24,599 matches
-
că începuseră - dacă nu se scapă din vedere unele remarci din Jurnalul de călătorie... - să se clatine. Lumea chinezească este închisă. Se străduiește să rămână închisă și să propună puținilor străini care ajung acolo un chip împietrit, blocat într-o etichetă și un ceremonial inamovibil, un chip riguros ierarhizat („fiecare își cunoaște rangul”) și un mental impenetrabil. De aici, poate, și disimularea pe care chinezii o practică în diferite feluri („sunt însă șireți, mincinoși, vicleni, înșelători, bănuitori în orice lucru și
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
reconciliere e găsită pe calea mistică a credinței („fără o ancorare în Duhul prezenței lui Dumnezeu, drumul pe care mergem se prăbușește în abis - el este deja un abis”). Cartea a scandalizat ori a entuziasmat precar și rapid mediile intelectuale, etichetele fiind negociate de regulă între termenii unei antiteze superficiale: encomion versus desființare. SCRIERI: Cerul văzut prin lentilă, cuvânt înainte Virgil Ierunca, București, 1995; Zbor în bătaia săgeții, București, 1995; Politice, București, 1996; ed. București, 1997; Omul recent, București, 2001. Traduceri
PATAPIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288712_a_290041]
-
interes constant pentru clasicism, care va rodi în cărțile de maturitate. Prima sa carte, eseul Fragmente despre cuvinte, apare în 1968. Puțini știu că P. este autorul unor mici romane: Le Miroir persan (1977) și La Sixième branche (2003). În ciuda etichetei generice de pe copertă (roman), Le Miroir... e o suită de povestiri, coagulate de protagonistul unic, Louis, căruia i se confecționează un itinerar, chiar dacă nu neapărat un destin. Într-o tradiție epică de certă coloratură iluministă, Louis este un personaj itinerant
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
a cognitivului în detrimentul afectivului, chiar dacă suntem de acord să declarăm provizoriu acest mod de a privi lucrurile, tinde să scoată în evidență raționalul în detrimentul emoționalului. Intr-o manieră euforică, se schimbă denumirea terapiilor comportamentale pentru a se crea, sub o etichetă destul de ciudată la prima vedere, terapii așa numite „cognitiv-comportamentale”. Totul petrecându-se ca și cum s-ar dori să se ofere unuia dintre aspectele comportamentului, cogniția, o valoare explicativă inegalată până în acel moment. In mod evident, ar fi fost prea puțin rezonabil
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
medicamente” a căror administrare standardizată este suficientă pentru a demonstra valorile lor curative intrinseci asupra simptomelor sau stării psihopatologice subiacente. Evaluarea critică înseamnă, adesea, compararea efectelor unuia sau a mai multor tratamente diferite (farmacologice/psihosociale) la subiecți regrupați sub o etichetă generică. Confruntate cu problemele unui subiect anume, clasificările nosologice și comparațiile statistice nu ajută deloc clinicianul în analizarea lor, în luarea unei decizii terapeutice și în individualizarea unui tratament. Abordarea psihodinamică Principiile abordării psihodinamice Abordarea psihodinamică se sprijină pe unul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
interpretările, tratamentul și pertinența teoriei. Acordând o mai mare valoare analizei sensului conduitelor și a unui aparat psihic, modelul psihodinamic neglijează observarea datelor comportamentale și cele privind condițiile de mediu. El construiește o imagine rigidă a comportamentului, lipindu-i o etichetă simptomatică și scoate din câmpul conștiinței studiul interacțiunilor dintre subiect și mediul său. Modelul nu reține decât ipoteze cauzale psihogenetice care se referă la entități interne sau constructe de natură tautologică sau analogică. Astfel, denumirea descriptivă a unui comportament este
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
din modelul de cauzalitate retroactiv orientează spre acțiuni multifocale sau multimodale care vizează, în același timp, sau succesiv, toți determinanții conform modalităților adaptate și metodelor validate. Acestea trebuie să fie „croite pe măsură” în funcție de fiecare individ, și nu în funcție de o etichetă diagnostică. Atunci când este vorba despre o disfuncție erectilă, strategia poate conține metode sexologice, desensibilizări sistematice, restructurări cognitive și chiar de cuplu, formatul fiecăreia fiind modelat de vârsta, cultura, situația matrimonială sau starea de sănătate a subiectului. Schimbările produse unui determinant
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și de a altera raportul colaborativ. Aceste situații sunt: desfășurarea convorbirii după schema întrebări/răspunsuri închise, dorința de a convinge pacientul, faptul de a se fi poziționat în rolul de expert al situației, tentația de a pune un diagnostic, o etichetă pacientului, riscul de a merge prea repede oferind soluții subiectului și, în sfârșit, pericolul care ar consta în blamarea pacientului ca urmare a apariției unei dificultăți. Alianța terapeutică: alianța terapeutică situează la același nivel al realității terapeutul și pacientul său
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
