3,349 matches
-
director“. M-a dus la director și-a zis: „De ce-ai protestat?“. Am zis „În primul rând, nu știu de ce m-ați băgat aicea“. Face: „Nici noi nu știm, am primit de la judecătoare că tu ai fi vrut să evadezi și, pentru siguranța procesului, trebuie să te ținem aici“. Am zis: „Nu trebuie să mă țineți aicea, că eu mă tai în continuare și nu mai mănânc“. Face: „Bine - face -, eu îți promit că-ți chem avocatul și clarificăm situația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
și o iau de la capăt. Ieși și adulmecă primăvara păpădiilor coapte, primăvara melcilor însetați! Cămașa ascunde cât să descoase misterul. Privește! Văzul, comoditatea de a lua totul de-a gata, de a cuprinde cu privirea mereu alte margini, de a evada din spații, de a îmbrățișa îmbrățișatele, abandonatele, râvnitele, uitatele, destrămatele, desfăcutele, înmulțitele culori, contururi, forme. Vederea, cea mai infidelă simțire: Ia-mi, Doamne, lumina ce nu mi se cuvine și dă-o la o salcie sau la un crin frunza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
să rezumi realitatea într-un prezent punctual, concret, fără a forța măcar cu o intenție oglinda. Oglinda îți permite să te extinzi în voie pe măsura imaginației; curajul, frica, lașitatea întregesc confortul de a fi unul sau amplifică claustrofobia melcului evadat în lucernă. Petru aduna durerile două câte două, ca pe niște virtuți, reducând răbdarea de a fi unul la absurditatea de a o împarte la doi. Petru a scrijelit oglinda până a curs sânge albastru ca dintr-o rană deschisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
în inima celui care nu uită drumul spre casă. La 4 dimineața, șotronul este plin cu rouă. Mâine poate o să plouă părinte, mâine ploaia mă va întoarce în nori. Am ucis portarul. Eu l-am convins pe nenea Matei să evadeze, eu i-am spus să-i bage hârtie igienică în gură și să-i pună căluș, să-l lege de calorifer, să stingă lumina, să-i ia cheile, banii, haina, ghetele. Portarul s-a împotrivit, nenea l-a spânzurat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
bage hârtie igienică în gură și să-i pună căluș, să-l lege de calorifer, să stingă lumina, să-i ia cheile, banii, haina, ghetele. Portarul s-a împotrivit, nenea l-a spânzurat de tocul ușii, eu am insistat să evadăm. Peste șotronul Geniei plin de rouă, alt șotron vinețiu, cu ochii ieșiți din orbite, cu buzele galbene de nicotină, cu mâinile noduroase și pline de negi, cu țigara arsă pe jumătate între degete miroase a hoit acest contur lăbărțat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
se băgă singur în căcat. 28 de zile arestat la Iași pe timpul tentativei din 14 decembrie '89 (împrăștia manifeste în care era scris despre niște portocale ce urmau să se vândă în Piața Unirii). Alte 40 internat la Socola (a evadat cu un pedofil pe care l-au împușcat băieții de la crimă organizată în Grădina Botanică). Școală militară abandonată (spărgea oglinzi la miezul nopții, crezând că poate păși dincolo). Liceul cu chiu, cu vai i-au pus în buzunar o repartiție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
era întotdeauna însoțită de o anumită doză de satisfacție. În dimineața următoare, plină de hotărâre, își schimbă hainele, își pictă fața, așteptă momentul în care familia era distrasă de agitația pe care o presupunea baia zilnică a lui Sampath și evadă pe cărarea care pornea din spatele adăpostului. Își conturase ochii cu dâre negre groase, trasate pe pleoapa de sus și pe cea de jos și-și prinsese câte un buchet de flori îmbobocite, care avea să se deschidă cu o explozie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
autobuzele și camioanele, de ce nu-și luau mințile lor înguste cu ei să-l lase cu pacea și liniștea lui, maimuțe lui dragi, peisajul său încântător, care era desfigurat de atâta mizerie și lucruri de doi bani? Va trebui să evadeze. Dar cum? Cum ar reuși cineva așa ceva? Nu-l vor lăsa să plece. Dacă va coborî din copac, îl vor prinde. Dacă va rămâne, lucrurile se vor înrăutăți și mai mult. Recunoscu sentimentul cel vechi de a fi prins în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
