3,188 matches
-
R. Harré, Macmillan, London, 1965, p. 4. 79 „Copilul folosește, de regulă, un cuvânt ca «bun» mai întâi pentru hrană. Ceea ce e deosebit de important în învățare sunt gesturile și expresiile faciale exagerate. Cuvântul se învață ca substitut pentru o expresie facială sau pentru un gest. [Ă] Ce face dintr-un cuvânt o interjecție aprobativă? Nu forma cuvântului, ci jocul de limbaj în care apare el. Dacă ar trebui să arăt care este principala greșeală a filozofilor din generația actuală, inclusiv a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în care orice porțiune a nefronului poate fi implicată în dilatații chistice (delimitate de un epiteliu hiperplazic eozinofil). Uneori, există chiști hepatici și atunci aspectul este greu de deosebit de ADPKD. Pentru diagnostic diferențial se vor examina pielea (adenoame sebacee, fibroame faciale și ungheale, depigmentări în frunză de frasin) și implicarea SNC (convulsii, calcificări la CT); se va face puncție renală. BVHL este o boală autosomal dominantă rară (1:15.000) caracterizată prin dezvoltarea unor tumori variate implicând cerebelul și măduva spinării
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
activitatea vizibilă a celui care vorbește au mare valoare de comunicare; ele vehiculează în interacțiunea socială un ansamblu de informații care lipsesc în mesajul verbal propriu-zis. Transferând informația între persoane fără folosirea cuvintelor, comunicarea nonverbală are loc prin mijloacele expresiei faciale, mișcării capului, poziției și mișcării corpului, tonului vocii, îmbrăcămintei și chiar mirosului. Oamenii nu trebuie să fie conștienți că trimit un mesaj pentru a comunica nonverbal, deși unii dintre noi, așa cum sunt actorii, politicienii și vânzătorii folosesc deliberat comunicarea nonverbală
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
adesea emoțiile și dezvăluie atitudinile oamenilor care sunt aproape unul de altul. Mesajele nonverbale caracterizează cuvintele folosite de oameni și, deoarece sunt mai puțin sub controlul conștiinței, pot chiar trăda discrepanța dintre cuvinte și adevăratele sentimente. Mișcările capului și expresiile faciale dau cele mai multe informații despre tipul de emoție exprimată, iar poziția corpului și încordarea mușchilor dezvăluie intensitatea sentimentelor. Contactul vizual este important în mod special pentru a semnala schimbările ce intervin în interacțiunile de durată. De asemenea, reciprocitatea contactului vizual poate
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
vorbim. Manifestăm entuziasm prin voce pentru fiecare problemă pe care o abordăm. Nu vorbim prea încet, prea tare, prea rar sau prea repede. Nu folosim filtre cum sunt "hm", "ă". În locul lor facem o pauză. * Folosim eficient gesturile și expresiile faciale. Zâmbim către audiență. Folosim gesturile cu mâna în mod potrivit. Între gesturi, ne odihnim mâinile sau le punem încet pe pupitru. Ne aplecăm ușor înainte. Ne deplasăm de lângă podium dacă este posibil. * Să fim pregătiți să răspundem la întrebări. Ne
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cel mai frecvent 48 ore. Semnele și simptomele ce pot fi întâlnite sunt: stare septică continuă, febră, frisoane, dureri cervicale și retrosternale, sialoree, disfagie, disfonie, dispnee, tuse neproductivă, indurație a regiunii cervicale și toracale superioare, crepitații gazoase. Afectarea filetelor nervului facial determină apariția trismusului. Pot surveni semne de interesare pleurală și pericardică: frecătura pleurală, pericardică, semne de revărsat lichidian pleural și/sau pericardic. A fost descris semnul Hamman: zgomot ca o trosnitură, sincron cu bătăile cardiace și nu cu mișcările respiratorii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
La adult, traheea și bronhiile primitive sunt structuri relativ rigide, în comparație cu cele de la copil, motiv pentru care urgența respiratorie este rar întâlnită. Un adult cu SVCS poate prezenta ca semne clinice: distensia venelor toracice - 65%, distensia venelor gâtului - 55%, edem facial și cervical - 40-45%, edemul trunchiului și extermităților superioare - 10-40%, pletora feței și cianoză - 15%, paralizia corzilor vocale - 3%, sindrom Claude-Bernard-Horner - 3%, distensia venei antecubitale, gât gros (proconsular), paralizia nervului frenic, chilotorax, zgomote cardiace anormale, retinopatia maculară, edem lingual, laringian, papilar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
dintre tensiune și relaxare. 3. Așează-te confortabil: lasă mâinile liber pe coapse; închide ochii; relaxează întreaga față și bărbie. Lasă capul să cadă încet înainte pe piept. Observă tracțiunea asupra mușchilor cefei și ai umerilor. Încet, menținând relaxarea mușchilor faciali și ai bărbiei, ridică capul și lasă-l să cadă îndărăt până unde merge liber; maxilarul inferior va cădea prin propria lui greutate. (Nu băga de seamă cum arăți sau dacă te simți caraghios!) Întoarce capul la poziția dreaptă. 4