participanților, ultimele cinci minute sunt consacrate producerii unui sentiment pozitiv, a unui compliment, unui membru al grupului. Au fost programate patruzeci și trei de ședințe săptămânale în anul în care Doamna B. a urmat terapia. Pe brichetă ea lipește o etichetă pe care este scris: "Hartă de criză". Dezaprobare, confruntare. Nu este pentru prima dată. Diminuarea întăririi pozitive. Adăugarea unei întăriri aversive. Un comportament care, nu numai că are drept efect corectarea ci și recorectarea consecințelor comportamentului problemă. De exemplu, pacientul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
perfectă, ar fi cunoscute și toate consecințele tuturor deciziilor posibile. Un individ rațional ar acționa în așa mod încât să-și poată aduce prioritatea cea mai înaltă în actualitate. Ca să continuăm exemplul anterior, dacă Coca-Cola ar fi întotdeauna îmbuteliată cu etichetă de Coca-Cola și Sprite întotdeauna cu una de Sprite, aș putea pur și simplu să intru într-un magazin și să-mi cumpăr o sticlă de Coca-Cola care ar fi Coca-Cola, și aș fi mulțumit. Dacă nu-și poate alege
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
toate opțiunile posibile și, de aceea, voi fi mulțumit cu această opțiune. Dar trebuie să observăm cât de rapid se schimbă utilitatea așteptată atunci când probabilitatea de a găsi Coca-Cola în sticlele de Coca-Cola scade. Când șansele de aplicare greșită a etichetei sunt 10%, utilitatea așteptată atunci când aleg Coca-Cola este de 0,9(90) + 0,1(10) = 82. Când șansele de aplicare greșită sunt de 55%, utilitatea așteptată din alegerea sticlei de Coca-Cola este de 0,55 (90) + 0,45(10) = 55
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de psihologie industrială), V.V. Caramelea În Institutul de Antropologie, mulți În Institutul de statistică, În Institutul de Folclor și Etnografie, Institutul de Cercetări Economice, Institutul de Igienă și Protecția Muncii, Muzeul Satului, În Comitetul de Stat al Planificării. Sub diferite etichete, altele decât cea de sociologie, au continuat cercetarea sociologică, aceasta fiind sursa cea mai importantă pentru transmiterea spre noua generație a unei culturi solide a cercetării sociologice. Ei le-au deschis tinerilor interesul pentru sociologie, i-au integrat În echipe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de referințe, se desprind două orientări diferite ale istoriografiei: istoriografii explicite, convenționale (explicite history), care reconstituie istoria Școlii prin intermediul analizei istorice a strategiilor, metodelor sau personalităților din Școală, respectiv analize axate asupra conținutului intelectual al Școlii, asupra a ceea ce Înseamnă eticheta Chicago (Chicago label). Aceste ultime abordări transcend, practic, perioada interbelică, percepută convențional Școala de la Chicago, Încercând să evidențieze direcții ale existenței unei a doua sau chiar a treia școli, bazată pe aceleași descendențe intelectuale (Abbott, 1999, 5). Cele două perspective
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pe de o parte, la sociologii istorici, la interacționiști și la analiza rețelelor. Tradiția de la Chicago ne va furniza În continuare fundamentări și exemplificări a ceea ce Înseamnă demersul sociologic. Prin urmare, Chicago nu este o istorie, ci o viziune, o etichetă teoretico-metodologică prezentă În continuare. Concluzie Se poate susține, Încercând o apreciere globală asupra Școlii de la Chicago, Înțeleasă În sens larg, sau, În tot cazul, asupra Departamentului de Sociologie al Univesrității din Chicago, că profesează din plin câteva principii teoretico-metodologice evidențiate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În oraș, dar și În societate, și care vă Învață manierele, gusturile, speranțele sau disperările ce vor da tonalitatea În ceea ce aveți de trăit”. Orașul, cartierul dau seama despre poziția socială, sistemul urban funcționează ca un sistem social ierarhic, distribuie etichete, este responsabil pentru procesele de agregare/segregare, reproduce și transmite poziții de dominare. Subiecții celor doi aparțin unor familii care au acumulat „averi străvechi”, vechimea și bogăția fiind criterii de selecție și condiții de transmitere a unui anumit capital social
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
adesea condiția distanțării, rezervei, discreției observatorului. Dar este realizabil acest deziderat În practică? În cazul În care cercetătorul adoptă poziția obsevatorului participant, pericolul este empatiazarea cu subiectul. Unde se găsește calea de mijloc? Declarațiile despre obiectivarea observatorului sunt adesea simple etichete dogmatice, imposibil de pus În practică. Soluția, cred cei doi autori, este suspendarea Înclinațiilor personale, a prejudecăților, a supozițiilor teoretice ale cercetătorului. O soluție complementară este participarea completă la viața unei colectivități opace (partid extremist, ghetou, instituție Închisă), simpla Întrevedere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Ambiția autorului a fost mare, cutezanța lui - de asemenea. Și nu obstacolele, virtuale, ridicate de celebritatea modelelor erau cele mai de temut, ci inamovibilitatea tiparului și a structurii literare pe care le impuneau acele modele. Textul parenetic își instalase o etichetă literară specifică, un ceremonial propriu, în care tradiția unui șir de contribuții antice, preluate de bizantini și amendate în spirit creștin, se topise în acea imobilitate în care medievalii traduceau fixitatea și invariabilitatea universului ce îi adăpostea. Învățăturile... se apropie