apartamentele pe un culoar. În spatele edificiului, un hangar destul de vast pentru a primi o duzină de aerulote. Când Goseyn se uită înăuntru, acolo se găseau șapte mașini mari și trei avioane mici, acestea semănând cu acelea care-l atacase atunci când evadase din închisoare. Nimeni nu-l deranjă. Se deplasa în voie printre clădiri și pe insulă. Nimeni nu părea să dispună de o autoritate sau de o energie suficientă pentru a se ocupa de el. Așa ceva trebuie că nu se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
spus. Nu vrem încurcături cu poliția. Și, în plus, cu o funie de doisprezece metri... Nu că vă suspectez pe dumneavoastră, dar n-ar fi prima oară că cineva aruncă o grapină până la gratiile închisorii, ca să ajute un prizonier să evadeze... Cuvântul „a evada“ e unul dintre cuvintele pe care nu le pot auzi fără să fac o mie de supoziții. Căutarea ancorei, în care m-am angajat, pare să-mi sugereze calea unei evadări, poate a unei metamorfoze, a unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
încurcături cu poliția. Și, în plus, cu o funie de doisprezece metri... Nu că vă suspectez pe dumneavoastră, dar n-ar fi prima oară că cineva aruncă o grapină până la gratiile închisorii, ca să ajute un prizonier să evadeze... Cuvântul „a evada“ e unul dintre cuvintele pe care nu le pot auzi fără să fac o mie de supoziții. Căutarea ancorei, în care m-am angajat, pare să-mi sugereze calea unei evadări, poate a unei metamorfoze, a unei resurecții. Cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
făcut să privesc în jos. Ghemuit între treptele scăriței și stâlpii de susținere ai gheretei, se afla un bărbat cu barbă, îmbrăcat într-un veston grosolan în dungi, ud leoarcă de ploaie. Mă privea cu ochi senini și hotărâți. Am evadat, a spus. Nu mă trădați. Ar trebui să mergeți să avertizați pe cineva. Vreți s-o faceți? Locuiește la hotelul Crinul de Mare. Am simțit imediat că în ordinea perfectă a universului s-a deschis o breșă, o ruptură ireparabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
ci de o înțelegere solidară. Era un om terminat; puteam face orice cu el: îl puteam trimite la muncă silnică, sau îi puteam da o însărcinare de rutină în serviciile noastre speciale. În schimb... — În schimb... — L-am lăsat să evadeze. O falsă evadare, o falsă expatriere clandestină, și și-a pierdut din nou urmele. Cred că recunosc mâna lui, din când în când, în materialele ce-mi cad sub ochi... Calitatea lor s-a îmbunătățit... Acum practică mistificarea de dragul mistificării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
și pe-asta, Înseamnă că e grav de tot. Știe el ce știe, ne așteaptă evenimente senzaționale. Să bem În cinstea lui, i-a venit mintea la cap. Ptiu, să nu te deochi, frumos te-ai mai făcut de când ai evadat din olimpul cotrocenist. De la mesele vecine se aud strigăte de bucurie. Pardon, vinul i-a venit la cap! Mintea românului cea de pe urmă! Mai bine mai târziu decât niciodată! Hip, hip, ura! Hip, hip, ura! Pe ei, pe ei, pe
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ideea, vagă până atunci, că erau condamnați, pentru o crimă necunoscută, la o întemnițare de neînchipuit. Și în timp ce unii își continuau viața lor măruntă și se adaptau claustrării, alții, dimpotrivă, începând de atunci au fost obsedați de ideea de a evada din această închisoare. Oamenii acceptaseră la început să fie rupți de restul lumii așa cum ar fi acceptat orice neplăcere trecătoare care nu stingherea decât unele din obiceiurile lor. Dar, devenind deodată conștienți că sunt într-un fel sechestrați sub un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
înregistrate noi tentative de evadare, chiar în momentul în care statisticile erau cele mai favorabile. Lucrul a surprins mult autoritățile și chiar posturile de gardă, având în vedere că cea mai mare parte a evadărilor reușiseră. De fapt, oamenii care evadau în aceste momente dădeau ascultare unor sentimente firești. Datorită ciumei, la unii se înrădăcinase un scepticism adânc, de care nu se puteau dezbăra. Speranța nu mai acționa asupra lor. Chiar atunci când vremea ciumei trecuse, ei continuau să trăiască conform normelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
indicator maro, Vânătoarele se și îndrăgostesc de el până să închidă ghidul Debrett’s și să-și rimeleze genele. Mama era o Vânătoare americană de Semne Maro, care se dădea drept studentă. Erau anii ’70 și de-abia aștepta să evadeze din Upper East Side. Destinația: Londra - Colegiul de Artă din Chelsea, cel mai potrivit teren de vânătoare. Mama credea că, măritându-se cu tata, ceea ce s-a petrecut practic a doua zi după ce el a invitat-o la cină la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
