5,557 matches
-
temperatură pe care le considerăm distincte. Totuși este mai corect a situa acești termeni la extremele unui interval, deoarece există grade diferite ale temperaturii de cald și rece, care nu aparțin exclusiv unei singure categorii. Considerând cald și rece ca extreme în acest interval, se menține distincția între aceste două concepte, în același timp permițând o raportare mai precisă a diferitelor temperaturi la categoria din care4 fac parte cel mai mult. Așa cum reiese din această analogie, considerarea acestor categorii ca extreme
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
extreme în acest interval, se menține distincția între aceste două concepte, în același timp permițând o raportare mai precisă a diferitelor temperaturi la categoria din care4 fac parte cel mai mult. Așa cum reiese din această analogie, considerarea acestor categorii ca extreme ale unui interval permite naturii complexe a deprinderilor motrice să fie adaptate corespunzător în același timp menținând accentul asupra caracteristicilor comune ale unei game largi de deprinderi. Este important de reținut că scopul principal în conceperea acestor clasificări este de
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
Deprinderile asemănătoare celor de mai sus sunt relativ ușor de clasificat. Totuși, când deprinderi ca lovirea unei mingi de tenis și mersul pe bicicletă sunt luate în calcul, cărei categorii aparțin? În această situație, clasificarea conform intervalului cu cele două extreme ne vine în ajutor. Evident aceste tipuri de deprinderi implică contracția grupelor musculare mari dar și un grad înalt de precizie a mișcării este necesar. Pe baza caracteristicilor deprinderilor fine și grosiere, lovirea unei mingi de tenis și mersul pe
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
tipuri de deprinderi implică contracția grupelor musculare mari dar și un grad înalt de precizie a mișcării este necesar. Pe baza caracteristicilor deprinderilor fine și grosiere, lovirea unei mingi de tenis și mersul pe bicicletă, sunt în cadrul intervalului mai aproape de extrema deprinderilor grosiere. Capitolul II DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE PE NIVELE DE VÂRSTĂ 2.1. Dezvoltarea psihomotorie la vârsta preșcolară De la naștere și până la stabilizarea relativă a trăsăturilor personalității, omul parcurge mai multe perioade de dezvoltare, în cadrul cărora au loc transformări psihice și
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
Circulația cutanată Tegumentul, pe lângă alte funcții, este sediul a multiple mecanisme pentru pierderea de căldură. Toate depind de debitul sanguin local, ce poate varia ca răspuns la mecanisme de termoreglare de la 1 la 150 ml/min/100g. Astfel de variații extreme au loc mai ales în regiunile expuse (mâini, degete, urechi), unde pot fi explicate parțial prin prezența de anastomoze arteriovenoase bine inervate. Un reflex particular cutanat este reacția albă; desenul ușor pe tegument determină o linie albă în ~15 s
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Păcatul n-a fost trimis [de sus] pe pămînt, ci oamenii l-au urzit ei singuri, și de aceea cei ce săvîrșesc păcate trebuie pedepsiți fără îndurare" [Enoh, 98:4, cf. Amușin, 1963 :189]. O soluție mediatoare între cele două extreme ar impune ideea că Dumnezeu nu a transmis direct răul în lume, ci prin intermediul celor pe care El însuși i-a creat. Astfel, creind parcă în mod special pe Eva, Dumnezeu a conceput "instrumentul" care va permite minciunii să devină
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a pus mîna pe "ciolan", adjudecîndu-și, cu alte cuvinte, un cert privilegiu. Avînd în vedere că nu putem vorbi niciodată de scopurile minciunii fără a vorbi și despre actorii angajați în activarea ei, putem corela practica minciunii cu următoarele două extreme încercări de justificare: • Minciuna ca necesitate este rodul unei mulțimi de motive serioase care, într-un context sau altul, nu pot fi ocolite. În ultimă instanță, această funcție a minciunii derivată din imperativele "vieții ca o pradă" este mai mult
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
1977:103]. Aceasta este rațiunea pentru care minciuna este percepută adesea într-o manieră pozitivă de foarte mulți indivizi; cu o dublă condiție, însă: ca nu ei să fie înșelătorii prinși, respectiv ca nu ei să fie cei înșelați. Între extrema necesității și aceea a jocului se ascunde toată bogăția de scopuri prin care omul își justifică minciunile, de la cele evlavioase pînă la cele științifice, de la cele inofensive sau semivinovate pînă la cele agresive etc. Justificarea cît mai complexă a minciunii
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de a asigura succesul unei minciuni care va fi spusă mai tîrziu. La celălalt pol al axei presupunem că nu există nici o intenție de a induce în eroare, chiar dacă ceea ce s-a scris pare a fi neadevărat. Între cele două extreme există și o zonă de mijloc în care mesajele false sînt uneori considerate minciuni, alteori adevăruri. În cartea sa Minciuna, Bok enumeră cîteva dintre aceste categorii intermediare: afirmații care au scopul de a-i proteja pe alții sau care sînt
