KorAP: Find »[drukola/base=enerva & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...118 119 120 ...159 >

3,954 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345

Îți aruncă mercur În casă, ce Înseamnă dacă visezi nu știu ce naiba! Degeaba Îi tot recita În franțuzește Miorița, așa ca să facă pe deșteapta. Pe urmă, dacă vedea așa, că el tace, și nu spune nimic Îi zicea: „Deșteptuțule” Și se enerva și urla la el: „Dacă nu vrea omul, nu vrea. Ce vrei, să-l obligi cu forța? La o adică și pentru comuniștii ăștia de ce să muncești ca un idiot?” Dar muncea. La 1 August 1975 am fost angajat În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
cresc decât crapi, știuci și șalăi. Nu se știe În ce măsură ar putea fi pescuită o balenă cu o navă dunărean-maritimă. Doar dacă harponul e foarte puternic și căpitanul de navă Îndârjit. Precum căpitanul Ahab. Căpitanul să fie neînfricat. Să-l enerveze, să-l provoace cineva. Și să ajungă În mările Sudului. Asta-i problema. De fapt și la urma urmei, adevărata problemă este de unde faci rost de cinci lei sau măcar de trei. Să o vezi și tu pe Moby Dick

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326

degetele... Nu, asta a sunat aiurea. Ce-am vrut să spun era că.... Dar Butoiaș nu părea să fi observat gafa ei. Își continua „săpăturile“. —Hm, ce ciudat! bolborosi el câteva secunde mai târziu. —Ce-i ciudat? Începuse să se enerveze deja. E vreo problemă? Hm, asta nu mi s-a mai Întamplat până acum, continuă Butoiaș pe un ton care nu era neapărat Îngrijorat, ci mai degrabă curios, fapt care o calmă pe Ruby. Totuși, doctorii nu intră niciodată În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-o să oprească nunta. Ruby n-avea să uite niciodată când venise Într-o seară În vizită la ea și stătuse s-o asculte pe Fi Încercând s-o calmeze pe mama ei la telefon. Într-un sfârșit, Fi se enervă și Îi Închise telefonul În nas. Cum puse receptorul În furcă, telefonul sună din nou. Fi văzu pe ecranul telefonului că era tot Bridget. Se rugă de Ruby să răspundă. Știi ce mult ține la tine! Pe tine o să te

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
erau două posibilități: fie mama ei și Clive făcuseră progreseze cu terapia ei, și Ronnie nu mai lansa comentarii răutăcioase despre faptul că Ruby era singură, fie era o indicație că lui Ronnie i se părea mai ușor să se enerveze când sora ei făcea pe mama evreică, decât pe felul ei de-a face asta. Se dovedi că a doua ipoteză era cea adevărată. Câteva ore mai târziu, când Ruby și mătușa Sylvia plecau, Ronnie o trase pe fiica ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
reacția lui Saul și Îi menționase fricile ei lui Fi. Fi fusese categorică spunându-i lui Ruby să nu se neliniștească: —Vânătorul familiei n-a mai avut de lucru de vreo câteva luni și chestia asta a Început să-l enerveze. Dar Ruby se Îngrijorase, totuși. Îl plăcea foarte mult pe Saul și știa cât de serioase Îi erau intențiile de a-i dovedi mamei lui Fi că, chiar și un păgân de actor, putea să aibă grijă de familia sa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
Încercăm să ne luăm la Întrecere cu copiii noștri făcând alți copii. În familia ta ordinea a fost puțin schimbată și acum nu te mai simți la locul tău. Nu numai că e un șoc pentru tine, dar te și enervează. Ai aflat abia acum câteva ore că Ronnie e gravidă, dar trebuie să-ți lași timp să te obișnuiești cu asta. O mângâie pe dosul mâinii. —O să-ți fie mult mai ușor, ai să vezi. Ruby dădu din cap. —Știu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
se Înmuia În cadă, aprinse lumânări cu miros de lavandă și iasomie, care erau cea mai apropiată alternativă la o grădină adevărată pe care o găsise până atunci. Când ajunse la Bella Roma - la fix - Duncan nu ajunsese. Nu se enervă pentru că el sunase la restaurant și lăsase vorbă că-și cere scuze de Întârziere, dar era blocat În trafic. Recepționerul se oferi s-o conducă la masă, dar ea se decise să meargă până la toaletă mai Întâi. Erau două cabine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
Chanel. Ești cea mai puțin plicticoasă persoană pe care o cunosc. — Serios? Ruby simți cum roșește din cauza complimentului. — Bineînțeles că nu mă deranjează când turui ore intregi despre cum te psihanalizează mama ta, dar Înțeleg că asta i-ar putea enerva pe unii. Iar atunci când te-a lovit tipul ăla pe autostradă... N-ai mai vorbit despre altceva zile Întregi. —Dar aproape că m-a omorât! Am intrat În stare de șoc. Și tu ai fi fost la fel dacă cineva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
cu ciocolată. După ce plecă Chanel, Fi se Întoarse spre Ruby: —Uite, am trecut pentru că trebuie să Îmi cer scuze pentru Duncan, zise ea. M-a sunat Soph. Aseară trebuie că a fost oribil. —Trebuie să recunosc că am fost puțin enervată pe moment - mai ales când mi-a spus că sunt plicticoasă, dar Încep să văd partea amuzantă. — A spus că ești plicticoasă? Ce neobrăzat! Nu cred că ești plicticoasă deloc. OK, ai tendința de a flecări despre mama ta. A

