54,110 matches
-
juridică dată faptelor prin rechizitoriu. Fiind sesizată cu apelul declarat de inculpatul S.C., Curtea de Apel Alba Iulia - Secția penală a pus în discuție, la termenul din data de 3 mai 2022, cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptei, din infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. (1) din Codul penal în cea prevăzută de art. 335 alin. (2) din Codul penal, și, în vederea soluționării acestei cereri și a stabilirii în mod corect a încadrării juridice a faptei pentru
DECIZIA nr. 78 din 28 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264012]
-
judecătoriile Babadag, Băilești, Buhuși, Caracal, Câmpina, Cluj-Napoca, Galați, Hunedoara, Huși, Iași (opinie majoritară), Liești, Măcin, Năsăud, Oradea (opinie majoritară), Pașcani, Ploiești (opinie majoritară), Pogoanele, Roman, Segarcea, Târgu Jiu, Târgu Mureș, Tulcea, Vălenii de Munte și Zalău, s-a apreciat că fapta de a conduce un autovehicul, pe drumurile publice, având un permis de conducere provizoriu eliberat de autoritățile din Marea Britanie și fără a avea dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice din România se încadrează în infracțiunea de conducere
DECIZIA nr. 78 din 28 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264012]
-
de art. 335 alin. (2) din Codul penal fiind clare și previzibile. S-a reținut că, deși legiuitorul a reglementat exercitarea unui drept prevăzut de lege cu titlu de cauză justificativă, este unanim admis că atunci când norma care incriminează fapta prevede condiția săvârșirii fără drept, exercitarea unui drept prevăzut de lege devine o condiție negativă de atipicitate, condiție care, în cazul de față, atrage varianta atenuată a infracțiunii prevăzute de art. 335 din Codul penal. Astfel, s-a considerat că
DECIZIA nr. 78 din 28 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264012]
-
că permisul de conducere provizoriu nu are corespondent în legislația din România nu echivalează cu inexistența acestuia, în condițiile în care a fost emis de autoritatea competentă britanică și poate fi folosit doar pe teritoriul Marii Britanii. Privitor la gravitatea faptei, există o diferență între o persoană care nu are calitățile necesare pentru a conduce un vehicul pe drumurile publice și o persoană care are dreptul de a conduce un vehicul pe drumurile publice din Marea Britanie în baza unui permis
DECIZIA nr. 78 din 28 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264012]
-
permis de conducere necorespunzător categoriei/subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv (dar care în mod evident, se prezumă că are mai multă pregătire teoretică și practică decât cel care nu are deloc permis de conducere) să răspundă penal pentru această faptă“. Or, această situație contravine principiului egalității persoanelor în fața legii și principiului imparțialității actului de justiție. Modalitatea în care Codul penal tratează cele două situații în momentul de față este discriminatorie, inegală și inechitabilă. Nu există nicio justificare rezonabilă pentru
DECIZIA nr. 566 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264460]
-
cele două situații pledând mai degrabă pentru atenuarea tratamentului sancționator pentru persoana care posedă un permis necorespunzător categoriei, în raport cu cel care nu posedă permis de conducere, dar care în configurația legală actuală beneficiază de impunitate pe lipsa tipicității faptei. Deși Curtea Constituțională a semnalat prin Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017 necesitatea reincriminării conducerii pe drumurile publice a unui tractor fără permis de conducere, se constată că, în lipsa modificării de către legiuitor a soluției legislative vizate, inechitatea
DECIZIA nr. 566 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264460]
-
legiuitor a soluției legislative vizate, inechitatea persistă, fapt ce justifică intervenția legitimă a Curții Constituționale. Chiar dacă această diferență de tratament nejustificată apare ca fiind temporară și provizorie (fiind de așteptat ca legiuitorul, în urma deciziei Curții Constituționale, să reincrimineze fapta), totuși efectele discriminatorii încă se produc și instanța, învestită cu aplicarea legii la cazuri concrete, nu poate rămâne impasibilă. ... 8. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere
DECIZIA nr. 566 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264460]
-
2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017, prin care a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 335 alin. (1) din Codul penal, care nu incriminează fapta de conducere pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier fără permis de conducere, este neconstituțională, Curtea a reținut că, întrucât Codul penal nu stabilește înțelesul noțiunii „vehicul“, definirea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (2) din Codul penal
DECIZIA nr. 566 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264460]
-
