, pusă de Gheorghe Duca pe turnul clopotniță: ,,Herbul prealuminatului domn Io Duca voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei, anul 7178( 1670) luna iunie, 10”<footnote Nicolae Iorga, Inscripții din bisericile României, vol. II, București, 1908, p. 337 footnote>. Stema Țării Moldovei cu inscripția în limba slavonă Zidul de incintă
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ușii de intrare în pronaos. Redau în românește ceea ce este scris: S-a ridicat acest dumnezeiesc locaș cu hramul sfinților slăviților și întru tot lăudaților și întâi stătători Petru și Pavel, de iubitorul de Dumnezeu și strălucitul domnul domn Io Duca Voievod al întregii Moldove, spre mântuirea sufletului său, fiind patriarh al sfintei cetăți a Ierusalimului domnul domn Dosithei și păstorind prea sfințitul Mitropolit al Moldovlahiei domnul domn Dosoftei, în anul de la zidirea lumii 7180, iar al întrupării 1672”. Pronaosul este
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
dușmanii”<footnote Ibidem, p. 30 footnote>. Această construcție edificată în parte pe subsol și demisol și peste tot parter și etaj, amplifică și adaptează programul caselor fortificate din secolele al XVI-lea și al XVII-lea întâlnită la reședințele voievodale. Duca Vodă a conceput întregul complex ca o mănăstire cetate, susceptibilă de a folosi domnilor țării ca loc de apărare în preajma Iașilor. Palatul răspunde astfel acestei destinații. El nu dă o notă de lux și de confort. Are abateri, cum ar
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
tainițele se găsesc pivnițele, care au sub ele în subsol alte pivnițe ce se întind pe toată lungimea clădirii. Accesul la aceste două pivnițe se face printr-o scară care își are punctul de plecare sub pridvor. Palatul voievodului Gheorghe Duca după restaurare ` La etajul palatului se ajunge urcând scara de piatră a unui foișor, din care se pătrunde într-un antreu boltit semicilindric și pardosit cu dale de piatră. În dreapta și în stânga antreului sunt câte două încăperi în prelungire. În interiorul
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
inferior al pivniței. ,, Ceea ce s-a păstrat intact în palat este sala gotică, adică trapezăria. Ea este inspirată de trapezăria de la Dragomirna și de cea de la Sfinții Trei Ierarhi, și constituie elementul cel mai de valoare din toată ctitoria lui Duca Vodă”<footnote Dan Bădărău, Ioan Caproșu, op. cit., p. 243 footnote>. Cuprinde aripa dreaptă a palatului, și comunică cu tinda ce răspunde în pridvorul cel mare printr-o ușă încadrată în chenar de piatră, sculptat cu profile întretăiate de un admirabil
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
picăturile argintii care au rămas pe sticlele lanternei nu s-au născut de la parfumul saunei turcești, ci de la aburii plăcintelor moldovenești plămădite pentru masa domnească. Pentru a mulțumi ambele variante ale destinației acestei clădiri putem spune, că în vremea lui Duca ea a fost o baie, iar mai târziu a fost transformată în bucătărie. Clădirea are un plan pătrat cu latura de 7 metri, este zidită din piatră și își păstrează turnul lanternă de formă cilindrică cu opt ferestre, cu calotă
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
călugări de la 1863, și cu ocazia venirii la Iași a familiei regale pentru deschiderea anului universitar, s-a pus piatra de temelie pentru noile chilii. Redau actul prin care se dovedește acest lucru: ,,Trecut-au două veacuri și jumătate, de când Duca Vodă, pe acest deal, a întemeiat o Monastire, având o frumoasă biserică, cu palat și baie domnească, o măreață sală gotică și multe chilii, în care a fost odată și o tipografie; toate împrejmuite cu ziduri de apărare. Această Monastire
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
bisericii de la Mănăstirea Cetățuia. Este o pictură în frescă, realizată îndată după terminarea bisericii de construit. ,,Meșterii care au executat această pictură sunt frații: Mihai, Dima și Gheorghe, aromâni originari din țara turcească, de la Enina, chemați în Moldova de Gheorghe Duca”<footnote Constantin A. Stoide, Știri despre câțiva zugravi moldoveni din secolele al XVII-lea și XVIII-lea, în: ,,Mitropolia Moldovei și Sucevei, nr. 7-8, Iași, anul 1959, p. 425 footnote>. Acești frați s-au așezat și s-au căsătorit în
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ușor în relief și sunt sculptate cu motive florale și geometrice. Acest model de aureolă s-a luat de la biserica Sfinții Trei Ierarhi. Tot în cadrul registrului cu părinți cuvioși, în dreapta ușii de intrare în pronaos este Tabloul votiv, voievodul Gheorghe Duca cu familia. Pictorul, căutând să redea cât mai fidel personajele și respectând costumația epocii, au realizat un tabloul votiv de o importantă valoare documentară. Biserica reprezentată în tabloul votiv arată starea originară a monumentului și rămâne ca îndreptar pentru lucrările
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]