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
piardă efectul. Sunt aproape convins că glumește, dar... chiar avem nevoie de tine și de Connor acum. —Of, bine, a mormăit Fi. L-a luat pe Connor și l-a urmat pe Saul afară din bucătărie. Numai să nu te enervezi pe mine, zise Fi, Întorcându-se pe Ruby. N-am putut să fac nimic și am Încercat să te avertizez. —OK, dar spune-mi În legătură cu ce trebuie să fiu avertizată, a insistat Ruby. Încep să intru În panică. Însă Fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-l ignorăm și nu-i răspundem, o să se plictisească. Dar se scurse un minut Întreg, și Porscheul nu trecea. Șoferul Încă-și mai Întorcea capul o dată la câteva secunde ca să rânjească la Sam. Ruby vedea că Sam Începuse să se enerveze pentru că mușchii mandibulari i se Întăreau. Apoi, dintr-odată, fară nici un fel de semnalizare, Porsche-ul viră brusc spre mașina lui Sam. —La dracu’, Încearcă să intre În noi, strigă Sam, smucind puternic de volan pentru a evita ciocnirea. Da, spuse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
chestiune pe viață și pe moarte, deci urma să facă Săptămâna Guatemaeze sperând că odată afla că o celebritate urma să participe la eveniment și că a reușit să facă niște publicitate În plus pentru magazin, n-avea să se enerveze prea tare. Abia pusese telefonul la loc În furcă, când ușa magazinului se deschise brusc. O femeie tânără - nu avea mai mult de douăzeci de ani - se chinuia să intre pe ușă cu un cărucior. Ruby se duse la ea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
la magazin cu Alfie. Bătu În ușă, și Chanel Îi deschise. — Îmi pare așa de rău că am luat-o la goană ieri, spuse ea când Chanel o pofti Înăuntru. A fost un gest așa de nepoliticos. M-am cam enervat, atâta tot. —Nu-ți mai face probleme, spuse Chanel. A Începu să-l mângâie pe Alfie pe cap. Neața, păpușică! Se Îndreptară spre tejghea unde era Ruby. —Căruciorul tău e gata, spuse Ruby voioasă. Mă duc să-l aduc. Stai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394

foarte agitată. Taxiul ei a ieșit cu puțin înaintea ta pe poartă. V-am auzit discutând în baie. Sâmbătă seara te-ai întors acasă puțin cam târziu, la douăsprezece și un sfert, cele cincisprezece minute întârziate peste ora convenită au enervat-o, în privința anumitor lucruri nu e deloc indulgentă, nu suportă abaterile de la regulă, i se par pur și simplu un atentat la liniștea ei. E o mamă drăguță, în ciuda acestei rigidități, care o protejează, desigur, dar o și apasă, crede

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
unde morții tăi te așteaptă să-ți spună că nimic nu se pierde. Mă gândesc la tata. Mă gândesc stând singur, așa cum se cuvine să fie, sub cerul acesta cardinal. Poate îmi iau o bere din frigider, sau poate mă enervez dacă sticlele au rămas calde sub masă. Era o pădure de lume acasă la Gabry și Lodolo, în interiorul unui cerc de torțe ale căror flacări se alungeau în bătaia vântului. Fețe bronzate îmi ieșeau în întâmpinare, dinți albi în întuneric

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
stat cu brațele încrucișate atâția ani. Ai întâlnit zâmbetul meu la ieșirea din baie, pentru că acolo vă încăierați întotdeauna, în chiloți, cu fardurile de ochi răsturnate în chiuvetă. Ți-am zâmbit. Și tu mi-ai zâmbit. Mama ta s-a enervat: — În sfârșit, aveți aceeași vârstă, a spus. Ea nu vroia să-ți cumpărăm scuterul, nici eu nu vroiam, dar nici să te refuz. Ne-ai bătut la cap o mulțime de vreme, metodic, fără să obosești vreodată. Atunci am spus

