6,056 matches
-
a deschis bulevardul de la strada Colței spre Obor a stat noaptea în stradă. Bulevardul era lucrat îndărătul unei singure case din strada Colței, a cărei fațadă împiedica împreunarea cu vechiul bulevard al Academiei. De cu seară a început dărâmarea acestei fațade, apoi, la lumina torțelor, s-a lucrat neîntrerupt de către o numeroasă echipă de lucrători, până în ziuă. A doua zi de dimineață trecătorii matinali au văzut uimiți cum că o minune se făcuse peste noapte. Bulevardul Academiei era un bulevard fără
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
scopurile acestora diferă mult, atât datorită naturii societății cât și "voinței" conducătorilor (care au beneficiat adesea de circumstanțe favorabile, în special datorită mișcărilor de independență, pentru a-și promova ideologia). Trebuie așadar examinată diversitatea configurațiilor pentru a evalua dacă, în spatele fațadei puterii, partidele au o organizare solidă și sunt într-adevăr capabile să reprezinte sau să mobilizeze populația al cărei sprijin pretind să îl aibă. Structura partidelor politice "Ponderea" partidelor depinde în mod semnificativ de organizare și structură. Un partid slab
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
care nu au durat neapărat mult timp au contribuit semnificativ la recrutarea decidenților la nivel național este valabil pentru America Latină în perioadele de conducere militară. Există totuși trei tipuri de excepții la această concluzie generală. Întâi, unele partide sunt "de fațadă" este cazul celor alcătuite de lideri militari în dorința de a conferi aparențe civile propriei puteri. În astfel de situații, partidele nu sunt de obicei capabile (și nici măcar nu li se cere) să ofere o elită politică liderii își extrag
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
un impact semnificativ în luarea deciziilor. Aceasta poate din cauză că partidul a luat ființă lent dintr-un grup comunitar mare, iar liderii acestui grup dețin în continuare controlul asupra procesului de luare a deciziilor, partidul fiind în esență o organizație de fațadă. Se poate întâmpla și fiindcă partidul este o creație recentă a liderului, în special a liderului militar principalii decidenți la nivel național sunt în acest caz liderul, anturajul său și birocrația. Astfel, în Africa Subsahariană, Orientul Mijlociu și nordul Africii, ca
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mai alegeau mijloacele de care se serveau. Copiilor lui le-a spus: "Făceți-vă datoria, nu vă gîndiți la răsplată. Fapta bună, ca și adevărul, sfîrșesc totdeauna prin a birui." Este adevărat că democrația aceasta structurală profundă și nu de fațadă, era puțin viciată de moravurile politice, moștenire afurisită de pe vremea Bizanțului. Dar, dacă privesc la ce este acum în lume și la ce este în țara mea, astăzi, pot spune: Ce mare a fost România mică, acel mic regat, care
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
pe care le-a învățat ce este naționalismul! Nicoale Iorga este un spirit al veacului. În numele cărui naționalism, atunci, de care Garda de Fier a făcut atîta caz, a fost asasinat Nicolae Iorga? Naționalismul lui Iorga era profund, nu de fațadă; Garda de Fier, în fond, asasinase naționalismul. Ieșeam de la cimitirul Bellu, unde asistasem la înmormîntarea unui prieten, cînd din droaga primăriei, la poartă, se scotea un mort. Era cadavrul marelui Nicolae Iorga, adus pe furiș, înainte de a fi anunțată familia
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
De la noi, adică din centrul satului, până la ei erau pe puțin 2-3 kilometri. Trebuia să treci de cimitir, tot Țahanăul și-apoi o luai la bifurcația drumului, spre stânga, spre Haraiț. Mătușa avea gospodărie nouă, casă în două table, cu fațadă în flori, acoperită cu țiglă roșie; lângă casă era o șură mare cu grajd, bucătărie de vară și un șopron cu multe acareturi. În grajd avea multe vite și-n ocol păsări, care mai de care mai moțate. Sub streașina
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ții aproape de grup. Străzile sunt înguste, intime, ca peste tot în Japonia, și foarte aglomerate. Sunt clădiri înalte cu arhitectură futuristă, unele având etajele ocupate de magazine și restaurante, la parter aflându-se florării, săli de concerte, mici baruri. Pe fațada celor mai înalte clădiri se află ecrane pe care rulează tot felul de reclame. Anul trecut am văzut o reclamă la un film japonez în care juca un actor pe jumătate român. Reclama era afișată în centrul orașului. Se face
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