a face cu un puști bogat și analfabet. Retrag totul, pe cuvânt. Nici n-am putut să mă mai uit la el. Mi-am luat poșeta și am întins-o din restaurant în viteză, prin bucătărie. Proasto, mă gândeam în timp ce evadam. Dacă aș fi învățat franceza la perfecție, nu mi s-ar fi întâmplat nimic din toate acestea. Fetele din rândul întâi - cele 101tc "Fetele din rândul întâi - cele 101" 1. Căminul spiritual: prezentările de modă din New York. Totdeauna în rândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
puternică apăsare în piept. Îl sugruma o senzație angoasantă de solemnitate. Se așeză, pentru ca numaidecât să se ridice, și se distră privind tablourile atârnate pe pereți, printre care un portret al Eugeniei. Îi veni s-o ia la fugă, să evadeze. Dintr-odată, la auzul unor pași mărunți, își simți inima străpunsă de-un pumnal și capul invadat de negură. Ușa salonului se deschise și își făcu apariția Eugenia. Bietul de el se sprijini de spătarul unui fotoliu. Ea, văzându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
altul, ca să fie altul, ca să se eternizeze în altul. Cel puțin asta crede el, dar în realitate caută romanele pentru a se descoperi, pentru a trăi în sine însuși, pentru a fi el însuși. Sau mai bine zis pentru a evada din eul său necunoscut și de necunoscut până și lui însuși. U. Jugo de la Raza, rătăcind pe malurile Senei, de-a lungul cheiurilor, printre tarabele buchiniștilor, dă peste un roman care, de cum a început să-l citească înainte chiar de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
a ieșit în viață, că toate relațiile lor interpersonale sunt o ruină, că stau în aceeași garsonieră igrasioasă ca și acum cinci ani, nu mai au bani pentru concediul pe care îl tot amână de nu mai știu când... Unii evadează în alcool, alții în spații formale-abstracte. Eu am evadat în amândouă. După orele de curs mă duceam cu propriul meu profesor de logică, altfel un creier eminent, la prima crâșmă, la BDLU (bufetul de lângă universitate), și beam în neștire, până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
sunt o ruină, că stau în aceeași garsonieră igrasioasă ca și acum cinci ani, nu mai au bani pentru concediul pe care îl tot amână de nu mai știu când... Unii evadează în alcool, alții în spații formale-abstracte. Eu am evadat în amândouă. După orele de curs mă duceam cu propriul meu profesor de logică, altfel un creier eminent, la prima crâșmă, la BDLU (bufetul de lângă universitate), și beam în neștire, până picam cu capul pe masă. „Bă, Miclea, de la mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
simțământ persan al fatalității, care pătrunsese În mine? Fapt este că n-am protestat, că m-am lăsat convins că acea mizerabilă misiune mi-era destinată. Cu toate acestea, am hotărât să nu mă duc imediat la Fazel. Preferam să evadez, vreme de câteva ceasuri. Alături de Șirin. De la prima noastră noapte de dragoste, n-o mai Întâlnisem decât În public. Asediul crease, În Tabriz, o atmosferă nouă. Se vorbea tot timpul de infiltrări inamice. Oamenii vedeau peste tot spioni sau sabotori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Băiatul ăsta are noblețea în sânge, spune domnul Wunsch cu înfocare. Tinerii de azi au multe de învățat de la el. Spuneți‑mi, se gândește la o carieră militară? — Păi... nu mi‑a spus, zic neajutorată. Vă rog să mă scuzați. Evadez la baie, care e la fel de imensă și de somptuoasă ca restul apartamentului, cu rafturi întregi de săpunuri de lux și sticle de parfum gratis și un scaun confortabil, dacă vrei să te așezi. Mi‑aș dori să pot rămâne aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
te-ai putea împotmoli, în sfârșit, și chiar vindeca, așa crede Marga. Să auzi, iarăși, ecoul altei vârste, să încerci iarăși durerea, izbit, ca atunci când te prăbușeai de pe ghidonul lucios al adolescenței? Cadența unui adevăr din care nu se poate evada la nesfârșit, professore. Irina te-ar fi ajutat să-l regăsești, poate. Și să pierzi masca de cabotin, sub care te ascunzi de prea multă vreme, sub care te ascunzi și acum, când bătrânul Marcu Vancea te-a regăsit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]