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
avut aceste cuvinte! Însă, cum se poate spune despre scrisori de recomandare care sînt pline de fraze pompoase cu privire la "Unul dintre cei mai buni studenți pe care i-am avut vreodată" că sînt inofensive? Deși Bok plasează aceste afirmații la extrema indulgentă a clasificării sale, pare să le considere minciuni "blînde", deoarece, spune ea, "a lăuda în exces un prieten, coleg, student sau rudă" este o atitudine normală. Acest lucru nu face decît să ajute persoana respectivă, fără a leza pe
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
progresul birocrației opresive, el spune: Sistemul eficienței organizate care marchează abundența materială a civilizației noastre pare să ne degradeze complet. Aceste observații și comentarii nu ne ajută prea mult să descoperim în ce măsură ne este folositoare minciuna. Ar trebui să evităm extremele adevărului absolut și excesului de nesinceritate; ar trebui, de asemenea, să ne ferim să abuzăm de minciuni, deoarece la un moment dat ele devin neproductive. Însă este greu să ajungem la alte concluzii precise din datele pe care le avem
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pe care le avem la dispoziție. Dacă încercarea de a determina punctul optim între adevărul absolut și excesul de minciuni nu a avut decît un succes limitat pînă acum, un și mai mic progres a fost făcut în privința altor două extreme, detectarea completă a minciunilor și imposibilitatea oricărei asemenea detectări. Ekman (1985:281-282) discută pe scurt avantajele și dezavantajele detectării minciunii, menționînd interesele naționale, intențiile altruiste și dreptul individului de a avea secrete personale, ca motive în favoarea nedetectării sau nedezvăluirii minciunilor
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Scheibe cu privire la efectul terapeutic al unor minciuni inofensive, iar în capitolul 7 am amintit pledoaria lui Snyder în favoarea auto-amăgirii "la nivel global". Evident, în cazul unor minciuni, este în interesul mincinosului cît și al păcălitului să nu fie descoperite. Ambele extreme, lipsa dezvăluirii și dezvăluirea absolută, trebuie evitate. Totuși, avantajele și dezavantajele detectării minciunii nu pot fi analizate separat de un alt fenomen, demascarea. Majoritatea celor care au scris despre minciună par să fi neglijat acest aspect important. Depistarea minciunii îl
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
o nepăsare față de realitate". În general, balivernele ca și înșelătoria sînt "o interpretare greșită oferită pentru a păcăli" și drept urmare sînt mai puțin condamnate din punct de vedere moral și implică mai puține sentimente de vinovăție. Poziționarea războiului la o extremă a criteriilor de aprobare sau dezaprobare a minciunii este ilustrată într-o afirmație a lui Machiavelli prin care acesta dă un sfat contrar părerii lui Butler, Ambler și a altor moraliști. Machiavelli accentuează permanent importanța onoarei și a gloriei cuceririlor
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
una dintre principalele frumuseți ale unui discurs este... să dea spiritului prilejul de a elabora o gîndire mai cuprinzătoare decît este expresia” (Logica de la Port-Royal) Profunzimea expresiei eliptice rezultă din trăsăturile specifice figurilor de suprimare: ambiguitatea și indeterminarea. Tăcerea, ca extremă a figurilor reductive, poate fi goală sau redundantă, țipătoare și ostentativă, Încăpățînată sau plină de Înțeles, indiciu al interiorizării, absorbție a unor fapte exterioare În zonele intime ale subiectivității, conștiință a inadecvării dintre vorbire și nevoile spirituale, Înlesnire a contactului
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
în menținerea privilegiilor puterilor conducătoare și ale altor interese dominante (pentru critica acestei interpretări, vezi Wheeler și Dunne 1996). Membrii Școlii Engleze sunt atrași de elemente de realism și idealism, însă ei gravitează către o cale de mijloc între aceste extreme, niciodată în întregime reconciliați cu oricare din cele două puncte de vedere. Acesta este exact felul în care Wight (1991) descrie "raționalismul" sau "tradiția groțiană", din care descinde Școala Engleză, într-o faimoasă serie de conferințe ținute la London School
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și interdependenței (Cox 1993: 260-3; Gill 1996). O parte dintre consecințele acestei globalizări economice sunt, după cum au menționat Cox (1999) și Gill (1996), polarizarea bogaților și a săracilor, creșterea anomiei sociale, o societate civilă inactivă, creșterea populismului exclusivist (grupuri de extremă dreaptă, xenofobe și rasiste). Atunci când reflectăm la ordinile mondiale în schimbare, după cum spune Cox (1999: 4), scopul este acela de "a servi ca ghid de acțiune pentru a schimba lumea astfel încât omenirea să avanseze în ceea ce privește echitatea socială". Până la urmă, după cum