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
în legătură cu actul ei de identitate, uitase să-l ceară înapoi. Mama ta i-a auzit vocea. — Cine este cu tine? Am spus că era camerista, că ușa era deschisă, că eram pe punctul să plec. Am ridicat vocea. — De ce te enervezi? — Pentru că sunt grăbit. Apoi mi-am cerut scuze. Ea a mai spus ceva, vocea îi era ușor schimbată. Și în timp ce șofez mă gândesc că nu mai sunt sigur de ceea ce fac. O las pe Italia în fața blocului ocupat abuziv, îi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225

-o crezând că prin cadoul meu aș fi căutat să o cumpăr și să-i forțez recunoștința, nu știu bine ce înseamnă că o acceptă, specificând însă că fără niciun compromis. Ce compromis, hai să vedem, ce compromis? Nu te enerva așa, don Augusto...! — Cum să nu mă enervez, doamnă, cum să nu mă enervez! Oare fata aceea își bate joc de mine și vrea să se joace cu mine? - și spunând asta își amintea de Rosarito. — Pentru Dumnezeu, don Augusto

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
căutat să o cumpăr și să-i forțez recunoștința, nu știu bine ce înseamnă că o acceptă, specificând însă că fără niciun compromis. Ce compromis, hai să vedem, ce compromis? Nu te enerva așa, don Augusto...! — Cum să nu mă enervez, doamnă, cum să nu mă enervez! Oare fata aceea își bate joc de mine și vrea să se joace cu mine? - și spunând asta își amintea de Rosarito. — Pentru Dumnezeu, don Augusto, pentru Dumnezeu...! — Am spus doar că ipoteca s-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-i forțez recunoștința, nu știu bine ce înseamnă că o acceptă, specificând însă că fără niciun compromis. Ce compromis, hai să vedem, ce compromis? Nu te enerva așa, don Augusto...! — Cum să nu mă enervez, doamnă, cum să nu mă enervez! Oare fata aceea își bate joc de mine și vrea să se joace cu mine? - și spunând asta își amintea de Rosarito. — Pentru Dumnezeu, don Augusto, pentru Dumnezeu...! — Am spus doar că ipoteca s-a reziliat, că am anulat-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350

dau peste el erau inexistente. I-am făcut cu mâna și Scottie mi-a răspuns: —Bună, domnule van Peth, susură el prin strungăreață. Copiii vecinilor mă plac. Am răbdare cu ei. Nu ridic vocea, cum fac alți tați. Nu mă enervez niciodată. Sau cel puțin nu m-au văzut ei. Acum câteva săptămâni l-am lăsat pe Scottie să mă ajute să montez balansoarul în curtea din spate. Mi-am întors privirea de la băiatul slăbuț și cu strungăreață, transformat într-un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
și dor de ea. Duceam dorul acelor camere urât mirositoare, unde vara ieșeau aburi din pereți și iarna picura un fel de sudoare rece. Mă topeam de dorul părinților mei. Îmi lipsea Anne. Mi-era dor de mine. Uneori mă enervam. Nu doar fiindcă schimbase numele, deși chiar și asta era destul de rău. Când în anexa secretă îi zicea pe la spate lui Pfeffer Dussel, care în germană înseamnă „idiot“, era doar o glumă nevinovată între doi tineri care se luptau cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
îți numești copilul după o persoană în viață era ca și cum ai fi invitat soarta să o lovească pe loc, dar Madeleine nu era superstițioasă și începusem să îmi dau seama că nu îi displăcea chiar atât de tare să îi enerveze pe părinții ei. I-am spus că nu îmi doream să îi dau fiului nostru numele meu. Nici un om nu ar trebui să ducă povara tatălui său. Cât despre tatăl meu, i-am spus lui Madeleine, ar fi o cruzime

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
psihiatru. Știu că asta spun mereu pacienții, dar în acest caz era adevărat. Când Madeleine a venit să mă ia după incidentul din sala de tribunal, polițiștii i-au spus că deranjasem ședința, insistând că sunt Peter van Pels. Se enervase atunci soțioara mea. —Și ce e în neregulă cu asta? El chiar este Peter van Pels. Asta nu înseamnă că trebuie să o declare urlând în sala de tribunal a statului New York, doamnă. În mașină, în drum spre casă, zise

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]