ONU) și nu numai. Ca urmare a adoptării Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, UNESCO a adoptat, în noiembrie 2015, un Plan de Acțiune care își propune să traseze liniile directoare pentru punerea în aplicare a ODD 4. De remarcat este faptul ca ODD 4 este unul dintre obiectivele de dezvoltare durabilă, care a avut un plan de acțiune imediat după apariția sa, Educația 2030, ce urmărește să "asigure o educație de calitate, cuprinzătoare și echitabilă și să promoveze oportunități de învățare
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264529]
-
noului Cod de procedură penală, nu este întemeiată, întrucât există dispoziții care prevăd și alte modalități de inculpare, precum art. 360 - Constatarea infracțiunilor de audiență din Codul de procedură penală, potrivit căruia „(1) Dacă în cursul ședinței se săvârșește o faptă prevăzută de legea penală, președintele completului de judecată constată acea faptă și îl identifică pe făptuitor. Încheierea de ședință se trimite procurorului competent. (2) În cazul în care procurorul participă la judecată, poate declara că începe urmărirea penală, pune în
DECIZIA nr. 506 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265559]
-
care prevăd și alte modalități de inculpare, precum art. 360 - Constatarea infracțiunilor de audiență din Codul de procedură penală, potrivit căruia „(1) Dacă în cursul ședinței se săvârșește o faptă prevăzută de legea penală, președintele completului de judecată constată acea faptă și îl identifică pe făptuitor. Încheierea de ședință se trimite procurorului competent. (2) În cazul în care procurorul participă la judecată, poate declara că începe urmărirea penală, pune în mișcare acțiunea penală și îl poate reține pe suspect sau pe
DECIZIA nr. 506 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265559]
-
destinatarilor săi. Principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. Este, în special, cazul profesioniștilor, care sunt obligați să dea dovadă de o mare prudență în exercitarea profesiei lor, motiv pentru care se așteaptă din partea acestora să acorde o atenție specială evaluării riscurilor pe care aceasta le prezintă (Hotărârea
DECIZIA nr. 506 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265559]
-
de 30 de zile, prevăzută de partea introductivă a dispozițiilor art. 100 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, din două perspective: pe de o parte, consideră că o persoană este pedepsită de două ori pentru aceeași faptă, iar, pe de altă parte, consideră că lipsa posibilității judecătorului de a individualiza sancțiunea este neconstituțională. ... 19. Curtea observă că, potrivit art. 96 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, sancțiunile contravenționale complementare au ca scop înlăturarea
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
Curtea a statuat că "reglementarea de către legiuitor a aplicării obligatorii, împreună cu sancțiunea principală a amenzii, a sancțiunii complementare a reținerii permisului de conducere sau a dovezii înlocuitoare a acestuia, (...) este consecința legăturii directe în care se află cu fapta sancționată și a pericolului social sporit al acesteia". ... 21. Cât privește critica potrivit căreia prin textul de lege criticat o persoană este pedepsită de două ori pentru aceeași faptă, respectiv cu amendă, ca sancțiune principală, și cu sancțiunea contravențională complementară
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
a acestuia, (...) este consecința legăturii directe în care se află cu fapta sancționată și a pericolului social sporit al acesteia". ... 21. Cât privește critica potrivit căreia prin textul de lege criticat o persoană este pedepsită de două ori pentru aceeași faptă, respectiv cu amendă, ca sancțiune principală, și cu sancțiunea contravențională complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, fiind încălcat principiul non bis in idem statuat prin art. 4 din Protocolul nr. 7
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
2/2001, potrivit cărora "Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite", iar "Sancțiunile complementare se aplică în funcție de natura și de gravitatea faptei". La stabilirea proporționalității sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei, agentul constatator care aplică sancțiunea trebuie să analizeze criteriile generale prevăzute în art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, precum și alte criterii speciale, dacă este cazul. ... 23. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat în jurisprudența sa
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
principiul non bis in idem, sunt aplicabile (Decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011, pronunțată în Cauza Ioan Pop împotriva României, paragraful 27). ... 24. Prin urmare, în materie contravențională, respectarea principiului non bis in idem are semnificația neaplicării pentru aceeași faptă contravențională a două sau mai multe pedepse principale, iar nu aplicarea unei pedepse principale și a uneia complementare. În același sens sunt și dispozițiile art. 5 alin. (7) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor - legea generală