a fost sfințită cu prilejul hramului istoric al parohiei “Sfânta Treime” - de un sobor de preoți; s-a montat deasupra ușii de intrare În biserică scena, În mozaic, cu Sfinții Împărați Constantin și Elena; montarea picturii În tehnica mozaic pe fațada proscomidiarului; montarea de vitralii În Întreaga biserică; plantarea de pomi și plante ornamentale pentru curtea interioară a bisericii; amenajarea aleelor din curtea bisericii, punându-se pe margine cărămidă decorativă; de asemenea, a fost adus pământ negru pentru flori și au
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
a fost citat ca martor al apărării pentru Aurel Popa în procesul din 1957 și mărturisește că judecătorul respecta de formă procedurile legale, în sensul că lăsa martorii să vorbească. Sigur, acest amănunt se va dovedi a fi numai de fațadă, întrucât nu s-a ținut cont de afirmațiile acestora, potrivit cărora acuzații din boxă au fost schingiuiți și ei. Un caz special a fost cel al lui Gheorghe Caziuc, care fusese eliberat și apoi rearestat pentru acest proces. Deși între
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de televiziune au fost „cumințite“. Unde au rămas criticile acerbe la adresa puterii din vremea lui Constantinescu? S-a putut vorbi, cu o oarecare exagerare, dar și cu destulă dreptate, prin analogie cu situația din comunism, despre un nou partid-stat. Sub fațada democratică, România devenea Încetul cu Încetul un stat autoritar. Unele acte de autoritate au dat Într-adevăr de gândit. Un fost secretar al lui Emil Constantinescu publică pe Internet informații considerate calomnioase la adresa lui Adrian Năstase, privind Îndeosebi averea acestuia (cele mai multe
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mai impunătorul Palat al Poștelor (Alexandru Săvulescu, 1900); Cercul Militar (Dumitru Maimarolu, 1912); Fundația „Carol I“, astăzi Biblioteca Centrală Universitară, chiar vizavi de Palat (P. Gottereau, 1891-1895); Ateneul Român (Albert Galleron, 1886-1888), destinat conferințelor și concertelor, imagine-simbol a Bucureștiului, cu fațada sa de templu grec dominat de o cupolă; și, alături de el, Hotelul Athénée Palace (Théophile Bradeau, 1912), multă vreme cel mai de seamă hotel din București și loc privilegiat al istoriei ultimului secol (este și „personajul“ central al trilogiei Oliviei
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mai Înaltă construcție-turn din București, și noul Teatru Național (În prima lui versiune, o Îmbinare de volume geometrice, nu tocmai potrivite gusturilor mai „clasice“ ale lui Ceaușescu; așa se face că, ulterior, structura geometrică a fost mascată, Împrejmuită cu o fațadă În arcade, de un prost-gust fără cusur). Pe segmentul de bulevard dintre aceste edificii și Universitate, s-a desfășurat În 1990 ampla și dramatica manifestație a „Pieței Universității“ (numită așa oarecum impropriu, deoarece piața e, de fapt, alături, de-a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
un corp străin În mijlocul orașului. În paralel, se dărâma și se construia și În alte părți. La vreo doi kilometri de noul palat se ridica Muzeul de Istorie Națională (destinat, În bună măsură, să-l glorifice tot pe Ceaușescu); doar fațada, În stil oarecum mussolinian, e terminată. Rămânea de văzut cum se va deschide drumul Între cele două edificii-simbol; fâșia care le-ar fi legat trecea peste Operă, peste Facultatea de Drept... peste o bună parte din zona centrală a orașului
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
rămâne punerea În aplicare, cu atât mai mult cu cât lipsesc și fondurile. Macheta Înfățișează un oraș ultramodern, cu turnuri Înalte (având și misiunea de a atenua imensitatea solitară a „Casei Poporului“). Izolat, au Început să apară asemenea edificii, cu fațadele de sticlă, amintind cartierul parizian La Défense, inclusiv pe Calea Victoriei, unde cam contrastează cu ambianța istorică a străzii. De câțiva ani, se construiește mult, Îndeosebi „turnuri“, și cu predilecție În mijlocul vechilor cartiere, tocmai bine pentru a le desfigura: o mare
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
dat vina pe petrecere, așa cum am făcut-o tot restul acelei zile. 5 c o l e g i u l Zona orașului în care locuiam părea inventată și fracturată și modernă: clădiri înclinate cu largi distanțe între ele și fațade semănând cu niște panglici vălurite și lespezi de ciment care păreau să plutească unele desupra altora și firme electronice înfășurate în jurul clădirilor, apoi monitoare gigantice cu ecrane din cristale lichide și benzile care afișau cifre și procente ale cotațiilor bursiere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