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
perspective noi, de real interes. Focalizarea atenției critice, în preajma prolificului an 1927, pe producția lirică a lui Arghezi, precum și atmosfera beligerantă, generată de personalitatea sa intempestivă, au condus la interpretări din cele mai variate, pe o axă la ale cărei extreme se situează contestarea totală și admirația entuziastă. Interpretările vizează, așadar, în special lirica și nu proza publicistică. Aceasta este mai mult un mijloc de a atrage atenția, un suport auxiliar, un adjuvant, un apendice care concentrează, uneori lapidar, o perspectivă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
o parte, ca marcă temperamentală sau ca expresie a unui complex psihologic conștientizat și asumat, ai cărui poli afectivi generează actul estetic: "Până astăzi intelectul omenesc nu a depășit unicele sale două resurse: admirația și repulsiunea și în aceste două extreme spiritul trebuie să se comporte cu o egală putere. Omul sentimental e un degenerat, dacă nu știe, iubind frumos, să urască admirabil..."111; iar pe de altă parte, ca atitudine premeditată în care impulsul este cenzurat, iar rațiunea preia controlul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
argumentativ al scrisorii deschise argheziene este clădit din argumente bazate pe fapte, pe exemple și mai puțin pe autoritate. În aceste condiții, exagerarea polemică are ca punct de referință o realitate obiectivă (de pildă, statutul ideologic de lider carismatic al extremei drepte, public asumat de A.C. Cuza), subiectivizată prin intervenția literară a unui scriitor plămădit dintr-un aluat diferit: Toată activitatea dumneavoastră se rezumă în a hotărî că ce există nu este, și că este ceea ce nu există". Invocarea permanentă a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
content of his convictions. In the fourth chapter, Polemical Discourse between Expliciteness and Implicitness, depating from the distinction that Al. George is tracing between the explicit and implicit polemics, we have undertaken the analysis and interpretation, in fact, of two extreme versions of Arghezi's literary polemics: on the one hand, the explicite offensive, found in the open letter , as a fixed form of polemics, but also in the programatic discourse, the manifesto, as a public assumed protest. On the other
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
seiner Uberzeugungen darstellt. Im vierten Kapitel, Explizit und Implizit im polemischen Diskurs von Arghezi, haben wir uns vorgenommen, ausgehend von dem Unterschied den Al. George macht zwischen der expliziten und der impliziten Polemik, zu analysieren und zu interpretieren, eigentlich zwei extreme Varianten der literarischen Polemik von Arghezi: einerseits die explizite Offensive, die sich im offenen Brief wiederfindet, andererseits haben wir auf den pamphletarischen Diskurs zurückgegriffen, in dem die fiktionale Dimension sehr oft die polemische Absicht versteckt. Diese lässt sich zwischen und
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și 19321933. Reveniți la 83 guvernare liberalii au promovat măsuri de Încurajare a industriei naționale și de creștere a rolului statului În economie. Datorită unui complex de factori interni, dar și pe un fond internațional caracterizat prin ofensiva forțelor de extremă dreaptă democrația a Început să funcționeze defectuos și a eșuat În urma alegerilor parlamentare din 1937. 3. Extremismul În perioada interbelică apar și curente extremiste de dreapta și de stânga. Cea mai importantă grupare extremistă a fost cea a lui Corneliu
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
mai degrabă strigăte ori mângâieri decât lucruri, ne lasă de obicei atât de reci? Poate fiindcă ele urmăresc visul imposibil care e autoinstituirea imaginarului (analogul estetic al altui ilogism, autoinstituirea societății). Mulți plasticieni se îndreaptă în prezent spre cele două extreme tehnice ale comunicării, unii spre indice, fragment deturnat din lucru (Pollock sau Dubuffet), ceilalți spre simbol, semn arbitrar fără raport natural cu lucrul (Mondrian sau Malevich). Dar adesea refuzând să aleagă. Nefericirea este că ele se anulează una pe alta
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și liturgică. Forma ca transitus spre divin. Restricție jansenistă sau permisivitate manieristă? Un mesianism al Literei pure, cu un randament politic slab, și un estetism cu caracter păgân care, ca să spunem așa, "merge prea bine", acestea ar fi cele două extreme sau cel puțin cei doi poli de care am putea lega, pe de o parte, numele lui Tertulian și al Sfântului Bernard, iar de cealaltă parte pe al lui Ioan Damaschinul și Loyola. Austeritatea cisterciană, vitraliile monocrome și straiul alb
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]