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
sociale. Generație într-adevăr „în blugi”, este în bună parte cultivată și animată de imboldul înnoirii radicale, însă marginalizată social și oprimată sau blocată profesional, „infantilizată”, după cum s-a remarcat, până în pragul senectuții, fără intenții neapărat vinovate, de generațiile anterioare („Eticheta de «tânără generație» care însoțește de douăzeci de ani grupul optzecist a făcut ca el să fie permanent minimalizat și privit cu condescendență, ca un fel de «grupă mică» a lumii literare, mentalitate de care s-au impregnat și optzeciștii
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
perspectiva uneia, ne-am afla în epoca despărțirii de modernitatea devenită clasică, adică părăsită de istoria consacrărilor modernității, întrucât aceasta și-a epuizat orice formă de creativitate, orice impuls de continuare a dezvoltării pe care o deschisese. Pentru că nici o altă etichetă nu a putut fi inventată pentru a o boteza, s-a folosit doar prefixul post, rezultând astfel postmodernitatea. Cealaltă alternativă nu neagă deloc amploarea schimbărilor și transformărilor recente din industrie sau cultură, din politică sau din viața personală și socială
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
printr-o combinatorică amețitoare a apropierilor și respingerilor. Scopul urmărit consecvent nu ține de asigurarea delectării cu un spectacol umoristic facil, în pofida aparențelor genului proxim (Somnoroasa aventură este încadrată de autor ca „divertisment comic”, Proștii sub clar de lună primește eticheta de „falsă tragedie”, Pălăria de pe noptieră și Don Juan moare ca toți ceilalți sunt tragicomedii, iar Acești nebuni fățarnici, Frumos e în septembrie la Veneția și Mobilă și durere, comedii) și a dimensiunilor reduse la cel mult trei acte. De
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
derivă în principal din două surse. Pe de o parte, comunitățile nu sunt statice, ele se schimbă, iar dezvoltarea lor nu este egală. Unele localități cresc, altele își pierd importanța. Procesul este uneori de durată, alteori durând foarte puțin, astfel încât etichete care își propun să simplifice lumea, precum „comună”, „oraș”, „municipiu” devin lipsite de conținut, ierarhizând localitățile după criterii care făceau ierarhia validă doar la un anumit moment în timp. Sursa istorică este astfel cel de-al doilea factor care invalidează
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
număr de localități înglobate, aproximativ același nivel de dezvoltare exprimat în activități economice, calitatea vieții, infrastructură etc., însă una să fie etichetată drept urbană, iar cealaltă drept rurală. Trecând totuși peste această dificultate de etichetare, rămâne întrebarea legată de relevanța etichetei într-o lume care se îndreaptă spre modernizare. Am sugerat faptul că în vestul continentului polaritatea rural-urban este deja departe de mai vechiul „industrial versus agricol” care o definea cândva. În România însă această polaritate își găsește în bună măsură
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
putea fi astfel depășit unul dintre obstacolele existente în calea dezvoltării locale și anume faptul că, pentru moment, mentalitatea dominantă în Traian Vuia pune bunăstarea personală pe primul plan, lăsând în urmă interesele comunității. Traian Vuia pare a se potrivi etichetei de „sat de imigrare”. Discuțiile avute cu subiecții au atins tangențial, în diferite contexte, problemele migrației interne. S-a amintit astfel faptul că există în Traian Vuia multe persoane care nu sunt „de loc”, venite în special din Oltenia, din
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
aplicate fără probleme în toate cele șase studii de caz. Diferențele, chiar dacă sunt puternice pentru unele criterii (precum spiritul comunitar), sunt minore pentru majoritatea dimensiunilor (de exemplu, atitudinile față de UE), ținând mai degrabă de nuanță. Să mai notăm și relativitatea etichetelor utilizate. Este evident că ele sunt complet lipsite de substanță la o eventuală utilizare în absolut. Așa cum argumenta Merton cu peste 60 de ani în urmă, concretizând dezvoltările sociologiei din vremea sa, dar și pe cele ale întregii cunoașteri științifice
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Santa Cruz de Tenerife, cu Luxemburg sau cu Alcalá de Henares, Traian Vuia este aproape o localitate lipsită de imigranți. În contextul mediului rural românesc însă, cele șase sate se dovedesc a fi tipice pentru lumea pe care o definesc etichetele atașate în urma analizelor realizate în birou. În fine, înainte de a încheia acest periplu către Europa, cred că se mai impune o observație. A deveni un sat de tip european nu poate fi o țintă fezabilă, în sensul atingerii unu anumit
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]