mai bătrâni acum și trăiam în lumi diferite, iar Mitchell se lăsa redus în prezența lui Jayne la acel gen de disperare stranie deseori detectabilă la bărbații care ajung într-un contact mult prea direct cu o vedetă de cinema. Fațada dezinvoltă și detașată pe care Mitchell o adoptase la Camden - răceala superioară, accesele boeme, Crăciunul în Nicaragua, tricourile Buzzcocks, băuturile stropite cu MDA, multiplele experiențe sexuale și puținele probleme sentimentale - toate astea fuseseră extirpate la el. Asta se datora, firește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
schimbat când am comandat o vodcă și un suc de grapefruit. A acceptat acest fapt și a comandat un pahar de Viogner, vinul casei. Mâinile noastre s-au împreunat deasupra mesei. Ochii ei rătăciră afară, pe fereastră; era frig și fațadele magazinelor de pe Main Street cufundate în întuneric, semaforul legănându-se cu un galben intermitent deasupra intersecției pustii. Eram amândoi mai puțin severi. Devenisem mai simpli, ancorați, nimic nu trepida și nu ne panica aici, eram între noi doi, dorind să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Ce căuta în ochii lui? De ce îl mângâia pe obraz până când Robby s-a tras înapoi și s-a încruntat, degetele lui Sarah încă agățându-se de ale mamei? Îi strânse pe amândoi într-o îmbrățișare, frunțile lor atingându-se, fațada casei înălțându-se deasupra lor cu un perete arătând ca o hartă care se dilată. Nu va lipsi decât o săptămână. Îi va suna în seara asta din camera unui hotel în Toronto. (Mai târziu, la Buckley, Sarah îi va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
început să descarce echipamentul cu acea detașare a studenților dezinvolți. Nu mi-am dat seama când am ieșit din microbuz și am plutit spre casă până când am ajuns atât de aproape încât aș fi putut-o atinge cu vârful degetelor. Fațada casei era acum de aceiași culoare cu pereții laterali. Scriitorul mă forță să observ asta pentru că eram orb. Uite, zise scriitorul. Atinge-o. Lemnul se transformase în stucatură. Din cauza asta nu puteam intra în casă. M-am îndepărtat. Miller veni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
fascicule albastre, statuile par niște personaje într-un spectacol de operă. Turiști japonezi sau coreeni, tăcuți ca de obicei, trec de la o statuie la alta și filmează. Locul e liniștit, chiar dacă în perimetrul pieței sunt și două hoteluri vechi, cu fațade impozante, foarte căutate de turiști: Hôtel du comte de Roly și Hôtel Bonnafé. În drum spre Piața Bursei, unde vreau să văd Havuzul Celor Trei Grații, ridicat în locul monumentului lui Ludovic al XV-lea, demolat la Revoluția franceză, urmăresc un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
vorbă cu „femeile care dejunează pe asfalt” și le spune ceva despre ornamentele celor trei uși de la intrare. Locul în care se află el, continuă pictorul c-un aer de cunoscător, e cel mai potrivit pentru a observa atent întreaga fațadă a edificiului. Englezoaicele îi dau dreptate și-l servesc cu un sendviș. VITALIE CIOBANU: Căile de urcuș spre cartierul Montmartre sunt înțesate de mici birturi, unul mai cochet decât celălalt, având fiecare o decorație unică și un ecleraj îmbietor. Deși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
O altă figură emblematică pentru Lille și pentru întreaga regiune de nord a Franței, în general, este scriitoarea Marguerite Yourcenar, care a locuit o vreme pe aceste meleaguri. Orașul, în zona centrală, e liniștit. Case joase, de doar câteva etaje, fațade colorate discret - domină cenușiul și vernilul. O arhitectură simplă, „nordică”, economicoasă, fără prea multe zorzoane. Lume puțină pe stradă și - e doar o observație - aproape deloc afro-francezi (negri), care se stabilesc, din rațiuni climaterice, cum îmi explica poetul Jacques Jouet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
e mic dar frumos, cu o înfățișare caracteristică: case lipite unele de altele, frontoane zimțate, vopsite în general în mov și maro. O stilistică urbană tipică zonei, mai sobră decât arhitectura predominantă în centrul și sudul Franței, dar înrudită cu fațadele clădirilor din Lille. Muzeul In Flanders Fields, din Ypres, este amplasat într-un palat elegant și auster, aflat în proximitatea catedralei orașului, unde am putut contempla niște panouri fotografice prezentând vizita Papei Ioan-Paul al II-lea la Ypres, de-acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
punctul nevralgic al vechiului centru. Grand-Place nu e „mare” în sensul propriu al cuvântului, ci maiestuoasă, cu adevărat excepțională ca realizare urbanistică. Un perimetru rectangular, 110 m x 68 m, înconjurat de o salbă de clădiri istorice, aparținând familiilor aristocrate - fațade lucrate, ai zice, de o mână de bijutier nebun, pasionat de arta detaliului, atâta suplețe, eleganță, bun-gust și rafinament, cum nu-mi amintesc să fi văzut până acum în alte locuri. Este, cred, cea mai frumoasă piață din Europa, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]