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
capacitatea de a diferenția și a opera ușor cu simbolurile verbale, de aceea și tulburările apar mai rar, iar corectarea se face mai ușor. Subiecții cu o inteligență concretă au o mare capacitate de imitare a modelului și de diferențiere facială a situațiilor percepute. Datorită tendințelor de imitare, metodele și procedeele logopedice trebuie adaptate acestor caracteristici. Cei cu o inteligență socială preponderentă au avantajul că nu trăiesc atât de tensional deteriorarea vorbirii, adaptându-se ușor și în cadrul activităților logopedice. Strâns legat
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sau nu. Astfel, pentru a obține maximum de profit de pe urma norocului la jocul de cărți, un jucător trebuie să învețe să-și controleze expresia feței pentru a-și ascunde încîntarea sau mulțumirea care l-ar da de gol imediat. Inexpresivitatea facială în cazul jocului de poker, spre exemplu, nu apare în mod natural, ci trebuie dobîndită prin autodisciplină. În limbajul psihologilor, "mincinosul trebuie să fie în stare să mimeze dezamăgirea" (DePaulo și Jordan 1982: 168). În plus, mincinoșii în devenire trebuie
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
să nu se mintă". Multe din sfaturile oferite de psihologi și sociologi în privința modului în care pot fi depistate minciunile nu se concentrează asupra conținutului a ceea ce se spune, ci asupra semnificației gesturilor pe care le face mincinosul, asupra expresiilor faciale ale acestuia, poziției corpului și altor semnale asemănătoare. Motivele care stau la baza considerației de mai sus sînt că "minciuna este însoțită de indicii vizibile, fiziologice sau comportamentale" (Orne et al. 1972:743) și că este mai greu să se
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
copilul cu CES: limbajul verbal oral și scris; comunicarea nonverbală: include stimulii nonverbali dintr-un context de comunicare generate de interacțiunea individului cu mediul. Comunicarea nonverbală utilizează coduri ce constau din simboluri, altele decât cuvintele. Formele comunicării nonverbale sunt expresia facială, gesturile, paralimbajul, postura, gestionarea spațiului și timpului. obiecte de referință: obiecte care simbolizează o activitate particulară semnificativă; pictogramele: imagini vizuale și tactile care pot fi utilizate ca suport de reprezentare fie sub formă izolată, fie sub formă de mici enunțuri
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
1. Exemplu de itemi din Scala lui Hamilton Comportament general Comportament fiziologic Tensionat, neliniștit; agitație nervoasă (mâinile, își freacă degetele, strânge pumnii, ticuri, strânge batista), instabilitate, mișcări du-te-vino, tremuratul mâinilor, frunte încruntată, facies tensionat, creșterea tonusului muscular, respirație sacadată, paloare facială. Își înghite saliva, eructații, tahicardie în repaos, ritm respirator mai mare de 20/min., reflexe tendioase vii, tremurături, dilatație pupilară, transpirație, clipit. b) Scala de evaluare a autismului infantil (CARS). Scala CARS (Cottaux și colab., apud Hoeksema, S.N., 1998)39
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
o frecvență de 1/20.000, având ca și cauză o lipsă de material genetic (microdeletie) pe cromozomul 7. Persoanele cu acest sindrom au șanse de 50% să aibă copii cu sindrom Williams. Trăsăturile comune ale sindromului Williams sunt: trăsături faciale specifice, afecțiuni ale inimii și ale vaselor sanguine, hipercalcemie (nivel ridicat al calciului în sânge), greutate scăzută la naștere și ritm scăzut de creștere în greutate, probleme de alimentație, iritabilitate (colici în timpul primului an de viață), dentiție anormală, malformații/anomalii
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
1. MORFOLOGIA, ANATOMIA ȘI SISTEMATICA CHIROPTERELOR 1.1. Morfologie Chiropterele au corpul alcătuit din cap, trunchi și coadă, iar de trunchi sunt prinse membrele anterioare și membrele posterioare. Capul Este alcătuit dintr-o parte craniană mai voluminoasă și o parte facială cu un bot vizibil. Gâtul este relativ scurt. Gura este mărginită de buze, iar împrejurul nărilor tegumentul rămâne nud, formând rinarium-ul. La unele chiroptere, tegumentul din jurul nărilor se cutează formând foițele nazale (formațiuni foliacee) ca niște pliuri, în grosimea cărora
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