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
complementare, aceasta având rolul de a preveni săvârșirea de către conducătorul auto a unor fapte având consecințe mai grave pentru participanții la trafic. ... 26. Curtea nu poate reține nici susținerea referitoare la reglementarea cumulativă a mai multor sancțiuni pentru aceeași faptă, întrucât, prin Decizia nr. 644 din 17 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 14 iulie 2011, analizând o critică identică, a constatat că, în cazul săvârșirii unor contravenții la regulile de circulație rutieră
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
104 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, la cererea titularului permisului de conducere, aceasta se reduce cu o treime, de către șeful poliției rutiere a județului sau a municipiului București pe raza căreia a fost săvârșită fapta ori de către șeful poliției rutiere din Inspectoratul General al Poliției Române, după caz, dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții: a) a fost declarat admis la testul de verificare a cunoașterii regulilor de circulație; b) a obținut permisul de conducere
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
Număr Bloc Scară Etaj Ap. Județ/Sector Localitate Cod poștal Telefon Fax E-mail ... Cod bugetar: Prezenta declarație reprezintă titlu de creanță și produce efectele juridice ale înștiințării de plată de la data depunerii acesteia, în condițiile legii. Sub sancțiunile aplicate faptei de fals în declarații, declar că datele din această declarație sunt corecte și complete. Semnătură contribuabil Semnătură împuternicit Document care conține date cu caracter personal protejate de prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 Anexa nr. 2 INSTRUCȚIUNI de completare a formularului 101
ORDIN nr. 310 din 7 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265593]
-
asemenea, se susține că soluția legislativă criticată nu permite exercitarea reală a dreptului la apărare, care este astfel lipsit de substanță. ... 8. Mai mult, se arată că, în practică, există situații repetate în care organul care stabilește caracterul penal al faptei, respectiv existența prejudiciului, este Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin organele teritoriale, prin emiterea referatului de inspecție și a deciziei de impunere. Ulterior se procedează la sesizarea organelor de urmărire penală, după care presupusul făptuitor este chemat pentru a i
DECIZIA nr. 469 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264713]
-
fie încunoștințat despre luarea măsurilor asigurătorii și, de asemenea, este rugat să depună toate actele contabile în apărarea sa. Prin urmare, măsura sechestrului asigurător este dispusă fără ca organele de urmărire penală să verifice dacă a fost comisă o eventuală faptă de evaziune fiscală. ... 9. Se susține că, în aceste condiții, exercițiul dreptului de proprietate privată, prin dispunerea, în mod obligatoriu, a măsurilor asigurătorii în cazul săvârșirii unor infracțiuni de evaziune fiscală, este restrâns, cu încălcarea condițiilor prevăzute la art. 53
DECIZIA nr. 469 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264713]
-
că, din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 241/2005, în ansamblul prevederilor legale ce reglementează măsurile asigurătorii, Curtea constată că, în contextul analizat, noțiunea de „infracțiune“ este folosită de legiuitor în sens larg, prin aceasta înțelegându-se „faptă prevăzută de legea penală“. Acest din urmă sens rezultă, în mod direct, din natura și modalitatea de reglementare a măsurilor asigurătorii, care, potrivit art. 249 și următoarele din Codul de procedură penală, sunt măsuri ce pot fi dispuse de organele
DECIZIA nr. 469 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264713]
-
își adapteze conduita în funcție de aceasta, astfel încât, apelând, la nevoie, la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă și să își corecteze conduita. Totodată, Curtea, având în vedere principiul generalității legilor, a reținut că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe
DECIZIA nr. 474 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264792]
-
definește noțiunea de „ascundere“, pentru a putea fi stabilite acțiunile sau inacțiunile ce intră în sfera sa. Se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 871 din 10 decembrie 2015 și se susține că nu se poate vorbi de o faptă de ascundere câtă vreme persoana vătămată, respectiv statul, a putut identifica sursa impozabilă sau taxabilă, care, la rândul ei, era evidențiată într-un registru public, registrul primăriei, care, potrivit dispozițiilor legale, este opozabil terților. ... 6. Se arată că dispozițiile legale
DECIZIA nr. 473 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264788]