nu au aceeași culoare pe toată lungimea lor. Perișori speciali denumiți vibrize se găsesc și la lilieci, aceștia prezintă în teaca lor un filet nervos care formează o rețea în jurul rădăcinii părului. Vibrizele se găsesc localizate în regiunea capului - vibrize faciale sau în regiunile terminale ale picioarelor - vibrize tarsiene. Peri senzitivi scurți se găsesc și pe pavilioanele urechilor sau pe membrana alară. Cheratina perilor unor specii are o structură specială deoarece poate fi digerată de Tyto alba - striga. Ghearele: Sunt tot
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
suprafața tegumentului unde perii lipsesc (conduct auditiv și foițe nazale). La Myotis myotis dimensiunile acestor glande sunt mici și superficiale, iar altele sunt mari și profunde. La Rhinolophus hipposideros pe fiecare parte a feței se găsește câte o perniță - glande faciale. La Nyctalus noctula sunt mai multe pernițe pe fiecare parte a feței, iar la unii rinolofi sunt prezente glande frontale. La Pipistrellus pipistrellus sunt prezente glande circumanale. La liliecii exotici putem întâlni și alte glande: gulare, pectorale, scapulare, glandele cotului
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
rudimentare - mamele false - așezate în regiunea inghinală, nu secretă lapte ci servesc doar la fixarea puiului în timpul zborului. 1.2.2. Scheletul Datorită adaptării la zbor, acesta s-a madificat, mai ales cel apendicular. Craniul: Are forme foarte variate. Craniul facial sau rostrul se reduce la multe chiroptere mici, oasele craniului se sudează de timpuriu și suturile se șterg. Oasele premaxilare se reduc, la rinolofide sunt reduse doar la niște lamele palatine, iar la vespertilionide acestea se depărtează pe linia mediană
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
capătă o dezvoltare mare, alcătuit fiind din vermis și emisferele cerebeloase. Măduva spinării este scurtă la unele microchiroptere și nu depășeșete în lungime vertebra a 7-a dorsală. 1.2.7. Organele de simț Simțul tactil este deservit de vibrizele faciale și tarsiene, de perii senzitivi de pe membrana alară sau de pe pavilioanele urechilor. Mirosul pare să fie subtil la Megachiroptere față de cel de la Microchiroptere. La acestea din urmă, organele olfactive periferice prezintă semne evidente de reducere (regiunea nazală cartilaginoasă). Organul lui
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
semnale de tip FM. Unele specii pot efectua migrații sezoniere la distanțe considerabile. Pentru majoritatea speciilor sedentare este caracteristică migrația locală de la adăpostul estival la cel hibernal. Se întâlnesc pretutindeni, în afară de zonele polare și unele insule îndepărtate de continent. Partea facială a capului nu prezintă formațiuni pieloase sau cartilaginoase. Urechile pot fi de diferite forme și mărime dar marginile sunt rotunjite. Absolut toți indivizii au tragusul bine dezvoltat. Coada subțire, constituie mai mult din jumătatea trunchiului. În cele mai dese cazuri
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
rece și exactă. Sanatoriul funcționează în lux, tăcere și regularitate cronometrică și mai ales cu înlăturarea oricăror semne de suferință umană. Pateticul este eliminat ca impur. Decesurile se petrec în taină, mascate de recepțiile de gală. Doctorul are o musculatură facială impenetrabilă, hotărârile lui sunt sugerate politicos și iritația nu e niciodată exteriorizată. Relațiile între el și Lenore sunt diplomatice. Toată existența familială e un joc de aluzii, de subînțelesuri, de audiențe și formalități, de mici gesturi semnificative. Elena, vrând să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Maxim Gorki al nostru. Spiritul său de observație se coboară sub conturul general al lucrurilor, pentru a mări disproporționat amănuntul. Mișcarea sufletească e dedusă din însîngerarea "vinișoarelor" ochilor, din scurta furtună a perilor de pe obraz, din deplasarea mută a mușchilor faciali. În acest fel realismul se adâncește, sub proporția normală a verosimilului, până la fantastic și suprarealist. Saraha este expunerea unei lupte între două forțe: prudența cărturăresei Saraha și răutatea multiformă a vecinilor. Chiriașa unguroaică din curte și-a pus copilul în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
deglutiție constituie un prim segment al sistemului digestiv. Pentru fonație are un rol primordial fiind un rezonator care modulează coloana de aer post-laringial. Funcția fizionomică rezultă din integrarea dinților și arcadelor dentare, a întregii conformări a cavitații orale la arhitectonica facială. Asociat, morfologia cavitații orale a conținutului său și comunicarea cu alte sisteme vitale permite execuția unei multitudini de activitați ocazionale involunatre sau involunatre. Morfologic, cavității orale i se pot descrie delimitările - respectiv pereții și conținutul. Pereții, căptușiți cu mucoasa orală
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se unește cu nervul lingual. De aici, se distribuie la nivelul glandei submaxilare și sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]